Sportul în România

Sportul în România

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Sportul în România, http://www.enciclopedie.info/sportul-in-romania/, (data citării)

Generalităţi

În sport România a avut cele mai mari performanţe în gimnastică, handbal, canotaj şi atletism.

Facilităţi sportive (terenuri de sport, săli de sport, stadioane, patinoare)

Terenuri de sport

Au fost construite multe terenuri de sport în aer liber de către autorităţile locale sau firme private după intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007.

Săli de sport

400 de săli de sport au fost inaugurate în 2004. Sălile de sport au 40 m/20 m, din zid în zid şi nu au spaţiu de siguranţă, cum cere regulamentul federaţiei internaţionale la handbal. De asemenea, ele nu au bănci sau tribune.

Stadioane

România avea 6 arene la standarde europene în martie 2017: Arena Națională din Bucureşti, Cluj Arena, Arena ,,Dr. Constantin Rădulescu” din Cluj, Stadionul ,,Ceahlăul” din Piatra Neamţ, noul ,,Ilie Oană” din Ploiești și Stadionul Marin Anastasovici din Giurgiu.

Stadionul Naţional

În iunie 2011 a fost finalizat în Bucureşti un stadion nou şi modern în locul vechiului Stadion Naţional. Totuşi, noul Stadion Naţional Lia Manoliu, încadrat la categoria UEFA Elite, cu o capacitate de 55 200 de locuri, are mari probleme cu gazonul şi cu acoperişul. Gazonul a fost schimbat de 8 ori în 6 ani. Preţul unui gazon nou a variat între 100 000 euro şi 1 milion de euro.

Stadionul Cluj Arena

Stadionul Cluj Arena (categoria UEFA Elite), cu o capacitate de 30 500 de locuri, a fost inaugurat în octombrie 2011.

Stadionul ,,Dr. Constantin Rădulescu”

Stadionul ,,Dr. Constantin Rădulescu”, stadionul echipei CFR Cluj, respectă standardele UEFA.

Stadionul Ilie Oană (Ploieşti)

Stadionul Ilie Oană (Ploieşti), care se încadrează la categoria UEFA III, cu o capacitate de 15 500 locuri, a fost finalizat în septembrie 2011, fiind proiectat exclusiv pentru fotbal.

Stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ

Stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ este în categoria UEFA III şi are 18 000 locuri.

Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu

Stadionul Marin Anastasovici din Giurgiu este omologat din partea UEFA, dar trebuie să aibă un gazon nou.

Săli Polivalente

La Cluj a fost construită o sală polivalentă modernă uriaşă (7000-10 000 locuri) în 2014.

Patinoare

Ion Ţiriac a construit un patinoar olimpic acoperit la Otopeni, în 2016.

Gimnastică

Şcoala românească de gimnastică a fost şi este una dintre cele mai bune din lume (peste 300 medalii, 260 feminin, 70 masculin, de la prima medalie din 1958), începând din anii 70.

Antrenori

Octavian Bellu, cel mai bun antrenor din lume, România (articol de sinteză) , antrenor de gimnastică,
Octavian Bellu în 2011. Autor: Lulubon. Data: 8 aprilie 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported
Mariana Bitang, cea mai valoroasă antrenoare din lume, cea mai medaliată antrenoare de gimnastică din lume
Mariana Bitang. Autor: necunoscut. Data: 20 iunie 2014. Sursa: http://www.wnsstamps.post/en/stamps/RO058.14. Licenţa: Domeniul Public

Octavian Bellu (16 medalii de aur olimpice, 305 medalii, 2 olimpiade câştigate şi 5 titluri mondiale) şi Mariana Bitang (19 medalii de aur olimpice, 152 de medalii) sunt nu numai cei mai buni antrenori de gimnastică din lume, ci sunt cei mai buni antrenori din istoria sportului.

Béla Károlyi, cel care a antrenat-o pe Nadia Comăneci, şi soţia sa, Márta Károlyi, au antrenat echipa de gimnastică a României până în 1981, când au început să antreneze cu un succes similar în Statele Unite.

Campioni şi campioane

I
Antrenorul de gimnastică Béla Károlyi şi două gimnaste Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu
Teodora Ungureanu, Béla Károlyi, Nadia Comăneci. Autor: Unknown (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român). Data: anii 70. Sursa: http://www.cosr.ro/sportiv/nadia-comaneci/galerie-foto. Licenţa: Domeniul Public

Nadia Comăneci a fost un reper în istoria gimnasticii, fiind prima gimnastă care a luat o notă de 10 la o olimpiadă, ea cucerind 5 medalii olimpice (1976-3, 1980-2), 2 titluri mondiale (1978- bârnă, 1979 cu echipa) şi multe titluri europene (1975 all around, paralele şi bârnă şi sărituri, 1977 all around şi paralele, 1979 all around, sărituri şi sol)

Daniela Silivaş (O 1988 paralele, bârnă, sol, M 1985 bârnă, E 1987 paralele, bârnă, sol, individual compus, M 1987 sol, paralele şi cu echipa, E 1989 sol, M 1989 paralele, bârnă, sol); cele 9 medalii olimpice şi mondiale reprezintă un record în istoria gimnasticii; a intrat în International Gymnastics Hall of Fame în 2002

Cătălina Ponor (O 2004, 3-sol, bârnă şi cu echipa; M 2004 bârnă, E 2004 bârnă, sol şi cu echipa, E 2005 bârnă, E 2006 bârnă, E 2012 bârnă şi cu echipa, M 2012-bârnă, M 2017 bârnă şi sol, E 2017 bârnă, Cupa Mondială 2017 bârnă). Ea este cea mai medaliată gimnastă română. De asemenea, ea are 5 medalii de aur la bârnă la campionatele europene, deţinând recordul mondial.

