Stres

Stres

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Stres, http://www.enciclopedie.info/stres/, (data citării)

Gradul de stres al meseriilor

Cele mai puţin stresante meserii în Statele Unite în 2013 erau cele de audiolog, coafor, bijutier şi profesor universitar, potrivit unui studiu făcut de Career Cast. Erau urmate în ordine de meseriile de croitor, dietetician, bibliotecar, funcţionar la evidenţa diferitelor fişiere medicale, artist multimedia, operator de presă. Cele mai stresante meserii erau cele de personal militar angajat în operaţiuni, pompier şi pilot de avion.

Factorii care cresc gradul de stres sunt: călătoriile, potenţialul de creştere, termenele-limită, lucrul cu vizibilitate publică, competiţia înăuntru organizaţiei, cerinţele fizice, condiţiile de mediu, periclitarea propriei vieţi, hazardul, întâlnirea cu publicul, periclitarea vieţilor altora.^[1]

Optimismul ajută în condiţii stresante

Un studiu din 2013 a arătat că optimiştii au un mecanism de apărare mai eficient împotriva stresului. Experimentul a implicat 135 adulţi bătrâni în 12 zile diferite pe parcursul a 6 ani. Oamenii optimişti şi-au menţinut în corp un nivel mai mic al hormonului numit cortizol în condiţii de stres. Pesimiştii au înregistrat un nivel mai ridicat al cortizolului când au trecut prin experienţe stresante. Optimiştii cred că pot depăşi situaţiile stresante şi astfel caută soluţii, pe când pesimiştii se aşteaptă la ce e mai rău şi evită situaţiile stresante. Cortizolul nu este în întregime rău, el ajută omul să se trezească şi să plece dimineaţa. Optimiştii au nivele mai ridicate de cortizol la trezire decât pesimiştii, folosesc cortizolul mai eficient. Stilul optimist sau pesimist nu se schimbă în decursul timpului.^[2]

Atingerea din cuplu reduce stresul, sporeşte afectivitatea şi sănătatea

Un studiu din 2013 a arătat că atingerea interpersonală (ţineri de mână, mângâieri, îmbrăţişări) reduce stresul şi contribuie pozitiv la sănătatea fizică. 102 cupluri au completat un jurnal electronic de patru ori pe zi timp de o săptămână. Analizele pe mai multe nivele au arătat că atingerea este asociată cu creşterea afectivităţii. Participanţii care s-au atins des în timpul săptămânii respective au raportat o stare de bine 6 luni mai târziu. Partenerii care s-au atins cel puţin o dată la 4 ore au raportat cele mai multe beneficii.^[3]