Enciclopedie.info

Spania

Rezumat

Spania este o ţară europeană, aflată în sud-vestul Europei, care are capitala la Madrid. Cele mai mari oraşe sunt Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla şi Zaragoza. Spaniola este a treia cea mai vorbită limbă din lume (după chineză şi engleză) şi a doua cea mai vorbită limbă primară din lume (după chineză). Spania a fost pe locul 2 în lume, după Franţa, în ceea ce priveşte numărul de turişti intraţi în ţară, cu 82 milioane de turişti, în 2017. Spania are cea mai extinsă reţea feroviară de mare viteză din Europa, de 1985 km şi a doua din lume, după cea a Chinei. Spania este o monarhie constituţională parlamentară democratică. Cele mai mari performanţe ale sportivilor spanioli au fost atinse în tenis, badminton, fotbal și baschet.

Date generale

Nume oficial: Reino de España (Regatul Spaniei)

Limba: spaniola castiliană

Capitala: Madrid

Imn: Marcha Real Granadera (Marșul Grenadierului Regal)

Moneda: euro, care a luat locul monedei peseta în 2002^[1]

Populaţie: 46 630 000 (2018)

Suprafaţă totală: 505 944 km pătraţi, a 4-a ţară din Europa ca mărime după Rusia, Ucraina şi Franţa^[2]

Densitate: 92,2 persoane pe km pătrat (2018)

Raportul urban/rural: 80%-20% (2018)

Procent persoane alfabetizate: 98,8% (bărbaţi), 97,7% (femei) (2016)

Formă de guvernământ: monarhie constituţională parlamentară; democrație

Locul volanului: stânga

Modul de circulaţie: pe partea dreaptă a străzii

Raportul cu UE: membru al UE (1986)^[3]

Apartenenţă militară: NATO (1982)^[4]

Oraşe mari

Cele mai populate oraşe spaniole sunt (2019):

1.Madrid 3 255 000

2.Barcelona 1 621 000

3.Valencia 814 000

4.Sevilla 703 000

5.Zaragoza 674 000

6.Malaga 568 000

7.Murcia 436 000

8.Palma 401 000

9.Las Palmas de Gran Canaria: 381 000

10.Bilbao 354 000.^[5]

Limba

Limba oficială a Spaniei este spaniola castiliană, care este vorbită de cea mai mare parte a spaniolilor. Spania recunoaşte şi alte 4 limbi co-oficiale: catalana în Catalonia şi Insulele  Baleare, valenciana în Valencia, galiciana în Galicia, basca (Euskera) în Ţara Bascilor şi în unele zone din Navarra. Mai există şi alte limbi: asturiana în Asturias, dialectele locale aragoneze din Aragon, araneza în Valea Aran. Limbile vorbite în Spania sunt de origine latină, cu excepţia limbii basce, care este o limbă izolată. Multe dintre limbile spaniole sunt învăţate la şcoală şi sunt folosite în ziare şi la posturile de radio şi televiziune.

Spaniola este a treia cea mai vorbită limbă din lume, cu circa 512 milioane de vorbitori, după chineză (circa 1 502 milioane) şi  engleză (1 120 milioane) şi a doua cea mai vorbită limbă primară, cu circa 442 milioane de vorbitori, după chineză (circa 1 300 milioane) şi înaintea englezei (circa 378 milioane de vorbitori).^[6]

Relief

Munți

Cel mai înalt vârf montan al țării este Pico de Teide, care are 3718 m^[7] și este un vârf vulcanic, situat în centrul insulei Tenerife. Câteva lanțuri muntoase înconjoară Podișul Meseta Central: Cordillera Cantábrica la nord, Sistema Ibérico la nord-est și est, Sierra Morena la sud şi munţii de la graniţa cu Portugalia şi din Galicia la nord-vest. Munţii Pirinei separă Spania de Franţa.

Râuri

Cele mai lungi râuri din Spania sunt:

1.Tagus 1007 km

2.Ebro 909 km

3.Douro 895 km

4.Guadiana 818 km

5.Guadalquivir 657 km

Toate râurile Spaniei au debite scăzute şi neregulate. Inundaţiile sunt un potenţial pericol.

Doar râul Ebro are un debit consistent şi relativ constant: 540 metri cubi pe secundă.