Cătălina Ponor, una din cele mai bune gimnaste din istorie, bârnă şi sol, multiplă medaliată olimpică şi mondială şi europeană
Cătălina Ponor la Rio de Janeiro, în 2016. Autor: Fernando Frazão/Agência Brasil. Data: 15 august 2016. Sursa: https://www.flickr.com/photos/fotosagenciabrasil/28932540021/ Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic
Sandra Izbaşa, gimnastă română de talie internaţională, multiplă medaliată olimpică şi europeană
Sandra Izbaşa (detaliu). Autor: Silvia Vatteroni. Data: 17 mai 2014. Licenţă: imagine gratuită.
II

Sandra Izbaşa (O- 2008 sol, 2012 sărituri, E-2006 sol,  E 2008 sol şi cu echipa, E 2011 sol şi sărituri)

Lavinia Miloşovici (O 1992 sol şi sărituri, M 1991 sărituri, M1992 paralele, M1993 bârnă, 1994- cu echipa, 1995 cu echipa, E 1994 sărituri şi cu echipa, E 1996 sol şi cu echipa)

Andreea Răducan (O 2000-cu echipa, M 1999-sol şi cu echipa, 2001-bârnă, sol şi cu echipa)

Andreea Răducan, gimnastă română, campioană olimpică
Andreea Răducan. Autor: Andreea Răducan. Data: 13 iunie 2009 (data primei încărcări a imaginii). Atribuire: AdySarbus. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Simona Amânar (O 1996 sărituri, 2000-individual compus şi cu echipa; Campionatele Mondiale 1994- cu echipa, 1995 cu echipa şi sărituri, 1997 sărituri şi cu echipa, 1999- cu echipa, Cupa Mondială 1998 sol şi sărituri; E 1994- cu echipa, 1996 paralele, sărituri şi cu echipa, 1998- cu echipa, 2000- sărituri)

Corina Ungureanu (M 1997-cu echipa, 1999-cu echipa; E 1998-sol şi cu echipa)

III

Claudia Presăcan (O 2000 cu echipa, M 1997- cu echipa, 1995-cu echipa, 1994-cu echipa; E 1998-cu echipa),

Larisa Iordache (M 2013 bârnă şi sol, individual compus 2014-bârnă (2), sol, sărituri, individual compus (2). M 2017 paralele şi bârnă; E 2012- sol şi cu echipa, 2013-bârnă, 2014-sol şi cu echipa, Cupa Mondială 2017 bârnă)

Larisa Iordache, gimnastă română de talie internaţională, multiplă medaliată mondială şi europeană
Larisa Iordache (detaliu). Autor: Tiberiu Mînzu. Data: 29 martie 2015. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Gina Gogean (M 1994 sărituri şi cu echipa, M 1995 sol şi cu echipa, M 1996 sărituri şi sol, M 1997 bârnă, sol şi cu echipa, E 1992 sol, E 1994 bârnă, all-around şi cu echipa, E 1996 cu echipa)

Simona Păucă (O 1984- bârnă şi cu echipa)

Monica Roşu (O 2004 sărituri şi cu echipa, E 2004 sărituri şi cu echipa

IV

Ecaterina Szabo (O 1984: sol, sărituri, bârnă şi cu echipa;M1983 sol, 1987-cu echipa, E1983 paralele şi sol)

Lavinia Agache (O 1984-cu echipa; E 1983 bârnă)

Oana Ban (O 2004-cu echipa)

Cristina Bontaş (M1991 sol)

Sabina Cojocar (M 2001-cu echipa; E juniori 2000-sărituri, bârnă şi cu echipa)

Laura Cutina (O 1984 cu echipa)

Maria Olaru (O 2000 cu echipa, E 1998 cu echipa, M 1999 individual compus şi cu echipa)

Daniela Sofronie (O 2004- cu echipa; E 2004- cu echipa)

V

Ştefania Stănilă (E 2014-cu echipa)

Silvia Stroescu (O 2004-cu echipa, M 2001 cu echipa, E 2004 cu echipa)

Anamaria Tămârjan (E 2008 cu echipa)

Silvia Zarzu (E 2014 cu echipa)

Diana Bulimar (E 2012 cu echipa, E 2014 cu echipa, M 2013 sol)

Diana Chelaru (M2012 sol)

Gabriela Drăgoi (E 2008 cu echipa),

Rodica Dunca (M1979 cu echipa)

Emilia Eberle (Campionatele Mondiale 1979 sol şi cu echipa, Cupa Mondială 1979 bârnă şi paralele)

VI

Alexandra Eremia (O 2004- cu echipa; E 2004 cu echipa, M 2004 bârnă)

Alexandra Marinescu (M 1997 cu echipa, 1995 cu echipa, E junioare: 1994 bârnă şi cu echipa, 1996 bârnă şi cu echipa)

Dominique Moceanu (gimnastă americană de origine română; O 1996 cu echipa SUA, 1998 Goodwill Games, 1998, cu echipa),

Andreea Munteanu (M 2015-bârnă, E 2015 bârnă şi E 2014 cu echipa)

VII

Steliana Nistor (E 2008 cu echipa),

Celestina Popa (M 1987 cu echipa)

Melita Ruhn (M1979 cu echipa)

Aurelia Dobre (gimnastică artistică, M 1987-cu echipa, all around şi bârnă)

Oana Corina Constantin (gimnastică aerobică; M 2016-individual, 2014-trio şi grupe; E 2011-individual, 2013-trio, 2015-individual)

VIII

Marian Drăgulescu (E 2000, M 2001 sărituri şi sol, E 2002 sărituri şi cu echipa, M 2002 sol, E 2004 sărituri, sol, individual compus şi cu echipa, M 2005 sărituri, M 2006 sărituri şi sol, M 2009 sărituri şi sol, E 2017 sol, Cupa Mondială 2017 sol). Marian Drăgulescu a declarat că este cel mai medaliat gimnast din România la olimpiade, campionate mondiale şi europene, cu 31 medalii.

Flavius Koczi (E 2006 cal cu mânere, E 2011 sol, E 2012 sărituri,)

Marius Urzică (cal cu mânere; O 2000 cal cu mânere, M 1994, E 1994, M 2001, M 2002, E 2003 cu echipa)

Dan Grecu (inele; M 1974 prima medalie de aur din istoria gimnasticii româneşti, E 1975, Mondial Universitar 1977; ca antrenor a intrat în Cartea Recordurilor pentru obţinerea a 5 titluri europene din 8 posibile: Marian Drăgulescu-4+Ioan Suciu cal cu mânere)

Handbal

Antrenori

Nicolae Nedeff, cel mai mare antrenor de handbal din lume, multiplu medaliat mondial, România
Nicolae Nedeff. Autor: necunoscut. Dată: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/Arhiva-foto/Amintiri-din-comunism/Amintiri-din-comunism-XIX-federatia-de-handbal-Cupa-Campionilor.htm, This image is available from the Project Communism in Romania Photo Collection, Muzeul Naţional de Istorie a României.

