Transporturile în România

Transporturile în România

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Transporturile în România, http://www.enciclopedie.info/transporturile-in-romania/, (data citării)

Preţurile biletelor de tren, autobuz şi avion

România era în 2014 pe locul al 15-lea (din 51 de ţări) în Europa în ceea ce priveşte preţurile biletelor. România era pe locul al 12-lea la preţul biletelor de tren, cu 4,3 euro/100 km. La preţul biletelor de autobuz era pe locul al 13-lea, cu 4,5 euro/100 km. Reţeaua feroviară şi cea rutieră sunt la fel de extinse în România. La preţul biletelor de avion România era pe locul al 28-lea (27,8 euro/100 km), având tarife mai mari decât cele ale ţărilor învecinate. Transportul este perceput de români ca fiind scump. Pentru o călătorie de la Bucureşti la Braşov o familie de 4 persoane plăteşte 200 lei pentru biletele de tren, 140 pentru biletele de autobuz şi 60 lei dacă foloseşte maşina proprie.[1]

Vechimea locomotivelor şi vagoanelor

Vechimea medie a locomotivelor şi vagoanelor era de 30 ani în 2018.[2]

Gratuităţi şi reduceri

Transporturile în România
Gara din Suceava Nord (1871, monument istoric). Autor: Costii. Data: 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Studenții români înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate din România pot circula gratuit la clasa a II-a din februarie 2017.

Elevii din învățământul obligatoriu, profesional, inclusiv postliceal, liceal acreditat/autorizat au o reducere de 50%, la clasa a II-a, pe distanţe de până la 300 km.

Elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă, pot circula gratuit cu trenul.

Studenții orfani sau studenții proveniți din casele de copii pot circula gratuit cu metroul.

Elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă, pot circula gratuit cu metroul.[3]

Navetişti

În România există circa 1 800 000 navetişti, care muncesc sau învaţă în altă localitate decât cea în care domiciliază. În Bucureşti sunt 300 000 navetişti. După Bucureşti oraşele care atrag cei mai mulţi navetişti sunt Piteşti, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca. [4]

Transportul rutier

Infrastructura rutieră

România avea cea mai proastă infrastructură din Uniunea Europeană şi deţinea locul 121 (din 141 ţări analizate) în lume în 2015. România avea 650 km de autostradă în 2015, din care 550 km construiţi după 1989.[5]România avea 747 km de autostradă în 2016. Circa 36% din drumuri erau pietruite sau de pământ în 2016.[6]10% din podurile rutiere din România (adică circa 400) aveau nevoie urgent de reparaţii capitale, în 2017.[/note]Tvr, 9 octombrie 2017 http://stiri.tvr.ro/podurile–pericol-public–peste-7-500-de-poduri-feroviare—i-rutiere-au-durata-de-func–ionare-expirata_823272.html#view[/note]

Gropi

Drumurile româneşti au multe gropi, în special primăvara, şi adesea aceste gropi nu sunt semnalizate corespunzător. Problema este una naţională, care durează de secole.[7][8]

Vârsta vehiculelor

Vârsta vehiculelor din România a crescut de la 7,7 ani în 2008 la 12,9 ani în 2014, cu circa 4,6 ani mai mult decât în Uniunea Europeană. Procentul vehiculelor cu vârsta mai mică de 2 ani a scăzut de la 22% în 2008 la 4% în 2014. Vârsta medie a maşinilor second-hand era de peste 10 ani în 2014. Rata anuală de reînnoire era de 1,4% în 2014, comparativ cu 5,1%, media în Uniunea Europeană.[9]

Au fost casate peste 480 000 de maşini vechi şi au fost cumpărate aproape 240 000 de maşini noi graţie Programului Rabla, în perioada 2005-2014. Cei mai mulţi şi-au achiziţionat o nouă maşină Dacia. Alte maşini mai des cumpărate au fost Opel şi Chevrolet.[10]