Debitele multor râuri au fost reduse din pricina folosirii apelor pentru irigaţii.

Vegetaţia

În nord întâlnim păduri de stejar şi fag. Există şi diverse specii de pin. Iarba Lygeum spartum se găseşte în stepele din La Mancha şi în sud-est. Există şi iarba Stipa tenacissima, din care se fac diverse produse (hârtie, frânghii, coşuri, etc). Plopul şi eucaliptul s-au răspândit începând din sec. al XIX-lea.

Fauna

Lupul şi ursul brun pot fi găsiţi în nord-est. Porcul mistreţ, ibexul (capra sălbatică), cerbul şi cerbul lopătar sunt comune. Mai mult de jumătate din speciile de păsări din Spania pot fi întâlnite în Parque nacional y natural de Doñana, la poalele muntelui Guadalquivir. Diverse specii de fazan, vulturul imperial spaniol, bufniţa pot fi întâlnite în Munţii Pirinei. Lăcustele de deşert vin uneori în sudul Spaniei din nordul Africii.

În Spania putem întâlni peşti precum: macrou, ton, peşte-spadă, sardea, hamsie, merlucius, merlan. Delfinul dungat, Globicephala melas şi delfinul din genul Tursiops sunt prezenţi în apele Spaniei.

Economie

Măsline

Spania a fost lider mondial la producţia de măsline, cu 6 549 499 tone, în 2017.

Miere

Spania era pe locul al 7-lea în lume la exportul de miere în 2017, cu 110,3 milioane dolari, reprezentând 4,6% din totalul exporturilor globale de miere.^[8]

Migdale

Spania s-a situat pe locul 2 în lume la producţia de migdale, cu 255 503 tone în 2017, după Statele Unite (1 029 655 tone).

Spania a deţinut locul secund în lume la exportul de migdale, cu 596,3 milioane dolari (9,5% din producţia totală), după SUA (4,3 miliarde de dolari (69,3% din total).^[9]

Vin

Spania era a treia ţară producătoare de vin, după Italia şi Franţa, în 2017.

Fructe

Struguri

Spania a ocupat locul 4 în lume la producţia de struguri, cu 5 676 985 tone metrice în 2017.

Piersici

Spania era pe locul secund în lume, după China, la producţia de piersici şi nectarine, cu 1 799 685 tone, în 2017.

Caise

Spania era pe locul al 7-lea în lume la producţia de caise, cu 162 872 tone, în 2017.

Pere

Spania era pe locul al 7-lea în lume la producţia de pere, cu 360 957 tone, în 2017.

Portocale

Spania a fost pe locul al 6-lea în lume la producţia de portocale, cu 3 357 163 tone, în 2017.

Cereale

Orz

Spania a fost pe locul al 9-lea în lume la producţia de orz, cu 5 785 944 tone, în 2017.

Ovăz

Spania a fost pe locul al 8-lea la producţia de ovăz, cu 843 259 tone, în 2017.

Seminţe de cânepă

Spania era pe locul al 5-lea la producţia de seminţe de cânepă, cu 830 tone, în 2017.^[10]

Energie

Sursele regenerabile au asigurat 45,8% din totalul energiei consumate în prima jumătate a anului 2018, în Spania (fără insulele Baleare şi Canare). Energia eoliană a asigurat 22,6%, energia hidro 16,9%, energia solară 4,6% (fotovoltaicele 3%, sistemele termale solare 1,6%).

Energia nucleară a asigurat 20,6% din cererea de electricitate a Spaniei.

Fotovoltaicele au asigurat 3,2% şi sistemele termale solare 2% din totalul electricităţii generate în Spania (inclusiv insulele spaniole).

Spania avea o capacitate solară fotovoltaică de 4 687 MW şi sisteme termice solare de 2 304 MW la sfârşitul lui 2017.

Regiunile cu cele mai mari capacităţi fotovoltaice instalate sunt: Castilla La Mancha (925 MW) şi Andalusia 878 MW.^[11]

Transport

Spania are cea mai extinsă reţea feroviară de mare viteză din Europa, de 1240 mile (1984 km), fiind urmată de Franţa, cu 1178 mile (1884 km). Este a doua cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, după cea a Chinei, fiind urmată de cea a Japoniei.^[12]

Cele mai mari aeroporturi din Spania erau în 2016:^[13]

Transportul maritim este foarte bine dezvoltat în Spania. Mai mult de 4/5 din importuri şi 2/3 din exporturi se fac prin porturi.