Nicolae Nedeff a fost cel mai mare antrenor de handbal din lume, având 7 titluri mondiale, devansându-i pe Igor Turcin şi Vladimir Maximov, care au câte 4 titluri mondiale.  Echipa naţională feminină condusă de Nedeff a câştigat trofeele mondiale în 1956, 1960 şi 1962 şi echipa masculină condusă tot de el a câştigat trofeele mondiale din 1961,1964,1970 şi 1974.

Echipe

Oltchim Râmnicu-Vâlcea a câştigat 5 trofee majore (1983-două EHF Cup şi European Supercup, 1988 EHF Cup, 2006-2007 – EHF Cup Winners’ Cup, EHF Champions Trophy)

Știința București (1961), Rapid București (1964) şi CSM Bucureşti (2016) au câştigat Champions League.

Sportivi şi sportive

Gheorghe Gruia
Gheorghe Gruia, handbalist român de talie internaţională
Gheorghe Gruia. autor: necunoscut. Dată: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/Arhiva-foto/Amintiri-din-comunism/Amintiri-din-comunism-XIX-federatia-de-handbal-Cupa-Campionilor.html

Gheorghe Gruia a fost declarat cel mai bun jucător de handbal din toate timpurile de către International Handball Federation, în 1992. El a câştigat două Campionatele Mondiale din 1964 şi 1970 şi Cupa Campionilor Europeni (1968) pe când juca la Steaua. Gruia a fost golgheter al Jocurilor Olimpice în 1972, marcând 37 de goluri.

Cristian Gaţu

Cristian Gaţu a câştigat Campionatele Mondiale din1970 şi 1974 şi două Ligi ale Campionilor (1968, 1977) pe când juca la Steaua. A fost declarat cel mai bun jucător al lumii în 1974.

Cristian Gaţu, handbalist român de talie internaţională
Cristian Gaţu. Autor: necunoscut. Data: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/Arhiva-foto/Amintiri-din-comunism/Amintiri-din-comunism-XIX-federatia-de-handbal-Cupa-Campionilor.html
Cristina Neagu

Cristina Neagu a fost cea mai bună jucătoare a lumii în 2010, 2015 şi 2016 (fiind singura handbalistă care a câştigat trofeul de trei ori). Ea a câştigat Liga Campionilor în 2015 pentru echipa ungară Buducnost şi a fost golghetera competiţiei (102 goluri, la egalitate cu Andrea Penezic). A fost golgheteră (53 goluri) şi cea mai bună pasatoare (34 pase decisive) la Campionatul European din Danemarca şi Norvegia din 2010. A fost cea mai bună jucătoare la Campionatul Mondial din Danemarca din 2015, golghetera competiţiei (63 goluri) şi cel mai bun inter stânga din echipa ideală a competiţiei.

Canotaj

Elisabeta Lipă

Elisabeta Lipă (Dinamo Bucureşti) a fost cea mai bună canotoare din secolul 20. Federaţia Internaţională de Canotaj Academic i-a conferit titlul de ,,Canotoarea secolului XX” în anul 2000. Elisabeta Lipă a cucerit 5 medalii de aur olimpice (1984 dublu, 1992 simplu, 1996 -8+1, 2000- 8+1, 2004- 8+1) şi o medalie de aur la mondiale (1989) şi multe alte medalii de argint şi de bronz. Lipă este în prezent canotoarea cu cele mai bune performanţe olimpice din lume (5 medalii de aur, 2 medalii de argint şi una de bronz). Ea a reuşit performanţa de a câştiga medalii olimpice la şase Jocuri Olimpice, performanţă care a fost atinsă doar de 4 sportivi în total.

Ivan Patzaichin

Ivan Patzaichin, canotor român de talie internaţională, unul din cei mai buni canotori din istorie
Ivan Patzaichin. Autor : Unknown (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român). Data: 1990. Sursa: http://www.cosr.ro/sportiv/ivan-patzaichin2/galerie-foto. Licenţă: Domeniul Public

Ivan Patzaichin, poreclit şi ,,Amiralul”, a câştigat 4 medalii de aur olimpice (1968 dublu, 1972 simplu, 1980-dublu, 1984 dublu) şi 9 titluri mondiale: 1970, Copenhaga (C-2 1000 m), 1973, Tampere (C-1 1000 m), 1973, Tampere (C-2 1000 m), 1977, Sofia (C-1 1000 m), 1978, Belgrad (C-1 10000 m), 1979, Duisburg (C-2 500 m), 1981, Nottingham (C-2 1000 m), 1982, Belgrad (C-2 10000 m), 1983, Tampere (C-2 1000 m).

Georgeta Damian Andrunache

Georgeta Damian Andrunache (Dinamo Bucureşti) a cucerit 5 medalii de aur olimpice (2000-dublu şi 8+1; 2004-dublu şi 8+1; 2008 dublu), 5 titluri mondiale (trei cu echipa României: 1997,1998, 1999 şi două la dublu, cu Viorica Susanu, 2001 şi 2002) şi 2 titluri europene ( 2007-8+1, 2008-dublu). Andrunache este între cei trei sportivi care au cucerit 5 titluri olimpice la canotaj, alături de Elisabeta Lipă şi Steven Redgrave.

Viorica Susanu

Viorica Susanu (Dinamo Bucureşti) a cucerit 4 medalii olimpice de aur (2000-8+1, 2004-8+1, 2004 dublu, 2008-dublu), 5 titluri mondiale (1997-8+1, 1998-8+1, 1999-8+1, 2001-dublu, 2002-dublu, cu Georgeta Andrunache) şi 2 titluri europene (2008-dublu, 2012-8+1).

