Enciclopedie.info

Sportul în România

Fotbalul în România

Tenisul în România

Tenisul de masă în România

Gimnastica în România

Handbalul în România

Canotajul în România

Atletismul în România

Alte sporturi în România

Generalităţi

În sport România a avut cele mai mari performanţe la gimnastică, handbal, canotaj, tenis de masă, atletism şi scrimă.

Gimnastică

Şcoala românească de gimnastică a fost şi este una dintre cele mai bune din lume (peste 300 medalii, 260 feminin, 70 masculin, de la prima medalie din 1958), începând din anii 70.

Antrenori

Octavian Bellu (16 medalii de aur olimpice, 305 medalii, 2 olimpiade câştigate şi 5 titluri mondiale) şi Mariana Bitang (19 medalii de aur olimpice, 152 de medalii) sunt nu numai cei mai buni antrenori de gimnastică din lume, ci sunt cei mai buni antrenori din istoria sportului.

Béla Károlyi, cel care a antrenat-o pe Nadia Comăneci, şi soţia sa, Márta Károlyi, au antrenat echipa de gimnastică a României până în 1981, când au început să antreneze cu un succes similar în Statele Unite.

Campioane şi campioni

Şcoala românească de gimnastică a dat numeroase campioane şi campioni: Nadia Comăneci, Daniela Silivaş, Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Lavinia Miloşovici, Andreea Răducan, Simona Amânar, Corina Ungureanu, Claudia Presăcan, Larisa Iordache, Gina Gogean, Simona Păucă, Monica Roşu, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Oana Ban, Cristina Bontaş, Sabina Cojocar, Laura Cutina, Maria Olaru, Daniela Sofronie, Ştefania Stănilă, Silvia Stroescu, Anamaria Tămârjan, Silvia Zarzu, Diana Bulimar, Diana Chelaru, Gabriela Drăgoi, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Alexandra Eremia, Floarea Leonida, Alexandra Marinescu, Dominique Moceanu, Andreea Munteanu, Steliana Nistor, Celestina Popa, Melita Ruhn, Aurelia Dobre, Oana Corina Constantin (gimnastică aerobică; M 2016-individual, 2014-trio şi grupe; E 2011-individual, 2013-trio, 2015-individual), Marian Drăgulescu, Flavius Koczi, Marius Urzică, Dan Grecu (inele; prima medalie de aur din istoria gimnasticii româneşti, E 1975, ca antrenor a intrat în Cartea Recordurilor pentru obţinerea a 5 titluri europene din 8 posibile: Marian Drăgulescu-4+Ioan Suciu cal cu mânere).

Handbal

Generalităţi

Şcoala românească de handbal este una din cele mai bune din lume.

Antrenor

Nicolae Nedeff este cel mai mare antrenor de handbal din lume, având 7 titluri mondiale.

Echipe

Cele mai bune echipe de club româneşti sunt: Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Știința București , Rapid București  şi CSM Bucureşti.

Jucători şi jucătoare

Cei mai buni jucători de handbal români din istorie sunt Cristian Gaţu (4 trofee majore), Gheorghe Gruia (3 trofee majore) şi  cea mai bună jucătoare  este Cristina Neagu (singura handbalistă din istorie declarată cea mai bună din lume de 4 ori).

Canotaj

Şcoala românească de canotaj este una din cele mai valoroase din lume.

Cele mai mari performanţe au fost obţinute de Ivan Patzaichin (13 trofee majore),  Elisabeta Lipă (cea mai bună canotoare din secolul al 20-lea, 6 trofee majore), Georgeta Damian Andrunache (12 trofee majore), Viorica Susanu (11 trofee majore), Doina Ignat (9 trofee majore), Constanţa Burcică (8 trofee majore), Elena Georgescu (3 trofee majore), Liliana Gafencu (3 trofee majore).

Tenis de masă

Cele mai mari performanţe au fost obţinute de Angelica Rozeanu (19 trofee majore), Elisabeta Samara (7 trofee majore), Otilia Bădescu (3 trofee majore), Daniela Dodean (2 trofee majore), Andrei Filimon (2 trofee majore).