Cele mai importante porturi sunt: Algeciras, Barcelona, Bilbao, Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife, Tarragona şi Valencia. Alte porturi: Huelva, Cartagena, A Coruña şi Ceuta.

Turism

Spania a fost pe locul 2 în lume, după Franţa, în ceea ce priveşte numărul de turişti intraţi în ţară, cu 82 milioane de turişti, în 2017.^[14]

Spania are 47 situri recunoscute pe plan internaţional (intrate în World Heritage List):^[15]

Culturale (41)

• Alhambra, Generalife and Albayzín, Granada (1984,1994)
• Antequera Dolmens Site (2016)
• Aranjuez Cultural Landscape (2001)
• Archaeological Ensemble of Mérida (1993)
• Archaeological Ensemble of Tárraco (2000)
• Archaeological Site of Atapuerca (2000)
• Burgos Cathedral (1984)
• Caliphate City of Medina Azahara (2018)
• Catalan Romanesque Churches of the Vall de Boí (2000)
• Cathedral, Alcázar and Archivo de Indias in Seville (1987)
• Cave of Altamira and Paleolithic Cave Art of Northern Spain (1985,2008)
• Cultural Landscape of the Serra de Tramuntana (2011)
• Heritage of Mercury. Almadén and Idrija (2012)
• Historic Centre of Cordoba (1984,1994)
• Historic City of Toledo (1986)
• Historic Walled Town of Cuenca (1996)
• La Lonja de la Seda de Valencia (1996)
• Las Médulas (1997)
• Monastery and Site of the Escurial, Madrid (1984)
• Monuments of Oviedo and the Kingdom of the Asturias (1985,1998)
• Mudejar Architecture of Aragon (1986,2001)
• Old City of Salamanca (1988)
• Old Town of Ávila with its Extra-Muros Churches (1985)
• Old Town of Cáceres (1986)
• Old Town of Segovia and its Aqueduct (1985)
• Palau de la Música Catalana and Hospital de Sant Pau, Barcelona (1997)
• Palmeral of Elche (2000)
• Poblet Monastery (1991)
• Prehistoric Rock Art Sites in the Côa Valley and Siega Verde (1998,2010)
• Renaissance Monumental Ensembles of Úbeda and Baeza (2003)
• Rock Art of the Mediterranean Basin on the Iberian Peninsula (1998)
• Roman Walls of Lugo (2000)
• Routes of Santiago de Compostela: Camino Francés and Routes of Northern Spain (1993,2015)  
• Royal Monastery of Santa María de Guadalupe (1993)
• San Cristóbal de La Laguna (1999)
• San Millán Yuso and Suso Monasteries (1997)
• Santiago de Compostela (Old Town) (1985)
• Tower of Hercules (2009)
• University and Historic Precinct of Alcalá de Henares (1998)
• Vizcaya Bridge (2006)
• Works of Antoni Gaudí (1984,2005)

Naturale (4)

• Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe (2007,2011,2017)
• Doñana National Park (1994,2005)
• Garajonay National Park (1986)
• Teide National Park (2007)

(Culturale şi naturale) (2)

• Ibiza, Biodiversity and Culture (1999)
• Pyrénées – Mont Perdu (1997,1999)

Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii:

Alimentaţia

Spania a fost printre țările cu cele mai mici rate de decese legate de regimul alimentar, alături de Israel, Franța, Japonia și Andorra, în 2017.^[27]

Sănătate

Spaniolii ocupă locul al II-lea în Europa cu privire la durata de viaţă sănătoasă, după suedezi. Bărbaţii spanioli trăiesc 69 ani de viaţă sănătoasă şi femeile 69,9 ani de viaţă sănătoasă. 64% din bărbaţi şi 53% din femei au o sănătate bună după 65 ani, în Spania.^[28]