Doina Ignat

Doina Ignat a cucerit 4 medalii olimpice de aur (1996-8+1, 2000-8+1, 2000-dublu cu Georgeta Andrunache, 2004-8+1), 4 titluri mondiale cu echipa României (1993,1997,1998, 1999) şi un titlu european (2007-8+1).

Constanţa Burcică

Constanţa Burcică a câştigat 3 medalii de aur olimpice (1996-dublu, 2000-dublu, 2004-dublu) şi 5 titluri mondiale (1990-8+1; 1993-8+1, 1994-simplu, 1996-simplu, 1999-dublu

Alte sportive

Elena Georgescu a câştigat trei titluri olimpice cu echipa naţională (1996, 2000, 2004)

Liliana Gafencu a cucerit 3 medalii de aur olimpice cu echipa naţională(1996, 2000, 2004).

Atletism

Iolanda Balaş, atletă săritoare în înălţime română în anii 50
Iolanda Balaş, autor necunoscut, data: anii 60, Sursa: http://www.pressalert.ro/2015/03/viata-de-campioana-iolanda-balas-de-la-fetita-care-vindea-ziare-in-timisoara-postbelica-la-dubla-castigatoare-de-aur-olimpic/, licenţă: Domeniul Public

La atletism figurile proeminente au fost Iolanda Balaş, Maricica Puică, Doina Melinte, Gabriela Szabo, Paula Ivan, Constantina Diță-Tomescu, Corina Colonelu Moşoianu şi Claudia Ştef.

Iolanda Balaş

Iolanda Balaş a fost cea mai bună săritoare în înălţime din lume în perioada 1956-1966. A doborât recordul mondial de 14 ori, de la 1,75 (1956) până la 1,91 (1961), recordul său fiind depăşit abia în 1971, dar folosind o altă tehnică de sărituri. A fost campioană mondială de 4 ori şi la concursurile desfăşurate în sală. Balaş a câştigat 140 concursuri la rând, performanţă pentru care a intrat în Guinness Book of Records. Ea a fost campioană olimpică în 1960 şi 1964 şi campioană europeană în 1958,1962 şi 1966 (indoors).

Doina Melinte

Doina Melinte alergând în 1984, alergătoare română de talie internaţională, medaliată olimpică şi mondială
Doina Melinte la Olimpiada din 1984. Autor: Unknown (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român). Data: 1984. Sursa: http://www.cosr.ro/sportiv/doina-melinte/galerie-foto. Licenţa: Domeniul Public

Doina Melinte a câştigat aurul olimpic în proba de 800 metri în 1984. Melinte a stabilit un record mondial în sală (4min 17 sec.14/100) la proba de o milă, în 1990, fiind depăşită abia în 2016 de Genzebe Dibaba (4.13.31/100). A cucerit medaliile de aur la Campionatele Mondiale Indoors din 1987 şi 1989. A câştigat medaliile de aur la Campionatele Europene din 1985, 1988 şi 1990.

Gabriela Szabo

Gabriela Szabo, alergătoare română de talie internaţională, medaliată olimpică şi mondială
Gabriela Szabo. Autor: PSD. Data: 14 mai 2014. Postare originară pe Flickr: https://www.flickr.com/photos/104700454@N04/14271151217. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic

Gabriela Szabo a cucerit aurul olimpic în proba de 5000 metri în 2000. De asemenea, ea a câştigat de trei ori Campionatele Mondiale (1997, 1999-5000m, 2001-1500 m).În 1999 a primit marele premiu Golden League, împreună cu danezul Wilson Kipketer. De asemenea, tot în 1999 a primit distincţia  Atleta Europeană a Anului şi Atleta Anului din partea IAAF şi distincţia Sportiva Anului, un premiu acordat de jurnaliştii de pretutindeni. A stabilit un nou record olimpic (14:40.80) în proba de 5000 m, în 2000.(Acest record a fost doborât după 16 ani de Vivian Jepkemoi Cheruiyot din Kenya 14:26.17, în 2017). A stabilit un nou record mondial în proba de 2000 m în sală (5 min, 50 sec, 53/100) în 1998. (record doborât de Genzebe Dibaba 5 min, 23 sec, 75/100, în 2017).

Maricica Puică

Maricica Puică, alergătoare română de talie internaţională, medaliată olimpică
Maricica Puică. Autor: Radu Constantinescu (Agerpres). Data: 14 august, 1982. Sursa: http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/29/documentar-campioana-olimpica-maricica-puica-implineste-65-de-ani-07-46-37. Licenţa: Domeniul Public

Maricica Puică a câştigat medalia de aur olimpică la proba de 3000 metri, în 1984 şi IAAF World Cross Country Championships de două ori, în 1982 şi 1984.

Constantina Diță-Tomescu

Constantina Diță-Tomescu a cucerit aurul olimpic în 2008, la vârsta de 38 de ani, stabilind un nou record de vârstă între câştigătoarele de maratoane olimpice. De asemenea, a câştigat Semimaratonul din 2005 din Canada şi Maratonul din Chicago din 2004.

Paula Ivan

Paula Ivan a stabilit un nou record olimpic (3.53.96) în proba de 1500 de metri în 1988, depăşind cu aproape trei secunde vechiul record. Recordul este al şaptelea din toate timpurile. Cea de-a doua clasată, Laimute Baikauskaite, a ajuns la final peste mai mult de şase secunde, cea mai mare diferenţă înregistrată vreodată în această probă într-o finală olimpică. Ivan a stabilit şi un nou record mondial (4.15.61) în proba de o milă, în 1989. A obţinut şi alte două premii europene în 1989 la 1500 metri şi 3000 metri  şi a fost campioană mondială universitară (Germania) la 1.500 m şi 3.000 m în 1989. În martie 2017 recordul din proba de 1500 metri era singurul record olimpic românesc la atletism rămas nedepăşit.

Corina Colonelu Moşoianu

Acrobata Corina Colonelu Moşoianu a intrat în Guinness World of Records cu un triplu şurub la bara mobilă în 1984.

Claudia Ştef

Claudia Ştef deţine recordul mondial în proba de 3000 metri marş în sală.