Atletism

La atletism figurile proeminente au fost Iolanda Balaş (săritura în înălţime; a câştigat 140 concursuri la rând, performanţă pentru care a intrat în Guinness Book of Records), Maricica Puică (alergare), Doina Melinte (alergare), Gabriela Szabo (alergare), Paula Ivan (alergare), Constantina Diță-Tomescu (maraton şi semimaraton), Corina Colonelu Moşoianu (a intrat în Guinness World of Records cu un triplu şurub la bara mobilă) şi Claudia Ştef (marş în sală).

Tenis

La tenis de câmp cele mai mari performanţe au fost atinse de Ilie Năstase (7 titluri de Mare Şlem, 2 la simplu, 5 la dublu, primul sportiv român care ajunge nr.1 mondial la tenis), Horia Tecău (trei titluri de Mare Şlem, toate la dublu) , Virginia Ruzici (2 titluri de Mare Şlem, unul la simplu, unul la dublu), Ion Ţiriac (1 titlu de Mare Şlem la dublu) și Simona Halep (1 titlu de Mare Şlem, simplu, nr.1 mondial).

Fotbal

Performanţe

Duckadam

Duckadam deţine şi în prezent recordul de a fi apărat cele mai multe lovituri de pedeapsă (4 şi neprimind niciun gol) în cupele europene, record stabilit în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, împotriva Barcelonei.

Ştefan Covaci

Ştefan Covaci a câştigat două Cupe ale Campionilor cu Ajax (1971,1972), intrând în galeria selectă a celor 18 antrenori care au reuşit performanţa (doar Bob Paisley a cucerit trei cu Liverpool în 1977, 1978 şi 1981 şi Zinedine Zidane cu Real Madrid în 2016, 2017 şi 2018). A câştigat şi Cupa Intercontinentală (1972).

Gheata de Aur

Doi jucători români de la Dinamo Bucureşti au obţinut Gheata de Aur: Dudu Georgescu de două ori (74-75, 33 goluri, 76-77, 47 goluri, record doborât de Messi în 2012) şi Dorin Mateuţ (88-89, 43 goluri).

Echipa naţională

Performanţe

Cea mai bună performanţă la nivel de echipă naţională a fost atingerea sferturilor de finală ale Cupei Mondiale din 1994, când Anghel Iordănescu era antrenor.

Golgheter

Cele mai multe goluri pentru echipa naţională le-au dat Gheorghe Hagi şi Adrian Mutu, ambii cu 35 de goluri, Iuliu Bodola (30 goluri), Viorel Moldovan (25 goluri), Ciprian Marica (25 goluri) şi Ladislau Boloni (23 goluri), toţi retraşi din activitate (martie 2014).

Selecţii

Cele mai multe selecţii la echipa naţională le are Dorinel Munteanu (134), urmat de Gheorghe Hagi (124), Gheorghe Popescu (115), Ladislau Boloni (102), Dan Petrescu şi Răzvan Raţ (95) (martie 2014).

Echipe de club

Performanţe internaţionale

Steaua

Cele mai mari performanţe la nivel de club au fost realizate de Steaua Bucureşti. Steaua a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 şi Supercupa Europei în 1987. A fost, de asemenea, finalistă în Cupa Intercontinentală în 1986, a fost finalistă în Cupa Campionilor Europeni în 1989, semifinalistă în 1988, semifinalistă în Cupa UEFA în 2006.

Dinamo

Dinamo Bucureşti a fost semifinalistă a Cupei Campionilor Europeni în 1984 şi a Cupei Cupelor în 1990.

Universitatea Craiova

Universitatea Craiova a fost prima echipă românească care a ajuns în semifinalele unei cupe europene (Cupa UEFA, 1982-1983).

Performanţe interne

Titlurile de campioană s-au repartizat astfel: Steaua (26), Dinamo (18), Venus Bucureşti (8), UTA Arad (6), Chinezul Timişoara (6), CFR Cluj (5), Universitatea Craiova (4), Ripensia Timişoara (4), Rapid (3), Petrolul Ploieşti (3), FC Argeş Piteşti (2), Colentina Bucureşti (2) şi Olympia Bucureşti (2).