Imigraţia

În 2017 circa 12,75% din locuitorii Spaniei erau imigranţi, care numărau circa 6 milioane persoane. Principalele naţiuni străine prezente în Spania erau: marocanii (11,9%), românii (11%) şi ecuadorienii (7%).^[29]

Politică

Spania este o monarhie constituţională parlamentară. După 1978, când un referendum a consfinţit o nouă constituţie, a devenit o ţară democratică, ieşind din perioada regimului dictatorial al lui Francisco Franco, decedat în 1975. Puterea legislativă este deţinută de Congreso de los Diputados (Congresul Deputaţilor) şi Senado (Senatul). Regele numeşte primul ministru (numit şi preşedintele guvernului), vicepreşedintele şi miniştrii. ^[30]La ultimele alegeri din 2016 rezultatul a fost următorul: Partidul Poporului (conservator): 33%, PSOE (socialist) 22%, Podemos (stânga) 21% şi Ciudadanos (centru-dreapta) 13%, altele (10%). ^[31]Felipe al VI-lea este regele actual al Spaniei. Primul ministru actual este Pedro Sánchez.

Arte vizuale

Pictori

El Greco (Domenikos Theotokopoulos, 1541-1614), Diego Velázquez (1599-1660), Francisco Goya (1746-1828), Pablo Picasso (1881-1973) şi Salvador Dali (1904-1989) sunt cele mai cunoscute nume din arta spaniolă.

El Greco a rămas celebru prin portretele de sfinţi.

Diego Velázquez, maestru în folosirea luminii, posedând o virtuozitate tehnică remarcabilă, a pictat scene de la curtea regală şi scene din viaţa cotidiană.^[32]

Pablo Picasso este unul din cei mai importanţi artişti din istoria artei, fiind unul din întemeietorii cubismului, alături de pictorul francez Georges Braque.

Salvador Dali a fost un pictor suprarealist, care a exploatat imagistica subconştientului.

Juan Gris (pe numele adevărat José Victoriano González, 1887-1927) este un exponent al cubismului sintetic.

Joan Miró a combinat arta abstractă cu suprarealismul.

Printre cei mai cunoscuţi pictori de la sfârşitul sec.al XX-lea şi începutul sec. al XXI se numără: Antoni Tàpies (a introdus pictura abstractă contemporană în Spania), Miguel Barceló, Rafael Canogar, Manuel Millares şi Antonio Saura.

Sculptori

Eduardo Chillida (1924-2002) este cel mai cunoscut sculptor spaniol. Pablo Serrano, Julio González (1876- 1942; a folosit fierul ca materie primă), Pablo Gargallo (1881-1934; printre primii sculptori care au folosit fierul) şi Alberto Sánchez sunt alte nume importante din sculptura spaniolă.

Muzica

Fernando Sor, Isaac Albéniz, Enrique Granados, Manuel de Falla şi Joaquín Rodrigo au fost compozitori care au folosit adeseori muzica populară şi muzica regională ca surse de inspiraţie.

Manitas de Plata (1921-2014), Andrés Segovia (1893-1987), Paco de Lucia (1947-2014) au fost artişti ai chitarei.

Plácido Domingo, José Carreras, Alfredo Kraus şi Montserrat Caballé sunt interpreți de muzică clasică.

Printre instrumentaliştii clasici se numără violoncelistul Pablo Casals (1876-1973), pianistul Alicia de Larrocha (1923-2009) şi chitaristul Narciso Yepes (1927-1997).

Ibiza a devenit un centru important al muzicii electronice în anii 90.

Film

Filmele spaniole au fost cenzurate în timpul regimului Franco, până la sfârşitul anilor 50.

Regizorii Carlos Saura, Pilar Miró, Victor Erice şi Pedro Almodóvar au dobândit apreciere atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

Filmul Begin the Beguine (1982) al lui José Luis Garcí, filmul Belle Epoque (1992) al lui  Fernando Trueba, All About My Mother (1999) al lui Pedro Almodóvar şi The Sea Inside al lui Amenábar au primit premiul Academy Award.

Comediile lui Pedro Almodóvar (Women on the Verge of a Nervous Breakdown (1988), Tie Me Up! Tie Me Down! (1990) şi All About My Mother (1999) au fost singurele producţii spaniole cu succes comercial. Ultimul a primit Academy Award pentru cel mai bun film într-o limbă străină.