Comportamentul în trafic

În 2011 circa 57% din români nu se simţeau în siguranţă în trafic, 25% declarau că depăşesc în mod frecvent viteza maximă admisă în afara localităţii, 21% spuneau că ocazional au condus după ce au băut. 52% din români declarau că şi-au pus centura de siguranţă în localitate, 70% în afara localităţii şi 77% pe autostradă. 78% din români se plângeau de flash-uri sau claxoane, 48% de ameninţări şi gesturi obscene, 48% de agresiune verbală, 39% acuzau blocarea maşinii în parcare, 6% acuzau urmăriri în trafic, 3% acuzau agresiuni fizice.[11]

70% din români recunoşteau în 2016 că folosesc mobilul în timp ce conduc (amenda este de 270 de lei), 27% recunoşteau că şi-au verificat contul de Facebook în timpul mersului şi 17% au admis că şi-au făcut selfie-uri în trafic.[12]

Defecţiuni grave

Aproape 5% din vehiculele verificate din punct de vedere tehnic de inspectorii Registrului Auto Român (RAR) în prima jumătate a anului 2017 aveau defecţiuni grave (la sistemele de frânare și direcție, la punți și fuzete), prezentând pericol iminent de accidente.[13]

Accidente rutiere fatale

În 2016 România a înregistrat 97 decese provocate de accidente rutiere la un milion de locuitori, fiind a doua în Europa după Bulgaria (99 decese/1 milion de locuitori), şi având un număr dublu faţă de media din UE (50 decese/1 milion de locuitori).[14]În 2014 România înregistra 96 decese rutiere la un milion de locuitori, a doua în Europa după Letonia (104/1 milion de locuitori), aproape dublu în raport cu media europeană (50 decese/1 milion de locuitori). Numărul de decese rutiere a scăzut în România cu 24% între 2010 și 2014 și cu numai 2% între 2013 și 2014. În Europa numărul de decese rutiere a scăzut cu 18% între 2010 şi 2014.[15]

Densitatea maşinilor

Densitatea maşinilor în România era în 2012 de 203 maşini/1000 locuitori, mai puţin de jumătate din media europeană (473 maşini/1000 locuitori).[16]

Densitatea drumurilor

România avea o densitate a drumurilor de 350 km/1000 km pătraţi, mult sub media europeană (circa 1200 km/1000 km pătraţi), în 2012.[17]

Automobile verzi

În 2014 au fost vândute 236 de automobile electrice sau hibride, în 2015 au fost vândute 495 de asemenea maşini.[18] [19]. În primele 11 luni ale lui 2016 au fost vândute 1044 maşini electrice sau hibride. Circa 1% din maşinile vândute erau maşini verzi. 86% din maşinile verzi sunt hibride. Cele mai vândute maşini 100% electrice au fost în primele 11 luni ale lui 2016: BMW (62), Mercedes-Benz (27), Volvo (11), Mitsubishi (7), Renault (5), Porsche (3) şi Audi (1).[20] În 2016 au fost vândute 1183 maşini electrice şi hibride noi, din care 167 erau electrice. 1,7% din totalul maşinilor vândute în ianuarie-aprilie 2017 au fost maşini verzi. Cele mai vândute maşini hibride în perioada ianuarie-aprilie 2017 au fost: Toyota (451 de unități), Lexus (45), Kia (3), Land Rover, Mercedes Benz și Ford (câte o unitate). [21]

Maşini pe gaz comprimat

În România existau cca 1400 de maşini pe gaz comprimat în 2017. Motorul unei maşini pe gaz comprimat durează mai mult. Există o singură staţie de încărcare în România, construită de o persoană particulară. Maşinile pe gaz comprimat sunt destul de răspândite în unele ţări europene, cum ar fi Italia (1000 staţii de încărcare) şi Germania (800 de staţii de încărcare).[22]

Costurile de alimentare în cazul maşinilor pe gaz comprimat sunt la jumătate faţă de costurile alimentării cu benzină. Motorul este mai silenţios.[23]

Transfăgărăşanul

Transfăgărăşanul, una din cele mai frumoase şosele din lume, România, şosea foarte lungă
Transfăgărăşanul. Autor: Antony Stanley (Gloucester, UK). Data: 27 octombrie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Şoseaua Transfăgărăşanul a fost considerată cea mai frumoasă şosea din lume de către site-ul carsroute.com în 2010, după ce şi emisiunea Top Gear o apreciase drept cea  mai frumoasă. Transfăgărăşanul are 90 de km lungime şi a fost construit în 1970-1974. Şoseaua uneşte Transilvania cu Valahia şi oraşul Sibiu cu Piteşti.[24]

