Ţânţar

Ţânţar

Articol înrudit: Ţânţari din România

Rezumat

Ţânţarul (familia Culicidae) este o insectă dipteră, holometabolică, cu răspândire globală. Este cel mai periculos animal pentru om după numărul de decese (725 000 victime anual) provocate de bolile transmise (malaria, febra galbenă, febra Zika, filariasis, febra Denga şi encefalita). Apărarea eficientă contra ţânţarilor este o problemă extrem de importantă, încă nerezolvată la nivel global. Ţânţarii se dezvoltă în apă. La majoritatea speciilor femelele se hrănesc cu sânge.

Număr specii

Au fost identificate 3563 specii de ţânţari până în prezent (25 octombrie 2018).[1]

Răspândire

Răspândirea ţânţarilor este una globală, ei putând fi întâlniţi şi pe vârfurile munţilor înalţi.[2]

Structura corpului

Ţânţarii sunt diptere, adică au o singură pereche de aripi, ca şi muştele.

Ţânţarul are în general un aspect fragil. Corpul este zvelt şi alungit şi este acoperit cu peri, inclusiv pe venele aripilor, ceea ce este neobişnuit la diptere. Antenele masculului sunt în general mai stufoase decât cele ale femelei. Aparatul bucal al femelei este adaptat pentru străpuns pielea şi pentru a suge sânge. Aparatul bucal al masculului este rudimentar.[3][4]

Dezvoltarea

Ţânţarul este holometabolic, el trecând printr-o metamorfoză completă, cu 4 stadii (ou, larvă, pupă, adult), la fel ca alte insecte (coleoptere, lepidoptere, muşte, viespi, albine, furnici).

Larve şi pupă de ţânţari Culex. Autor: James Gathany, CDC. Data: 28 februarie 2006. Licenţă: Creative Commons Attribution 2.5 Generic license . Sursa: A New Model for Predicting Outbreaks of West Nile Virus. Gross L, PLoS Biology Vol. 4/4/2006, e101. https://dx.doi.org/10.1371/journal.pbio.0040101

Femelele depun ouăle în ape stătătoare sau curgătoare, dulci sau sărate.[5] [6]Larvele se dezvoltă în apă, fiind înotătoare. Multe larve şi ouă sunt consumate de peştii mici. La majoritatea speciilor larvele de ţânţari se hrănesc cu alge şi resturi organice, dar la unele specii larvele sunt prădătoare, ele hrănindu-se inclusiv cu alte larve de ţânţari (de exemplu Toxorhynchites[7]).

Spre deosebire de alte insecte, ţânţarii în stadiul de pupă sunt liberi şi înotători.

Larvă de ţânţar. Autor: Sven.petersen. Data: 4 mai 2009. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Wikimedia Commons.

Larvele şi pupele stau sub apă, dar la suprafaţă.[8][9]

Hrana

Masculii se hrănesc cu nectar şi sucurile fructelor, ceea ce fac uneori şi femelele. La majoritatea speciilor femelele au nevoie de proteinele din sânge pentru ca ouăle lor să se maturizeze. Diferitele specii de ţânţari manifestă diverse preferinţe, uneori înguste, cu privire la animalul-gazdă.

Ţânţarii sunt atraşi de umezeală, acid lactic, dioxid de carbon, căldura corpului şi mişcare către animalele-gazdă.[10]

Aedes albopictus
Ţânţarul-tigru (Aedes albopictus), femelă. Autor: James Gathany, CDC. Data: 2002. Licenţa: Domeniul Public. Centers for Disease Control and Prevention’s Public Health Image Library (PHIL), with identification number #2165. United States Department of Health and Human Services.

Ţânţarii atacă de obicei seara şi noaptea, dar nu toate speciile. Ţânţarul tigru asiatic (Aedes albopictus) atacă în general dimineaţa sau după-amiaza.[11]

Distanţe maximale parcurse în zbor

Anopheles gambiae poate parcurge până la 10 km. Anopheles atroparvus poate parcurge până la 12 km.[12]

Viteza de zbor

Anopheles gambiae are o viteză medie de 1km/h. Anopheles atroparvus are o viteză medie de 1,3 km/h.[13]

Boli

Ţânţarii transmit următoarele boli: malaria, febra galbenă, febra Zika, filariasis, febra Denga[14] şi encefalita.[15]

Durata de viaţă

Oul ţânţarului Aedes se poate transforma în larvă în mai puţin de o zi. Larva trăieşte în jur de 4 zile. Pupa trăieşte circa două zile. Femela de ţânţar Aedes poate depune ouă la trei zile după ce a muşcat o persoană. Durata de viaţă a unui ţânţar din specia Aedes este de două săptămâni în natură. O femelă de ţânţar Ardes poate depune ouă (circa 100) cam de trei ori în viaţă. Ouăle pot sta inactive în condiţii de secetă până la 9 luni, după care se transformă în larve dacă întâlnesc condiţii favorabile (apă şi mâncare).[16]

Periculozitate

Ţânţarii fac 725 000 victime anual pentru că răspândesc malaria şi alte boli grave, fiind cele mai periculoase animale pentru oameni.[17]

Combaterea ţânţarilor

Sunt folosite diverse măsuri de combatere a ţânţarilor: reducerea locurilor de înmulţire, aplicarea unei pelicule de ulei la suprafaţa apelor pentru a împiedica respiraţia larvelor, utilizarea larvicidelor, utilizarea insecticidelor pentru ţânţarii adulţi. [18]De asemenea, se montează plase de insecte la geamuri.

Bibliografie

Britannica, mosquito, https://www.britannica.com/animal/mosquito-insect

„Mosquito,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2008
http://encarta.msn.com © 1997-2008 Microsoft Corporation. All Rights Reserved.

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761560686/Mosquito.html

Oxoford Paperback Encyclopedia, mosquito, pag 935, Oxoford University Press, 1998

Articol înrudit

Ţânţari din România

ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar ţânţar

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.