Penelope Cruz şi Antonio Banderas sunt printre cei mai cunoscuţi actori spanioli.

Ziare

Cel mai citit ziar din Spania este El Pais (Ţara). ABC şi El Mundo (Lumea) sunt şi ele cotidiene populare. La Vanguardia este cel mai citit ziar de limbă castiliană din Catalonia. Cele mai citite ziare regionale sunt: El Periódico(Periodicul) în Catalonia, La Voz de Galicia(Vocea Galiciei) în Galicia, El Correo Español–El Pueblo Vasco în Ţara Bascilor. Marca este cel mai popular cotidian de sport. ¡Hola! este cel mai răspândit tabloid.

Muzee

Muzeul Prado din Madrid deţine cea mai bogată colecţie de artă spaniolă, dar şi lucrări de artă europeană, în special artă italiană şi flamandă.

În Madrid se mai află Muzeul de Artă Contemporană, Muzeul Reginei Sofia, Muzeul Joaquín Sorolla, Muzeul Thyssen Bornemisza și Muzeul Naţional Arheologic.

Alte muzee importante: Muzeul Picasso şi Muzeul Artei Catalane în Barcelona, Muzeul Naţional de Sculptură în Valladolid, Muzeul El Greco în Toledo, Muzeul Guggenheim în Bilbao şi Muzeul de Artă Abstractă Spaniolă în Cuenca.

Literatură

Cele mai cunoscute nume din literatura spaniolă sunt: Cervantes (1547-1616), Lope de Vega (1562-1635), Pedro Calderón de la Barca (1600-1681) și Miguel de Unamuno (1864-1936).

Premiul Nobel pentru Literatură

Au luat Premiul Nobel pentru Literatură: José Echegaray (1904), Jacinto Benavente (1922), Juan Ramón Jiménez (1956), Vicente Aleixandre (1977), Camilo José Cela (1989) și Mario Pedro Vargas Llosa (2010).^[33]

Universităţi

Cele mai mari universităţi din Spania sunt: Universidad Complutense de Madrid (fondată în 1508), Universitatea din Barcelona (1450), Universitatea din Granada (1526), Universitatea din Sevilla (1502), Universitatea din Salamanca (1218), Universitatea din Valencia (1499) şi Universitatea Ţării Basce (1968).

Academii şi institute

Cea mai veche şi mai celebră academie este Academia Regală Spaniolă, fondată în 1713 de Filip al V-lea. Alte academii: Academia Regală de Arte Frumoase San Fernando, Academia Regală de Istorie, Academia Naţională Regală de Medicină. Cel mai prestigios institut de cercetare este Consejo Superior de Investigaciones Científicas (CSIC) (Consiliul Superior de Cercetare Ştiinţifică) , creat în 1940.

Institutul Cervantes a fost fondat în 1991 pentru promovarea limbii şi culturii spaniole.

Premiul Cervantes a fost instituit în 1975 pentru toţi scriitorii de limbă spaniolă din lume.

Sport

Tenis

Rafael Nadal  (22 turnee de Mare Şlem (record mondial) este unul din cei mai mari jucători de tenis din istorie, (alături de Roger Federer și Novak Djokovic).^[34]Este cel mai bun jucător pe zgură din istorie, (fiind supranumit,,regele zgurii”) : 57 titluri pe zgură, 415 victorii şi 36 înfrângeri, procentaj 92% ^[35]

Alţi mari jucători şi jucătoare:

Arantxa Sánchez Vicario (14 titluri de Mare Şlem: 4 simplu, 6 dublu, 4 dublu mix^[36]

Manuel Martínez Santana (5 titluri de Mare Şlem: French singles, 1961, 1964; Wimbledon singles, 1966; US singles, 1965; French doubles, 1963)^[37]

Alţi câştigători şi câştigătoare de titluri de Mare Şlem:

Garbiñe Muguruza (2017 – Wimbledon, 2016 – Roland Garros)^[38]

Sergi Bruguera (French Open 1993, 1994)^[39]

Carlos Moyá (French Open 1998^[40]

Juan Carlos Ferrero (Roland Garros 2003^[41]

Andrés Gimeno (French Open 1972^[42]

Conchita Martínez (Wimbledon 1994)^[43]

Albert Costa (Roland Garros 2002)^[44]

Badminton

Carolina Marín a fost campioană olimpică în 2016, campioană mondială de trei ori (2014, 2015, 2018, record absolut^[45]) şi campioană europeană de 4 ori consecutiv (record absolut).^[46]

Fotbal

Generalităţi

Fotbalul spaniol a fost considerat unul care aduce spectacol, prin virtuozitatea tehnică a jucătorilor, şi multe goluri, prin orientarea programatică spre atac.