Tenis

Ilie Năstase

Ilie Năstase jucând la Cupa Davis, cel mai valoros jucător de tenis român, jucător de talie internaţională
Ilie Năstase jucând la Cupa Davis la Den Haag (Olanda) în 1973. Autor: Verhoeff, Bert / Anefo. Data: 18 mai 1973. Sursa: http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/q/id/ac2cae66-d0b4-102d-bcf8-003048976d84, item number 926-4199. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

Ilie Năstase a câştigat 7 titluri de Mare Şlem, două la simplu şi 5 la dublu: US Open- ul (1972) la simplu, Roland Garros-ul (1973) la simplu, Roland Garros-ul la dublu (1970), cu Ion Ţiriac, Wimbledon-ul la dublu în 1973, US Open-ul din 1975 la dublu cu Jimmy Connors, Wimbledon-urile din 1970 şi 1972 la dublu mixt cu Rosemary Casals. A câştigat, de asemenea, Turneul Campionilor din 1971, 1972, 1973 şi 1975. Năstase a câştigat Great Prize FILT (1972, 1973). A fost cel mai bun jucător de tenis din lume în anul 1973. Între 1970 şi 1977 a fost de 8 ori numărul 1 mondial. În 1973 a câştigat 23 de turnee (15 din 31 la simplu şi încă 8 la dublu), egalând recordul lui Rod Laver (17 la simplu şi 6 la dublu), record ce avea să fie doborât de John McEnroe (27 de turnee, 1979). Năstase s-a numărat printre cei cinci jucători de tenis cu mai mult de 100 de titluri câştigate la profesionişti (57 la simplu şi 51 la dublu). În iunie 2018 Ilie Năstase se afla pe locul al 8-lea în lume după numărul de meciuri câştigate în circuitul ATP, cu 837 meciuri câştigate (pe primele locuri fiind  Jimmy Connors (1256), Roger Federer (1156) şi Ivan Lendl (1068), iar pe locul al 5 -lea fiind Rafael Nadal (903).

Horia Tecău

Horia Tecău, valoros jucător de tenis român, dublu
Horia Tecău în 2016. Autor: sl.robl. Data: 27 mai 2016. Sursa: https://www.flickr.com/photos/sirobi/27127049790/. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Horia Tecău a câştigat trei titluri de Mare Şlem la dublu: Australian Open-ul din 2012 cu americanca Bethanie Mattek-Sands şi Wimbledon-ul din 2015 şi US Open-ul din 2017 cu olandezul Rojer. A mai câştigat cu Rojer Turneul Campionilor din 2015 fără set pierdut (un record pentru actuala formă a Turneului Campionilor, din 1986) şi Turneul de la Madrid din 2016, tot cu Rojer.

Virginia Ruzici

Virginia Ruzici la Universiada de Vară de la Bucureşti din 1981. Autor: Mircea Hudek / agerpres.ro. Data: 29 July 1981. Licenţa: Domeniul Public.

Virginia Ruzici, cea mai bună jucătoare de tenis română, a câştigat Roland Garros-ul din 1978 la simplu şi la dublu, cu Jaušovec.

Ion Ţiriac

Ion Ţiriac a cucerit Roland Garros-ul în 1970, la dublu, cu Ilie Năstase. Ţiriac a fost de asemenea şi un foarte bun antrenor, el formând jucători precum Guillermo Villas, Mary Joe Fernandez, Boris Becker şi Goran Ivanisevici. A fost şi este un organizator de turnee de tenis.

Simona Halep

Simona Halep la Openul din Madrid, 2014. Autor: Tatiana. Data: 1 mai 2014. Locaţia: Madrid. Licenţa: Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: Flickr

Simona Halep este prima jucătoare de tenis română care ajunge nr.1 mondial. Ea a ajuns nr.1 mondial în octombrie 2017, fiind a 25-a jucătoare din istoria tenisului care atinge această performanţă din 1975.

Simona Halep a câştigat Roland Garrosul în 2018. Halep este a şasea jucătoare din istorie care reuşeşte dubla (junioare-senioare) la Roland Garros, după Francoise Durr, Mima Jausovec, Hana Mandlikova, Jennifer Capriati şi Justine Henin.

Tenis de masă

Angelica Rozeanu

Angelica Rozeanu ţinând în mână Cupa Mondială din 1955, jucătoare de tenis de masă de talie internaţională, una din cele mai bune jucătoare de tenis de masă, România
Angelica Rozeanu în 1955. Autor: Rossem, Wim van / Anefo. Sursa: Dutch National Archives, The Hague, Fotocollectie Algemeen Nederlands Persbureau (ANeFo), 1945-1989, Nummer toegang 2.24.01.09 Bestanddeelnummer 907-0838
http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/q/id/a933b466-d0b4-102d-bcf8-003048976d84
Data: 20 aprilie 1955
Locaţie: Utrecht
Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands

Angelica Rozeanu a cucerit 17 medalii de aur la Campionatele Mondiale, fiind a doua în lume (în Guinness Book of Records): a fost campioană mondială de 6 ori la simplu (1950, 1951, 1952, 1953, 1954, 1955, record mondial care nu a fost egalat, de trei ori la dublu (1953, 1955, 1956), de trei ori la dublu mixt (1951,1952, 1953) şi de 5 ori cu echipa (1950, 1951, 1953, 1955, 1956).  La Campionatul Mondial de la Bucureşti, din 1953, a obţinut toate cele 4 medalii de aur posibile (simplu, dublu feminin, dublu mixt şi cu echipa), câştigând toate probele şi stabilind un record care nu a mai fost atins şi care nu mai poate fi atins pentru că acum Campionatele Mondiale au loc separat, la simplu în anii fără soţ, la dublu în anii cu soţ. La Campionatele Europene a obţinut titlul la dublu, în 1958 şi 1960. A fost prima sportivă română care a cucerit titlul mondial (1950) şi cel european (1958).

Otilia Bădescu

Otilia Bădescu a câştigat titlul european la dublu mixt în 1992, în 1998 şi 2005, şi la simplu în 2003.

