Enciclopedie.info

Transporturile în România

Preţurile biletelor de tren, autobuz şi avion

România era în 2014 pe locul al 15-lea (din 51 de ţări) în Europa în ceea ce priveşte preţurile biletelor. România era pe locul al 12-lea la preţul biletelor de tren, cu 4,3 euro/100 km. La preţul biletelor de autobuz era pe locul al 13-lea, cu 4,5 euro/100 km. Reţeaua feroviară şi cea rutieră sunt la fel de extinse în România. La preţul biletelor de avion România era pe locul al 28-lea (27,8 euro/100 km), având tarife mai mari decât cele ale ţărilor învecinate. Transportul este perceput de români ca fiind scump. Pentru o călătorie de la Bucureşti la Braşov o familie de 4 persoane plăteşte 200 lei pentru biletele de tren, 140 pentru biletele de autobuz şi 60 lei dacă foloseşte maşina proprie.^[1]

Vechimea locomotivelor şi vagoanelor

Vechimea medie a locomotivelor şi vagoanelor era de 30 ani în 2018.^[2]

Ponderea călătoriilor cu trenul

În România, procentul de kilometri parcurși cu trenul a reprezentat 4,7%, mult sub media europeană de 7,9%, în 2017.^[3]

Gratuităţi şi reduceri

Studenții români înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate din România pot circula gratuit la clasa a II-a din februarie 2017.

Elevii din învățământul obligatoriu, profesional, inclusiv postliceal, liceal acreditat/autorizat au o reducere de 50%, la clasa a II-a, pe distanţe de până la 300 km.

Elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă, pot circula gratuit cu trenul.

Studenții orfani sau studenții proveniți din casele de copii pot circula gratuit cu metroul.

Elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă, pot circula gratuit cu metroul.^[4]

Navetişti

În România există circa 1 800 000 navetişti, care muncesc sau învaţă în altă localitate decât cea în care domiciliază. În Bucureşti sunt 300 000 navetişti. După Bucureşti oraşele care atrag cei mai mulţi navetişti sunt Piteşti, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca. ^[5]

Transportul rutier

Infrastructura rutieră

România avea cea mai proastă infrastructură din Uniunea Europeană şi deţinea locul 121 (din 141 ţări analizate) în lume în 2015. România avea 650 km de autostradă în 2015, din care 550 km construiţi după 1989.^[6]România avea 747 km de autostradă în 2016. Circa 36% din drumuri erau pietruite sau de pământ în 2016.^[7]

Poduri rutiere

10% din podurile rutiere din România (adică circa 400) aveau nevoie urgent de reparaţii capitale, în 2017.^[8]37 poduri se află în clasa tehnică 5, care înseamnă că au trafic intens. 680 poduri se află în clasa tehnică 4.^[9]

Tipul de acoperământ

Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, 48% erau drumuri modernizate (în proporţie de 94% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24% erau drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, 27% erau drumuri pietruite și de pământ, la sfârșitul anului 2022.

Starea tehnică

În ceea ce privește starea tehnică, 30% din lungimea drumurilor modernizate și 41% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depășită, la sfârșitul anului 2022.

Autostrăzi

Existau 949 km de autostrăzi la sfârșitul anului 2022.

Benzi de circulație

11% erau drumuri cu 4 benzi, 1,8% drumuri cu 3 benzi, 0,2% drumuri cu 6 benzi, la sfârșitul anului 2022.^[10]

Gropi

Drumurile româneşti au multe gropi, în special primăvara, şi adesea aceste gropi nu sunt semnalizate corespunzător. Problema este una naţională, care durează de secole.^[11][12]

Vârsta vehiculelor

Vârsta vehiculelor din România a crescut de la 7,7 ani în 2008 la 12,9 ani în 2014, cu circa 4,6 ani mai mult decât în Uniunea Europeană. Procentul vehiculelor cu vârsta mai mică de 2 ani a scăzut de la 22% în 2008 la 4% în 2014. Vârsta medie a maşinilor second-hand era de peste 10 ani în 2014. Rata anuală de reînnoire era de 1,4% în 2014, comparativ cu 5,1%, media în Uniunea Europeană.^[13]