Naţionala

Spania a câştigat de 3 ori Campionatul European, în 1964, 2008 şi 2012, a câştigat Cupa Mondială în 2010 și Liga Națiunilor în 2023.

Spania a câștigat de 5 ori Campionatul European U21, în 1986, 1998, 2011 şi 2013, 2019, fiind la egalitate cu Italia în clasamentul din toate timpurile.

Echipe de club

Echipele spaniole au adunat împreună cele mai multe trofee internaţionale majore din lume. Real Madrid, cea mai galonată echipă de fotbal din istorie, a câştigat 26 competiţii internaţionale de prim rang, iar Barcelona, aflată pe locul 2, a câştigat 20. Atletico Madrid, aflată pe locul al 10 –lea în lume, a câştigat 8. Sevilla a câștigat 7 competiții internaționale majore. Valencia a câştigat  6 competiţii internaţionale majore.^[47]

Campionatul spaniol

Campionatul spaniol a fost şi este unul din cele mai puternice campionate din lume.^[48]

Jucători

Mijlocaşii Andres Iniesta (Barcelona), Xavi  Hernandez (Barcelona), portarul Iker Casillas (Real Madrid, Porto), atacanţii Raul Gonzalez (Real Madrid, Shalke, All Sadd, New York Cosmos) şi Luis Suárez Miramontes (Deportivo, Espana Industrial, Barcelona, Internazionale, Sampdoria) au fost printre cei mai buni jucători de fotbal din istoria fotbalului.

Balonul de Aur

Rodrigo Hernandez ”Rodri” în 2024

Luis Suárez Miramontes în 1960^[49]

Baschet

Naționala

Spania a câștigat titlul mondial de 2 ori, în 2006 și 2019.

Naționala iberică a câștigat titlul european de 4 ori, în 2009, 2011, 2015, 2024

Spania are și două medalii de argint la Jocurile Olimpice din 2008 și 2012.^[50]

Pau Gasol

Pau Gasol a câştigat NBA cu Los Angeles Lakers în 2008-2009 şi 2009-2010, Eurobasket în 2015, 2011, Europeo (2009) şi Campionatul Mondial în 2006.^[51]

România

Sport

Barcelona

Emil Berkessy

Emil Berkessy a jucat la F.C. Barcelona în perioada 1934-1935 şi a înscris 3 goluri.^[52]

Nicolae Simotoc

Nicolae Simotoc a jucat la F.C. Barcelona în perioada 1950-1952 şi a dat două goluri. A câştigat campionatul în 1951/52, două Cupe ale Regelui în 1950–51, 1951–52 şi Cupa Latină în 1952 (finala Barcelona 1-0 OGC Nice.^[53]

Gheorghe Popescu

Gheorghe Popescu a câştigat Cupa Cupelor în 1997 cu Barcelona (în finală Barcelona- PSG 1-0), unde a fost şi căpitan. A jucat la Barcelona în perioada 1995-1997 şi a înscris 9 goluri.^[54]

Gheorghe Hagi

Gheorghe Hagi a jucat la F.C. Barcelona între 1994 şi 1996, reuşind să înscrie 7 goluri.^[55]

Topul golgheterilor români în campionatul spaniol

Gheorghe Craioveanu conduce detaşat în topul golgheterilor români din Spania, cu 48 goluri.