Elisabeta Samara

Elisabeta Samara a cucerit şase titluri europene: cu echipa în 2005, la dublu cu Daniela Dodean în 2009, la dublu mixt, cu Andrei Filimon în 2011 şi 2012, la dublu cu Daniela Dodean în 2012 şi un alt titlu la simplu în 2015. Samara a câştigat şi Champions League în 2015 jucând pentru Fenerbahce Istanbul. A câştigat titlul european cu echipa naţională în 2017.

Daniela Dodean

Daniela Dodean a câştigat titlul european în 2009 şi 2012, ambele cu Elisabata Samara şi cu echipa naţională în 2017.

Andrei Filimon

Andrei Filimon a câştigat titlul european în 2011 şi 2012, la dublu mixt, cu Elisabeta Samara.

Fotbal

Cele mai mari performanţe internaţionale

Cea mai mare performanţă la nivel de club a fost realizată de Steaua Bucureşti, care a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 şi Supercupa Europei în 1987, fiind antrenată de Emerich Jenei.

Helmut Duckadam (Steaua Bucureşti) ridicând Cupa Campionilor Europeni în 1986; un portar de talie internaţională
Helmut Duckadam ridicând Cupa Campionilor Europeni pe data de 7 mai 1986, la Sevilla. Autor: Ivankotov Data: 7 mai 1986. Sursa: Template:Klisf.net

Cea mai bună performanţă la nivel de echipă naţională a fost atingerea sferturilor de finală ale Cupei Mondiale din 1994, când Anghel Iordănescu era antrenor.

Jucătorul cu cele mai mari performanţe la nivel de echipă de club a fost Miodorag Belodedici, care a câştigat de două ori Cupa Campionilor Europeni, cu Steaua (1986) şi Steaua Roşie Belgrad (1991), Supercupa Europei cu Steaua (1987) şi Cupa Intercontinentală cu Steaua Roşie Belgrad (1991).

Josef Posipal în 1953. Imagine decupată. Autor: Noske, J.D. / Anefo. Data: 30 septembrie 1953. Sursa: http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/q/id/a9145292-d0b4-102d-bcf8-003048976d84, Dutch National Archives, The Hague, Fotocollectie Algemeen Nederlands Persbureau (ANeFo), 1945-1989, Nummer toegang 2.24.01.03 Bestanddeelnummer 906-0018. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands license.

Josef Posipal, care juca fundaş central, a fost singurul fotbalist român care a luat titlul mondial, pentru Germania, în 1954.

Duckadam deţine şi în prezent recordul de a fi apărat cele mai multe lovituri de pedeapsă (4 şi neprimind niciun gol) în cupele europene, record stabilit în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, împotriva Barcelonei.

Doi jucători români de la Dinamo Bucureşti au obţinut Gheata de Aur: Dudu Georgescu de două ori (74-75, 33 goluri, 76-77, 47 goluri, record doborât de Messi în 2012) şi Dorin Mateuţ (88-89, 43 goluri).

Ştefan Covaci a câştigat două Cupe ale Campionilor cu Ajax (1971,1972), intrând în galeria selectă a celor 18 antrenori care au reuşit performanţa (doar Bob Paisley a cucerit trei pentru Liverpool). A câştigat două Supercupe ale Europei (1972, 1973) şi Cupa Intercontinentală (1972).

Mircea Lucescu a câştigat Cupa UEFA în 2009 cu Şahtior Doneţk.

Echipe reprezentative

Steaua Bucureşti

Steaua Bucureşti, cea mai bună echipă din România, a câştigat: Cupa Campionilor Europeni în 1986, Supercupa Europei în 1987. A fost, de asemenea, finalistă în Cupa Intercontinentală în 1986, a fost finalistă în Cupa Campionilor Europeni în 1989, semifinalistă în 1988, semifinalistă în Cupa UEFA în 2006. Steaua deţine recordul european pentru cele mai multe meciuri fără înfrângere în campionatul intern: 106 meciuri, între 1986 şi 1989. Steaua deţine din 2013 şi un record negativ în Champions League: 23 meciuri fără victorie (7 egaluri şi 16 înfrângeri), depăşind recordul deţinut de Spartak Moscova (22 meciuri fără victorie).

Dinamo Bucureşti

Dinamo Bucureşti a fost semifinalistă a Cupei UEFA în 1984 şi în 1990.

Universitatea Craiova

Universitatea Craiova a fost prima echipă românească care a ajuns în semifinalele unei cupe europene (Cupa UEFA, 1982-1983), prima echipă românească care a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni (1981-1982), prima echipă românească care a eliminat o echipă din Germania (FC Kaiserslautern), prima echipă care a eliminat o echipă din Anglia (Leeds United) şi prima echipă studenţească din ţară şi din Europa ajunsă campioană.(1973-1974)

Titlurile de campioană

Titlurile de campioană s-au repartizat astfel :Steaua (26), Dinamo (18), Venus Bucureşti (8), UTA Arad (6), Chinezul Timişoara (6), Universitatea Craiova (4), Ripensia Timişoara (4), Rapid (3), Petrolul Ploieşti (3), CFR Cluj (3), FC Argeş Piteşti (2), Colentina Bucureşti (2) şi Olympia Bucureşti (2).

Cupele interne

Cupele interne s-au repartizat astfel: Steaua (22), Dinamo (13), Rapid (13), Universitatea Craiova (6), CFR Cluj (4), Petrolul Ploieşti (3), Politehnica Timişoara (2) şi Ripensia Timişoara (2).

Campionatul românesc în Europa

Campionatul românesc a ieşit pe locul al 15-lea în Europa în perioada 2004-2014, cu 4633 puncte. Pe primele locuri au fost campionatele din Anglia (11.187 puncte), Spania (10.779 puncte) şi Italia (10.317 puncte).

Cei mai buni portari

Cel mai bun portar român în perioada 1985-2010 a fost Bogdan Stelea, urmat de  Silviu Lung, Florin Prunea şi Bogdan Lobonţ. Duckadam deţine şi în prezent recordul de a fi apărat cele mai multe lovituri de pedeapsă (4 şi neprimind niciun gol) în cupele europene, record stabilit în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, împotriva Barcelonei.

Golgheteri în campionatul intern

Rodion Cămătaru, atacant al Universităţii Craiova, golgheter român
Rodion Cămătaru. Autor necunoscut, Data: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/. Licenţa:
The copyright holder of this file allows anyone to use it for any purpose, provided that the copyright holder is properly attributed. Redistribution, derivative work, commercial use, and all other use is permitted.