Transalpina

Transalpina, cea mai înaltă şosea din România (2145 metri în Pasul Urdele), a fost nominalizată pentru un premiu de excelenţă în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Forumului Internaţional de Dezvoltare Durabilă de la Paris.[25]

Transport feroviar

Infrastructura feroviară

Gara din Arad
Gara din Arad. Autor: Sven Teschke, Büdingen. Data: 7 August 2010. Licenţa:Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Germany

România avea cea mai mai proastă infrastructură feroviară din Uniunea Europeană şi între ultimele în Europa (doar Moldova şi Serbia au o situaţie mai proastă în Europa), în 2015.[26] După 1989 au fost modernizaţi 400 km de cale ferată, circa 10% din necesar.[27]Aproape jumătate din podurile feroviare din România (peste 7500) au durata de funcţionare expirată. 400 dintre ele necesită urgent reparaţii capitale.[28]

Viteza trenurilor

Gara Baziaş pe o carte poştală veche. Autor: necunoscut. Proprietarul cărţii poştale: Sludge G. Licenţa: Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: Flickr.

Viteza medie a trenurilor din România era de 50 km/h, mai puţin de jumătate din media UE. [29]

Viteza trenurilor a scăzut cu cca 20% în ultimii 24 de ani, de la 60km/h în 1989 până la 43 km/h în 2013.[30]

Gara din Cluj (1870, monument istoric). Autor: Hkoala.Data:13 februarie 2008 Licenţa: Domeniul Public

Au fost introduse două trenuri moderne pe rutele  Craiova-Bucureşti- Constanţa şi Craiova-Bucureşti-Braşov. Trenurile pot atinge 160 km/h, au internet, Wifi, electricitate şi alte înzestrări moderne. [31][32]

Aer condiţionat

Circa 37% din vagoane (450 vagoane din 1200) nu aveau aer condiţionat în 2017. 84% din vagoanele trenurilor Regio (212 din 250 vagoane) nu aveau aer condiţionat în 2017. [33]

Număr de pasageri

Numărul de pasageri din trenuri a scăzut de peste 6 ori în ultimii 25 de ani, de la 408 milioane în 1990 la 65 milioane în 2014.[34]În 2013 au fost 48 de milioane de călători (minimum), iar în 2016 au fost aproape 53 milioane de călători.[35]

Călători fără bilet

Gara din Iaşi (1870, monument istoric). Autor: Cezar Suceveanu. Data: 2010. Licenţa: Creative Commons Attribution 3.0 Unported

Un control al poliţiei din 2016 a descoperit 269 călători fără bilet din 1000 de călători verificaţi. Călătoria cu naşul este practicată de zeci de ani în România.[36]

Amenzi

CFR a primit diverse amenzi în 2015 şi 2016 pentru vagoane murdare, toalete defecte, scaune rupte, absenţa aerului condiţionat, vagoane de dormit cu infiltraţii de apă prin acoperiş, întârzieri de până la 90 minute fără informare sau explicaţii.[37][38]

Biciclete

Număr

În jur de 30% din gospodăriile din România (44% rural, 20% urban, circa 50% în Banat, 13% în Bucureşti- Ilfov) posedau biciclete în 2015.[39]

La serviciu

5% din români mergeau în 2013 pe biciclete la serviciu, sub media europeană (7%), dar peste media din Marea Britanie, Spania, Italia sau Franţa.[40]

Furturi

92% din bicicletele furate nu au fost niciodată găsite, în 2013. Circa jumătate din posesorii de biciclete au trecut printr-un furt de biciclete. În aproape 70% din cazuri bicicletele aveau un sistem antifurt.[41]

Bike-sharing în Cluj

500 de biciclete au fost disponibile gratuit în Cluj Napoca şi 12000 de persoane şi-au făcut carduri pentru a le putea folosi în 2016.[42]

Închirieri în Bucureşti

În Bucureşti au fost înfiinţate centre de închirieri (gratuite şi cu plată) de biciclete în parcuri.[43]

Articole înrudite

România

Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.