• 1. Gheorghe Craioveanu 48 goluri (a marcat pentru Real Sociedad, Villarreal, Getafe)
• 2. Adrian Ilie 35 (Valencia, Alavés)
• 3. Gavril Balint 27 (Burgos)
• 4. Gheorghe Hagi 22 (Real Madrid, Barcelona)
• 5. Florin Răducioiu 19 (Espanyol)
• 6. Constantin Gâlcă 16 (Espanyol, Villarreal)
• 7. Laurenţiu Roşu 11 (Numancia, Recreativo Huelva)
•     Ovidiu Stîngă 11 (Salamanca)
• 8. Florin Andone 10 (Córdoba, Deportivo) (încă în activitate)
•     Dorin Mateuţ 10 (Zaragoza)
• Marcel Sabou 10 (Tenerife, Sporting Gijón)^[56]

Belodedici

Belodedici a jucat la CF.Valencia, Real Valladoid, Villareal CF (2 goluri) şi CF Atlante (2 goluri).^[57]

Gheorghe Hagi

Gheorghe Hagi a jucat la Real Madrid între 1990-1992, înscriind 15 goluri şi la Barcelona între 1994 şi 1996, înscriind 7 goluri.^[58]

Bibliografie

1.Britannica, Spain, 17 martie 2019, Contributors: Vicente Rodriguez, Raymond Carr and Others (See All Contributors), https://www.britannica.com/place/Spain

2.FAO, http://www.fao.org/faostat/en/#rankings/countries_by_commodity

3.UNESCO, https://whc.unesco.org/

• 1. https://www.encyclopedia.com/places/spain-portugal-italy-greece-and-balkans/spanish-and-portuguese-political-geography/spain
• 2. https://www.worldatlas.com/articles/the-largest-countries-in-europe.html
• 3. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/spain_ro
• 4. https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html
• 5. http://worldpopulationreview.com/countries/spain-population/cities/
• 6. https://www.infoplease.com/arts-entertainment/writing-and-language/most-widely-spoken-languages-world
• 7. http://peaklist.org/WWlists/ultras/EuroAtlanticP1500m.html
• 8. http://www.worldstopexports.com/natural-honey-exporters/
• 9. http://www.worldstopexports.com/top-almonds-exporters-by-country/
• 10. http://www.fao.org/faostat/en/#rankings/countries_by_commodity
• 11. https://www.pv-magazine.com/2018/07/12/spain-covers-45-8-of-first-half-electricity-demand-with-renewables/
• 12. https://web.archive.org/web/20110202103102/http://blog.raileurope.com/high-speed-rail-news/the-need-for-speed-high-speed-rail-in-europe-do-you-speak-spanish
• 13. https://www.worldatlas.com/articles/which-are-the-busiest-airports-in-spain.html
• 14. http://www.lamoncloa.gob.es/lang/en/gobierno/news/Paginas/2018/20180110_balancetourist17.aspx
• 15. http://whc.unesco.org/en/statesparties/es
• 16. https://ich.unesco.org/en/RL/mystery-play-of-elche-00018
• 17. https://ich.unesco.org/en/RL/patum-of-berga-00156
• 18. https://ich.unesco.org/en/RL/irrigators-tribunals-of-the-spanish-mediterranean-coast-the-council-of-wise-men-of-the-plain-of-murcia-and-the-water-tribunal-of-the-plain-of-valencia-00171
• 19. https://ich.unesco.org/en/RL/whistled-language-of-the-island-of-la-gomera-canary-islands-the-silbo-gomero-00172
• 20. https://ich.unesco.org/en/RL/human-towers-00364
• 21. https://ich.unesco.org/en/RL/flamenco-00363
• 22. https://ich.unesco.org/en/RL/chant-of-the-sybil-on-majorca-00360
• 23. https://ich.unesco.org/en/RL/festivity-of-la-mare-de-deu-de-la-salut-of-algemesi-00576
• 24. https://ich.unesco.org/en/RL/fiesta-of-the-patios-in-cordova-00846
• 25. https://ich.unesco.org/en/RL/valencia-fallas-festivity-00859
• 26. https://ich.unesco.org/en/RL/tamboradas-drum-playing-rituals-01208
• 27.