Cupele interne s-au repartizat astfel: Steaua (22), Dinamo (13), Rapid (13) Universitatea Craiova (7), CFR Cluj (4), Petrolul Ploieşti (3), Politehnica Timişoara (2) şi Ripensia Timişoara (2).

Antrenori

Ştefan Covaci

Ştefan Covaci a câştigat două Cupe ale Campionilor cu Ajax (1971, 1972), intrând în galeria selectă a celor 18 antrenori care au reuşit performanţa (doar Bob Paisley a cucerit trei cu Liverpool în 1977, 1978 şi 1981 şi Zinedine Zidane cu Real Madrid în 2016, 2017 şi 2018). A câştigat şi Cupa Intercontinentală (1972).

Emerich Jenei

Emerich Jenei a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986, cu Steaua Bucureşti.

Anghel Iordănescu

Anghel Iordănescu a câştigat Supercupa Europei în 1987, cu Steaua Bucureşti.

Anghel Iordănescu a fost antrenorul care a dus echipa naţională a României între primele opt echipe din lume în 1994. El a fost cel mai bun antrenor român în perioada 1996-2009, clasându-se pe locul 65 (7 puncte), urmat îndeaproape de Mircea Lucescu, care s-a clasat pe locul al 76-lea, cu 6 puncte.

Mircea Lucescu

Mircea Lucescu a câştigat Supercupa Europei în 2000, cu Galatasaray Istanbul (Galatasaray- Real Madrid 1-1, 2-1) şi Cupa UEFA în 2009 cu Şahtior Doneţk (în finală Şahtior Doneţk- Werder Bremen 1-1, 2-1).

Jucători

Miodrag Belodedici

Jucătorul cu cele mai mari performanţe la nivel de echipă de club a fost Miodrag Belodedici. A câştigat 4 trofee europene majore: de două ori Cupa Campionilor Europeni, cu Steaua (1986) şi Steaua Roşie Belgrad (1991), Supercupa Europei cu Steaua (1987) şi Cupa Intercontinentală cu Steaua Roşie Belgrad (1991).

Gheorghe Hagi

Gheorghe Hagi a fost golgheterul echipei naţionale (35 de goluri, la egalitate cu Adrian Mutu) şi liderul echipei naţionale în anii 90. A câştigat 3 trofee europene majore: Supercupa Europei în 1987, cu Steaua, Cupa UEFA în 2000 şi Supercupa Europei în 2000, cu Galatasaray . Hagi a obţinut titlul de golgheter al Cupei Campionilor Europeni în sezonul 1987-88, cu 4 goluri, în timp ce juca pentru Steaua Bucureşti (fiind la egalitate cu alţi 6 jucători).

Gheorghe Popescu

Gheorghe Popescu a câştigat 3 trofee europene majore: Cupa Cupelor în 1997 cu Barcelona, Cupa UEFA în 2000  şi Supercupa Europei în 2000 împreună cu Gheorghe Hagi, cu Galatasaray.  A fost căpitanul Barcelonei.

Dan Petrescu

Dan Petrescu a cucerit 2 trofee europene majore cu Chelsea: Cupa Cupelor în 1998 şi Supercupa Europei în 1998.

Cristian Chivu

Cristian Chivu a câştigat un trofeu european major cu Internazionale: Liga Campionilor în 2010.

Cristian Săpunaru

Cristian Săpunaru a câştigat un trofeu european major cu Porto: Europa League în 2011.

Răzvan Raţ

Răzvan Raţ a câştigat Cupa UEFA în 2009 cu Şahtior Doneţk.

Adrian Mutu

Adrian Mutu a fost golgheterul echipei naţionale (35 goluri, la egalitate cu Gheorghe Hagi).

Portari

Cel mai bun portar român în perioada 1985-2010 a fost Bogdan Stelea, urmat de  Silviu Lung, Florin Prunea şi Bogdan Lobonţ.