Au fost casate peste 480 000 de maşini vechi şi au fost cumpărate aproape 240 000 de maşini noi graţie Programului Rabla, în perioada 2005-2014. Cei mai mulţi şi-au achiziţionat o nouă maşină Dacia. Alte maşini mai des cumpărate au fost Opel şi Chevrolet.^[14]

Comportamentul în trafic

În 2011 circa 57% din români nu se simţeau în siguranţă în trafic, 25% declarau că depăşesc în mod frecvent viteza maximă admisă în afara localităţii, 21% spuneau că ocazional au condus după ce au băut. 52% din români declarau că şi-au pus centura de siguranţă în localitate, 70% în afara localităţii şi 77% pe autostradă. 78% din români se plângeau de flash-uri sau claxoane, 48% de ameninţări şi gesturi obscene, 48% de agresiune verbală, 39% acuzau blocarea maşinii în parcare, 6% acuzau urmăriri în trafic, 3% acuzau agresiuni fizice.^[15]

70% din români recunoşteau în 2016 că folosesc mobilul în timp ce conduc (amenda este de 270 de lei), 27% recunoşteau că şi-au verificat contul de Facebook în timpul mersului şi 17% au admis că şi-au făcut selfie-uri în trafic.^[16]

Defecţiuni grave

Aproape 5% din vehiculele verificate din punct de vedere tehnic de inspectorii Registrului Auto Român (RAR) în prima jumătate a anului 2017 aveau defecţiuni grave (la sistemele de frânare și direcție, la punți și fuzete), prezentând pericol iminent de accidente.^[17]

Accidente rutiere fatale

În 2016 România a înregistrat 97 decese provocate de accidente rutiere la un milion de locuitori, fiind a doua în Europa după Bulgaria (99 decese/1 milion de locuitori), şi având un număr dublu faţă de media din UE (50 decese/1 milion de locuitori).^[18]În 2014 România înregistra 96 decese rutiere la un milion de locuitori, a doua în Europa după Letonia (104/1 milion de locuitori), aproape dublu în raport cu media europeană (50 decese/1 milion de locuitori). Numărul de decese rutiere a scăzut în România cu 24% între 2010 și 2014 și cu numai 2% între 2013 și 2014. În Europa numărul de decese rutiere a scăzut cu 18% între 2010 şi 2014.^[19]

România deținea primul loc în UE cu privire la numărul de bicicliști decedați în accidente rutiere, cu 10 decese la 1 milion de locuitori în 2017.

România deținea primul loc în UE cu privire la numărul de pietoni decedați în accidente rutiere, cu 37 decese la 1 milion de locuitori, în 2017.

Din totalul deceselor rutiere, 46% reprezentau pasageri ai autoturismelor, 21% pietoni, 15% motocicliști, 8% bicicliști în 2017.^[20]

Densitatea maşinilor

Densitatea maşinilor în România era în 2012 de 203 maşini/1000 locuitori, mai puţin de jumătate din media europeană (473 maşini/1000 locuitori).^[21]

Densitatea drumurilor

România avea o densitate a drumurilor de 350 km/1000 km pătraţi, mult sub media europeană (circa 1200 km/1000 km pătraţi), în 2012.^[22]

Ponderea călătoriilor cu mașina

În România, călătoriile cu mașina au reprezentat cca 80% din kilometrii parcurși de pasageri , media din UE fiind 83%, în 2017.^[23]

Automobile verzi

În 2014 au fost vândute 236 de automobile electrice sau hibride, în 2015 au fost vândute 495 de asemenea maşini.^{[24] [25]}. În primele 11 luni ale lui 2016 au fost vândute 1044 maşini electrice sau hibride. Circa 1% din maşinile vândute erau maşini verzi. 86% din maşinile verzi sunt hibride. Cele mai vândute maşini 100% electrice au fost în primele 11 luni ale lui 2016: BMW (62), Mercedes-Benz (27), Volvo (11), Mitsubishi (7), Renault (5), Porsche (3) şi Audi (1).^[26] În 2016 au fost vândute 1183 maşini electrice şi hibride noi, din care 167 erau electrice. 1,7% din totalul maşinilor vândute în ianuarie-aprilie 2017 au fost maşini verzi. Cele mai vândute maşini hibride în perioada ianuarie-aprilie 2017 au fost: Toyota (451 de unități), Lexus (45), Kia (3), Land Rover, Mercedes Benz și Ford (câte o unitate). ^[27]