  Sursa: The Lancet, https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/unul-cinci-decese-nivel-global-asociat-dieta-precara-israelul-franta-spania-tarile-s-a-murit-mai-putin-cauza-alimentatiei-1_5cadf91d445219c57e571c9e/index.html

  Health effects of dietary risks in 195 countries, 1990–2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017, https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(19)30041-8/fulltext

• 28. Agerpres, 10.06.2019, sursa: Eurostat, 2017, https://www.agerpres.ro/mondorama/2019/06/10/suedezii-si-spaniolii-europenii-cu-cea-mai-mare-speranta-de-viata-raport–323849
• 29. Sursa: ONU, https://datosmacro.expansion.com/demografia/migracion/inmigracion/espana
• 30. https://www.encyclopedia.com/places/spain-portugal-italy-greece-and-balkans/spanish-and-portuguese-political-geography/spain#GOVERNMENT
• 31. https://www.bbc.com/news/world-europe-36632276
• 32. Encarta,  Spain, Art and Arhitecture, http://web.archive.org/web/20090411173253/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761575057_5/Spain.html
• 33. https://www.britannica.com/topic/Winners-of-the-Nobel-Prize-for-Literature-1856938
• 34. https://www.atptour.com/en/players/rafael-nadal/n409/bio
• 35. https://www.atptour.com/en/players/rafael-nadal/n409/bio
• 36. https://www.wtatennis.com/players/player/190008/title/arantxa-sanchez-vicario#bio
• 37. https://www.atptour.com/en/players/manuel-santana/s245/bio
• 38. https://www.wtatennis.com/players/player/316239/title/Garbine-Muguruza-0#bio
• 39. https://www.itftennis.com/procircuit/players/player/profile.aspx?playerid=10000188
• 40. https://www.atptour.com/en/players/carlos-moya/m605/bio
• 41. https://www.atptour.com/en/players/juan-carlos-ferrero/f316/titles-and-finals
• 42. https://www.itftennis.com/procircuit/players/player/profile.aspx?playerid=10002781
• 43. https://www.itftennis.com/procircuit/players/player/profile.aspx?playerid=20000441
• 44. https://www.atptour.com/en/players/albert-costa/c378/titles-and-finals
• 45. http://www.badmintoneurope.com/cms/default.aspx?clubid=4685&m=6425435&cmsid=239&pageid=5381&
• 46. https://www.olympicchannel.com/en/stories/news/detail/ole-historic-four-in-a-row-for-carolina-marin-in-hometown-huelva/
• 47. Karel Stokkermans pentru the Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation, ultima actualizare pe 28 decembrie 2018, mulţumiri lui Luca Gandini, Osvaldo Gorgazzi şi Roberto Di Maggio, http://www.rsssf.com/miscellaneous/intcuprec.html
• 48. https://www.prosport.ro/fotbal-extern/campionate-externe/primera-division-cel-mai-tare-campionat-din-lume-esti-de-acord-7880754
• 49. https://www.fanatik.ro/cine-sunt-castigatorii-balonului-de-aur-din-1956-si-pana-astazi-video-si-galerie-foto-18689133
• 50. Agerpres, 15.09.2019, https://www.agerpres.ro/sport-extern/2019/09/15/baschet-masculin-spania-campioana-mondiala-pentru-a-doua-oara-in-istoria-sa–369893
• 51. http://www.acb.com/jugador.php?id=A2C
• 52. https://eusunt12.ro/stiri/ei-sunt-romanii-care-au-jucat-la-barcelona-inaintea-lui-hagi-si-popescu/, https://www.biellaclub.it/_curiosita/GliStranieri/La%20storia%20degli%20stranieri%20della%20Biellese.htm, https://web.archive.org/web/20080329001114/http://www.gtst.net/site/content/view/96/63/
• 53. Davide Rota pentru the Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation, http://www.rsssf.com/players/apolides-in-it.html
• 54. http://www.romaniansoccer.ro/players/p/popescu_gheorghe.shtml
• 55. http://www.romaniansoccer.ro/players/858/gheorghe-hagi.htm
• 56. https://www.prosport.ro/fotbal-extern/campionate-externe/top-11-cine-sunt-cei-mai-buni-marcatori-romani-all-time-in-primera-division-pe-ce-loc-se-afla-florin-andone-dupa-dubla-din-meciul-cu-real-sociedad-cine-e-lider-si-pozitia-ocupata-de-cobra-ilie-16017139
• 57. http://www.romaniansoccer.ro/players/b/belodedici.shtml
• 58. http://www.romaniansoccer.ro/players/858/gheorghe-hagi.htm