Golgheteri interni

Cei mai prolifici marcatori ai Ligii I sunt: Dudu Georgescu (252 goluri/370 meciuri; 0,68 goluri pe meci), Ionel Dănciulescu (214 goluri/515 meciuri, 0,41 goluri/meci), Rodion Cămătaru (198 goluri în 377 meciuri, 0,52 goluri/meci, al doilea sub raportul eficacităţii).

Performanţe interne

Cele mai bune performanţe interne le-a obţinut Marius Lăcătuş (10 campionate, 6 cupe, 3 supercupe), care a jucat la Steaua Bucureşti.

Arbitri

Cei mai titraţi arbitri români de fotbal sunt: Nicolae Rainea, Ion Crăciunescu, Adrian Porumboiu, Ovidiu Haţegan.

Comentatori sportivi

Cei mai cunoscuţi comentatori sportivi sunt: Cristian Ţopescu, Dumitru Graur, Sebastian Domozină şi Ilie Dobre.

Scrimă

Cele mai mari performanţe în scrima românească au fost obţinute de Ionel Drâmbă, Laura Badea, Mihai Covaliu, Rareş Dumitrescu, Ana-Maria Brânză, Simona Gherman.

Alte sporturi

România a avut rezultate remarcabile şi la următoarele sporturi: ciclism (Eduard Novak), înot (Camelia Potec), şah (Liviu- Dieter Nisipeanu, Gabriela Olăraşu ), judo (Alina Dumitru, Corina Căprioriu), tir (Alin Moldoveanu), skandenberg (Ion Oncescu), biliard artistic (Gabriel Vişoiu), dans salsa (Simona Petric), dans sportiv (Paul Moldovan şi Cristina Tătar, Mirona Gliga şi Roman Ciflicli), popice (Ioana Văidăhăzan), bob.

Facilităţi sportive (terenuri de sport, săli de sport, stadioane, patinoare)

Terenuri de sport

Au fost construite multe terenuri de sport în aer liber de către autorităţile locale sau firme private după intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007.

Săli de sport

400 de săli de sport au fost inaugurate în 2004. Sălile de sport au 40 m/20 m, din zid în zid şi nu au spaţiu de siguranţă, cum cere regulamentul federaţiei internaţionale la handbal. De asemenea, ele nu au bănci sau tribune.

Stadioane

România avea 6 arene la standarde europene în martie 2017: Arena Națională din Bucureşti, Cluj Arena, Arena ,,Dr. Constantin Rădulescu” din Cluj, Stadionul ,,Ceahlăul” din Piatra Neamţ, noul ,,Ilie Oană” din Ploiești și Stadionul Marin Anastasovici din Giurgiu.

Stadionul Naţional

În iunie 2011 a fost finalizat în Bucureşti un stadion nou şi modern în locul vechiului Stadion Naţional. Totuşi, noul Stadion Naţional Lia Manoliu, încadrat la categoria UEFA Elite, cu o capacitate de 55 200 de locuri, are mari probleme cu gazonul şi cu acoperişul. Gazonul a fost schimbat de 8 ori în 6 ani. Preţul unui gazon nou a variat între 100 000 euro şi 1 milion de euro.

Stadionul Cluj Arena

Stadionul Cluj Arena (categoria UEFA Elite), cu o capacitate de 30 500 de locuri, a fost inaugurat în octombrie 2011.

Stadionul ,,Dr. Constantin Rădulescu”

Stadionul ,,Dr. Constantin Rădulescu”, stadionul echipei CFR Cluj, respectă standardele UEFA.

Stadionul Ilie Oană (Ploieşti)

Stadionul Ilie Oană (Ploieşti), care se încadrează la categoria UEFA III, cu o capacitate de 15 500 locuri, a fost finalizat în septembrie 2011, fiind proiectat exclusiv pentru fotbal.

Stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ

Stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ este în categoria UEFA III şi are 18 000 locuri.

Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu

Stadionul Marin Anastasovici din Giurgiu este omologat din partea UEFA, dar trebuie să aibă un gazon nou.

Săli Polivalente

La Cluj a fost construită o sală polivalentă modernă uriaşă (7000-10 000 locuri) în 2014.

Patinoare

Ion Ţiriac a construit un patinoar olimpic acoperit la Otopeni, în 2016.

Articole înrudite

România

Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România