Maşini pe gaz comprimat

În România existau cca 1400 de maşini pe gaz comprimat în 2017. Motorul unei maşini pe gaz comprimat durează mai mult. Există o singură staţie de încărcare în România, construită de o persoană particulară. Maşinile pe gaz comprimat sunt destul de răspândite în unele ţări europene, cum ar fi Italia (1000 staţii de încărcare) şi Germania (800 de staţii de încărcare).^[28]

Costurile de alimentare în cazul maşinilor pe gaz comprimat sunt la jumătate faţă de costurile alimentării cu benzină. Motorul este mai silenţios.^[29]

Oraș cu transport public exclusiv electric

Turda este primul oraș din România cu transport public exclusiv electric. 20 autobuze, cumpărate cu fonduri europene, circulă pe străzile orașului începând din decembrie 2019.^[30]

Transfăgărăşanul

Şoseaua Transfăgărăşanul a fost considerată cea mai frumoasă şosea din lume de către site-ul carsroute.com în 2010, după ce şi emisiunea Top Gear o apreciase drept cea  mai frumoasă. Transfăgărăşanul are 90 de km lungime şi a fost construit în 1970-1974. Şoseaua uneşte Transilvania cu Valahia şi oraşul Sibiu cu Piteşti.^[31]

Transalpina

Transalpina, cea mai înaltă şosea din România (2145 metri în Pasul Urdele), a fost nominalizată pentru un premiu de excelenţă în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Forumului Internaţional de Dezvoltare Durabilă de la Paris.^[32]

Transport feroviar

Infrastructura feroviară

România avea cea mai mai proastă infrastructură feroviară din Uniunea Europeană şi între ultimele în Europa (doar Moldova şi Serbia au o situaţie mai proastă în Europa), în 2015.^[33] După 1989 au fost modernizaţi 400 km de cale ferată, circa 10% din necesar.^[34]Aproape jumătate din podurile feroviare din România (peste 7500) au durata de funcţionare expirată. 400 dintre ele necesită urgent reparaţii capitale.^[35]O treime din podurile feroviare din România aveau durata de proiectare expirată şi necesitau reparaţii capitale în 2018.^[36]

Viteza trenurilor

Viteza medie a trenurilor din România era de 50 km/h, mai puţin de jumătate din media UE. ^[37]

Viteza trenurilor a scăzut cu cca 20% în ultimii 24 de ani, de la 60km/h în 1989 până la 43 km/h în 2013.^[38]

Au fost introduse două trenuri moderne pe rutele  Craiova-Bucureşti- Constanţa şi Craiova-Bucureşti-Braşov. Trenurile pot atinge 160 km/h, au internet, Wifi, electricitate şi alte înzestrări moderne. ^[39][40]

Aer condiţionat

Circa 37% din vagoane (450 vagoane din 1200) nu aveau aer condiţionat în 2017. 84% din vagoanele trenurilor Regio (212 din 250 vagoane) nu aveau aer condiţionat în 2017. ^[41]

Număr de pasageri

Numărul de pasageri din trenuri a scăzut de peste 6 ori în ultimii 25 de ani, de la 408 milioane în 1990 la 65 milioane în 2014.^[42]În 2013 au fost 48 de milioane de călători (minimum), iar în 2016 au fost aproape 53 milioane de călători.^[43]

Călători fără bilet

Un control al poliţiei din 2016 a descoperit 269 călători fără bilet din 1000 de călători verificaţi. Călătoria cu naşul este practicată de zeci de ani în România.^[44]

Amenzi

CFR a primit diverse amenzi în 2015 şi 2016 pentru vagoane murdare, toalete defecte, scaune rupte, absenţa aerului condiţionat, vagoane de dormit cu infiltraţii de apă prin acoperiş, întârzieri de până la 90 minute fără informare sau explicaţii.^[45][46]

Modernizarea Gării din Arad

Gara din Arad a fost modernizată și extinsă grație unei investiții de 334 milioane lei.^[47]

Biciclete

Număr

În jur de 30% din gospodăriile din România (44% rural, 20% urban, circa 50% în Banat, 13% în Bucureşti- Ilfov) posedau biciclete în 2015.^[48]

La serviciu

5% din români mergeau în 2013 pe biciclete la serviciu, sub media europeană (7%), dar peste media din Marea Britanie, Spania, Italia sau Franţa.^[49]

