Televiziunea în România

Televiziunea în România

Consum

48% din români se uitau la televizor între 2-3 ore pe zi şi 24% între 4-6 ore pe zi, în timpul săptămânii, în 2016. 31% din români se uitau la televizor între 2 şi 3 ore şi 31% între 4-6 ore, în weekend-uri, în 2016.

Număr de televizoare

Existau 2 televizoare în 35% din gospodăriile din România, 3 televizoare în 30% din gospodării, un televizor în 20% din gospodării şi patru televizoare în 15% din gospodăriile din România, în 2016.[1]

Cele mai urmărite televiziuni în 2015

Cele mai urmărite televiziuni în 2015: Pro TV – Rtg%: 3,3; Share: 14,6; Rtg(000): 612; Antena 1 – 2,9; 12,6; 527; Kanal D – 2; 8,6; 362; Antena 3 – 1,4; 6,3; 263; România TV – 1,1; 4,9; 206; TVR 1 – 0,8; 3,4; 143; Naţional TV – 0,6; 2,7; 114; Acasă – 0,6; 2,7; 113; Prima TV – 0,6; 2,7; 113; Antena Stars – 0,5; 2,1; 89.[2]

CNA

81% din români auziseră de CNA în octombrie 2011. 7% din români aveau o părere foarte bună despre CNA, 58% o părere bună, 20% o părere proastă, 9% o părere foarte proastă. Sancţiunile erau considerate adecvate de 54% din români, prea mici de 16% din români, prea mari de 11% din români, în 2011.[3]CNA nu a fost de acord cu interzicerea reclamelor la jocurile de noroc în mai 2016.[4]

Violenţa

Niveluri

Nivelurile de violenţă din 2008 erau foarte ridicate, în special pentru copii, şi sunt similare celor din 2004.

Durată

Perioada medie a unui act de violenţă era:54 sec (Realitatea TV), 52 sec (Protv), 39 sec (Antena 3), 37 sec (Antena 1, Prima), 36 sec (TVR1), 31 sec (Acasă TV), 29 (OTV), 27 sec (Kanal D) şi 21 sec (B1 TV).

Actele de violenţă reale aveau o durată dublă faţă de cele fictive.

Violenţa întâlnită în cadrul principalului jurnal de ştiri al zilei era de: 22 minute din 39,8 minute la Prima TV, 17 minute din 41 minute la Protv, 14 minute din 42 de minute la Antena 1, 13 minute din 36 de minute la Antena 3, 13 minute din 38 minute la TVR1, 11 minute din 38 minute la Realitatea TV.

Tipuri

Tipurile de violenţă întâlnite erau: verbală (46%), fizică (30%), economică (8%), psihologică (7%), socială (4%), sexuală (2%).

Consecinţe

Consecinţele pentru victime erau arătate de:  Protv (51%), Antena 1 (35%), Prima TV (31%), Realitatea TV (24%), OTV (16%), TVR1 (13%) şi Antena 3 (12%).

Consecinţele pentru agresor erau arătate de: Protv (37%), Antena 1 (31%), Prima TV (29%), TVR1 (15%), OTV (12%), Realitatea TV (11%), Antena 1 (7%) şi B1TV (4%).[5]

TVR (postul public)

Televiziunea Română. Autor: Vladimir Maftei. Data: 29.01.2018. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

TVR este fosta televiziune publică de stat. TVR a fost larg şi periodic criticată pentru loialitatea faţă de puterea politică. În perioada 1990-2000 ea a rămas fidelă comuniştilor conduşi de Ion Iliescu, fiind în perioada respectivă şi singura televiziune cu acoperire naţională. După 2000 posturile Protv şi Antena 1, susţinătoare ale opoziţiei democrate, au început să câştige în acoperire, dar cu mari dificultăţi din pricina presiunii politice neocomuniste.

Pierderi financiare

TVR a avut pierderi de circa 24 milioane de lei în 2015, valoarea datoriilor fiind de 680 milioane de lei în 2015.[6]

Reclame

TVR are restricţii cu privire la reclame: nu sunt permise reclamele în timpul filmelor, ştirilor, iar în rest limita maximă ca durată a reclamelor este de 8 minute (la posturile private limita este de 12 minute).[7]

Scandaluri recente

În ultimii ani TVR a fost în centrul unor scandaluri legate de unele salarii mari ale debutanţilor (2011)[8]de unele achiziţii de maşini scumpe repartizate unor persoane care nu sunt implicate în crearea de programe de televiziune (2014)[9]

Jurnalişti de televiziune

Printre jurnaliştii care au făcut televiziune vreme îndelungată se numără: Iosif Sava (realizator de emisiuni), Aristide Buhoiu (realizator de emisiuni, ciclul de reportaje TV ,,Drumuri Europene”), Cristian Tudor Popescu (comentator politic şi sportiv), Marius Tucă (realizator de emisiuni politice), Ion Cristoiu (comentator politic), Vartan Arachelian (realizator de emisiuni), Andreea Esca (ştiristă), Gabriela Vrânceanu Firea (ştiristă, realizatoare de emisiuni), Andreea Berecleanu (ştiristă), Virgil Ianţu (realizator de emisiuni), Ralu Filip (realizator de emisiuni TV, preşedinte al CNA), Ovidiu Ioaniţoaia (realizator de emisiuni fotbalistice), Cristian Ţopescu (comentator sportiv), Radu Herjeu (ştirist, realizator de emisiuni), Andreea Marin (realizatoare de emisiuni), Mihaela Rădulescu (realizatoare de emisiuni), Mircea Radu (ştirist, realizator de emisiuni).

Premii

Ştirile Protv

Ştirile Protv au fost distinse cu International Emmy Award News în 2008 pentru campania ,,Tu ştii ce mai face copilul tău?”. Campania a fost o radiografie a situaţiei copiilor cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate. Premiul a fost o premieră pentru România şi pentru televiziunile din Europa de Est. Paula Herlo, Cosmin Stan, Carmen Dincă şi Georgiana Baciu au realizat reportajele. Sergiu Matei, Andrei Captarenco şi Zsolt Vago au fost operatorii de imagine. Marius Ivan şi Eduard Târnă au făcut montajul. Alex Livadaru a fost producătorul campaniei.[10]

 

Televiziunea în România Televiziunea în România Televiziunea în România Televiziunea în România Televiziunea în România Televiziunea în România Televiziunea în România Televiziunea în România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.