Cei mai prolifici marcatori ai Ligii I sunt: Dudu Georgescu (252 goluri/370 meciuri, 0,68 goluri pe meci), Ionel Dănciulescu (214 goluri/515 meciuri, 0,41 goluri/meci), Rodion Cămătaru (198 goluri în 377 meciuri, 0,52 goluri/meci, al doilea sub raportul eficacităţii).

Golgheteri la echipa naţională

Gheorghe Hagi bucurându-se pe terenul de fotbal, Maradona din Carpaţi, mijlocaş ofensiv român, Galatasaray, Barcelona, Real Madrid, Steaua Bucureşti, România, golgheter
Gheorghe Hagi. Autor: Dan avraham2000. Data: 1 septembrie 2010. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Cele mai multe goluri pentru echipa naţională le-au dat Gheorghe Hagi şi Adrian Mutu, ambii cu 35 de goluri, Iuliu Bodola (30 goluri), Viorel Moldovan (25 goluri), Ciprian Marica (25 goluri) şi Ladislau Boloni (23 goluri), toţi retraşi din activitate (martie 2014)

Adrian Mutu, atacant român, Fiorentina, România, golgheter român
Adrian Mutu, 16 septembrie 2007. Autor: Robert Vicario. Imagine gratuită. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Cei mai selecţionaţi jucători la echipa naţională

Cele mai multe selecţii la echipa naţională le are Dorinel Munteanu (134), urmat de Gheorghe Hagi (124), Gheorghe Popescu (115), Ladislau Boloni (102), Dan Petrescu şi Răzvan Raţ (95) (martie 2014).

Cele mai bune performanţe interne

Cele mai bune performanţe interne le-a obţinut Marius Lăcătuş (10 campionate, 6 cupe, 3 supercupe), care a jucat la Steaua Bucureşti.

Jucători cu performanţe internaţionale

Miodrag Belodedici
Miodrag Belodedici dă un interviu, cel mai titrat jucător de fotbal român, libero, Steaua, Steaua Roşie Belgrad
Miodrag Belodedici. Autor: Magglo7. Data încărcării fotografiei pe Flickr: 28 octombrie 2015. Licenţa:Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC By-Sa 2.0)

Miodrag Belodedici, cel mai titrat jucător de fotbal român, a câştigat de două ori Cupa Campionilor Europeni, cu Steaua (1986) şi Steaua Roşie Belgrad (1991), Supercupa Europei cu Steaua (1987) şi Cupa Intercontinentală cu Steaua Roşie Belgrad (1991). Belodedici a jucat ca libero pentru echipele Minerul Moldova Nouă, Steaua Bucureşti, Steaua Roşie Belgrad, CF.Valencia, Real Valladoid, Villareal CF, CF Atlante şi Steaua București din nou.

Josef Posipal

Josef Posipal a fost singurul fotbalist român care a luat titlul mondial. La 16 ani a plecat din România în Germania şi a jucat la echipele  Arminia Hanovra şi Hamburg ca fundaş central. În 1951 Posipal renunţa la buletinul românesc şi îl primea pe cel al Germaniei de Vest. În 1954 Germania de Vest câştiga titlul mondial, învingând Ungaria cu 3-2, după ce fusese condusă cu 0-2.

Gheorghe Hagi

Gheorghe Hagi a fost golgheterul echipei naţionale (35 de goluri, la egalitate cu Adrian Mutu) şi liderul echipei naţionale în anii 90. A câştigat Cupa UEFA în 2000 şi Supercupa Europei în 2000 pentru Galatasaray. A jucat ca mijlocaş ofensiv pentru echipele: Sportul Studenţesc, Steaua, Real Madrid, Brescia, Barcelona şi Galatasaray.

Gheorghe Popescu
Gheorghe Popescu, fundaş român de fotbal în 2011, Galatasaray, Barcelona, România, Universitatea Craiova
Gheorghe Popescu, Autor: Dan Avraham. Data: 9 aprilie 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Gheorghe Popescu a câştigat Cupa Cupelor în 1997 cu Barcelona, unde a fost şi căpitan, şi Cupa Cupelor în 2000, împreună cu Gheorghe Hagi. A jucat ca fundaş pentru echipele Universitatea Craiova, Steaua Bucureşti, PSV, Tottenham, Barcelona, Galatasaray, Lecce, Dinamo, Hannover 96.

Dan Petrescu

Dan Petrescu a cucerit Cupa Cupelor în 1998 şi UEFA Super Cup în 1998, pe când juca la Chelsea.

Florin Răducioiu

Florin Răducioiu a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1994 pentru A.C. Milan.

Cristian Chivu
Cristian Chivu, fundaş român de talie internaţională, Internazionale Milano
Cristian Chivu într-un meci din Champions League cu ŢSKA Moscova, la Moscova, în 2011. Autor: Майоров Владимир. Data: 27 septembrie 2011. Sursa: http://www.soccer.ru/gallery/45243. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Cristian Chivu a câştigat Cupa UEFA în 2010, pe când juca la Internazionale Milano. A jucat ca fundaş stânga pentru echipele CSM Reşiţa, Universitatea Craiova, Ajax Amsterdam, AS Roma şi Internazionale Milano.

Cristian Săpunaru

Cristian Săpunaru a câştigat Europa League în 2011 pentru F.C. Porto.

Antrenori români

Ştefan Covaci
Ștefan Kovács, antrenorul echipei Ajax Amsterdam 1971, România
Ștefan Kovács (Ştefan Covaci), antrenorul echipei Ajax Amsterdam, 1971. Autor: Nationaal Archief, Den Haag, Rijksfotoarchief: Fotocollectie Algemeen Nederlands Fotopersbureau (ANEFO), 1945-1989 – negatiefstroken zwart/wit, nummer toegang 2.24.01.05, bestanddeelnummer 924-7419. Data: 19 iulie 1971. Sursa: http://www.gahetna.nl/over-ons/open-data. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands

Ştefan Covaci a fost cel mai bun antrenor român. El a câştigat două Cupe ale Campionilor cu Ajax (1971,1972), intrând în galeria selectă a celor 18 antrenori care au reuşit performanţa (doar Bob Paisley a cucerit trei pentru Liverpool). A câştigat două Supercupe ale Europei (1972, 1973) şi Cupa Intercontinentală (1972). El a stabilit şi un record în istoria lui Ajax : 19 victorii consecutive (3.10.1971, egalat de Louis Van Gaal din 19.04.1995.

Emerich Jenei

Emerich Jenei a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 cu Steaua Bucureşti.

Anghel Iordănescu

Anghel Iordănescu a fost antrenorul care a dus echipa naţională a României între primele opt echipe din lume în 1994. El a fost cel mai bun antrenor român în perioada 1996-2009, clasându-se pe locul 65 (7 puncte), urmat îndeaproape de Mircea Lucescu, care s-a clasat pe locul al 76-lea, cu 6 puncte.

Mircea Lucescu

Mircea Lucescu a câştigat Cupa UEFA în 2009 cu Şahtior Doneţk.

Scrimă

Ionel Drâmbă

Ionel Drâmbă a câştigat primul aur olimpic românesc în 1968 şi Campionatul Mondial în 1967. A fost declarat cel mai bun scrimer din lume în 1968 şi 1969.

Laura Badea

Laura Badea (Steaua Bucureşti) a fost singura scrimeră româncă medaliată cu aur la Olimpiadă (1996). A fost campioană mondială în 1994 (cu echipa României) şi 1995 (la individual). A cucerit 4 medalii de aur europene: trei la individual (1996, 1997, 2004) şi una cu echipa (2004).

Mihai Covaliu

Mihai Covaliu a cucerit aurul olimpic în 2000, a fost campion mondial în 2005 şi campion european cu echipa în 2006.

Rareş Dumitrescu

Rareş Dumitrescu a fost campion mondial cu echipa în 2009 şi campion european cu echipa în 2006.

Ana-Maria Brânză

Ana-Maria Brânză a fost campioană olimpică cu echipa României în 2016, campioană mondială cu naţionala în 2010 şi 2011 şi campioană europeană de 7 ori (2006, 2008, 2009, 2011, 2013-individual, 2014, 2015).  A fost declarată cea mai bună scrimeră din lume de trei ori: în 2007-2008, 2008-2009 şi 2012-2013.

Simona Gherman

Simona Gherman a câştigat aurul olimpic cu echipa în 2016, a fost campioană mondială cu echipa în 2010 şi 2011 şi a fost campioană europeană în 2008, 2009, 2011, 2012-individual, 2014, 2015, 2016-individual.

Ciclism

Eduard Carol Novak

Eduard Carol Novak a fost primul primul român care a  câştigat o medalie de aur la Jocurile Paralimpice, în 2012. Este campion mondial şi a stabilit un nou record mondial (4:40:31), în 2012.

Înot

Camelia Potec

Sportul în România
Camelia Potec în 2011. Autor: Ludoms Data: 4 decembrie 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Camelia Potec (Steaua Bucureşti) a câştigat aurul olimpic la 200 m în 2004, două medalii de aur la Campionatele Europene din 1999 (200 m, 400 m), o medalie de aur la Campionatele Europene din 2000.(4x100m) şi o medalie de aur în 2004.

Şah

Liviu- Dieter Nisipeanu

Liviu- Dieter Nisipeanu a câştigat Campionatul European din 2005, a fost al treilea la Campionatul Mondial din 1999 şi a câştigat unele turnee importante în 2003 (Santo Domingo) şi 2004 (Pune)

Gabriela Olăraşu

Gabriela Olăraşu a câştigat Jocurile Olimpice din Dubai, în 1986.

Judo

Alina Dumitru

Alina Dumitru a cucerit primul aur olimpic românesc în 2008. De asemenea, ea a câştigat aurul european de 8 ori (2004-2011, cu excepţia anului 2009), egalând astfel recordul european de 8 medalii, deţinut de Edith Horvat şi Angelique Seriese.

Corina Căprioriu

Corina Căprioriu a câştigat medalia de aur la Grand Slam-ul din 2012 de la Moscova.

Tir

Alin Moldoveanu

Alin Moldoveanu (Dinamo Bucureşti) a cucerit aurul olimpic în 2012, în proba de puşcă aer comprimat 10 m.  A câştigat Cupa Mondială în 2008.

Skadenberg

Ion Oncescu

Ion Oncescu, zis şi Iron Man, a câştigat Campionatul Mondial în 2007 (ambele braţe), 2008 (ambele braţe), 2010 (braţul stâng) şi Campionatul European în 2009 (ambele braţe). Este primul sportiv care a reuşit să câştige titlul mondial doi ani la rând. El a intrat în Guinness World Records pentru performanţa de a fi învins 1024 concurenţi, în 2012.

Ion Oncescu mai este în Guinness World Records şi pentru performanţa de a fi mers 33 metri pe sub apă cărând o halteră de 59 de kg, în 2012.

Biliard artistic

Gabriel Vişoiu a fost campion mondial în 2007, 2008 (trei categorii de lovituri) şi 2015 şi a câştigat Champion Masters-ul în 2009. Biliardul artistic a devenit sport în 2000, fiind recunoscut atunci de WPA (World Pool Association).

Dans

Simona Petric este campioană mondială la dans salsa, în 2011, la Puerto Rico, San Juan.

Paul Moldovan şi Cristina Tătar au câştigat medalia de aur la Campionatul Mondial din 2012 de la Beijing, la dans sportiv, la categoria de vârstă 16-18 ani.

Mirona Gliga şi Roman Cificli au câştigat medalia de aur la Adult Latin Show World Championship la dans sportiv, care a avut loc la Chengdu (China), în 2015.

Popice

Ioana Văidăhăzan, membră a formaţiei SKC Victoria 1947 Bamberg (Germany), a câştigat Liga Campionilor la popice din Podbrezova (Slovakia), în 2013.

Bob

România a câştigat Campionatul Mondial de bob în 1933 (85 secunde, 1836 yarzi).

 

Articole înrudite

România

 

Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România Sportul în România

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.