Furturi

92% din bicicletele furate nu au fost niciodată găsite, în 2013. Circa jumătate din posesorii de biciclete au trecut printr-un furt de biciclete. În aproape 70% din cazuri bicicletele aveau un sistem antifurt.^[50]

Bike-sharing în Cluj

500 de biciclete au fost disponibile gratuit în Cluj Napoca şi 12000 de persoane şi-au făcut carduri pentru a le putea folosi în 2016.^[51]

Închirieri în Bucureşti

În Bucureşti au fost înfiinţate centre de închirieri (gratuite şi cu plată) de biciclete în parcuri.^[52]

Galerie de imagini (24)

Articole înrudite

România

Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România Transporturile în România

• 1. Adevărul, 26 august 2014, sursa: The Transportation Price Index, made by GoEuro (goeuro.com), http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/infografie-biletele-tren-autobuz-romania-printre-cele-mai-ieftine-europa-1_53fb7c3b0d133766a8934f9f/index.html

  http://www.goeuro.com/transportation-price-index

• 2. TVR, 14 martie 2018, http://stiri.tvr.ro/calatoria-cu-trenul-de-la-bucure–ti-catre-marile-ora–e-dureaza-mai-mult-ca-acum-un-deceniu–ultima-achizi–ie-de-trenuri-noi—in-2003_829029.html#view
• 3. Agerpres, 16.09.2019, sursa: Eurostat 2017, https://www.agerpres.ro/economic-extern/2019/09/16/eurostat-calatoriile-cu-masina-domina-deplasarile-in-interiorul-ue-eurostat–370014
• 4. Agerpres, 1 februarie 2017, sursa:  Guvernul României, http://www.agerpres.ro/social/2017/02/01/studentii-pot-circula-gratuit-cu-trenul-la-clasa-a-ii-a-incepand-de-miercuri-03-28-39
• 5. TVR, 1 septembrie 2017, sursa: un raport al Băncii Mondiale,  http://stiri.tvr.ro/capitala-are-300-de-mii-de-navetisti–o-treime-dintre-angaja–ii-din-bucure–ti-vin-din-afara-ora–ului_821793.html#view
• 6. Adevărul, 25 iulie 2015, sursa: raportul Forumului Economic Mondial, http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-reusit-romanii-construiasca-4000-kilometri-drumuri-dacia-10-ani-romanii-construit-550-kilometri-austostrazi-25-ani-1_55b25387f5eaafab2ce6742f/index.html
• 7. Agerpres, 25.04 2017, sursa: INS, 2017, https://www.agerpres.ro/economie/2017/04/25/ins-36-din-drumurile-publice-ale-romaniei-erau-pietruite-si-de-pamant-doar-747-km-de-autostrazi-in-2016-10-19-44
• 8. Tvr, 9 octombrie 2017 http://stiri.tvr.ro/podurile–pericol-public–peste-7-500-de-poduri-feroviare—i-rutiere-au-durata-de-func–ionare-expirata_823272.html#view
• 9. Mediafax, 16 august 2018, sursa: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) http://www.mediafax.ro/economic/cnair-ne-linisteste-in-legatura-cu-podurile-din-romania-nu-sunt-in-pericol-sa-se-prabuseasca-17432256
• 10. Agerpres, 21.04.2023, sursa: INS, https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/04/21/ins-romania-avea-86-338-km-de-drumuri-publice-la-finele-anului-2022-lungimea-cailor-ferate-era-de-10-615-km–1095369
• 11. Evenimentul zilei, 17 februarie, 2012, http://www.evz.ro/detalii/stiri/cel-mai-prost-drum-de-150-milioane-de-euro-966809.html
• 12. Adevărul, 19 octombrie, 2012, http://www.adevarul.ro/actualitate/istorie-weekend_adevarul-djuvara-drumuri-poveste-calatori-straini-gropi_0_794920643.html
• 13. Adevărul,  14 aprilie, 2016, Sursa: PwC România
  http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/raport-varsta-medie-masinilor-romania-crescut-77-ani-2008-129-ani-2016-e-mai-mare-decat-media-europeana-1_570f4f9b5ab6550cb8f8731b/index.html
• 14. Digi24, 7.04.2014, http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/auto/statistica-noua-ani-de-la-lansarea-programului-rabla-225997
• 15. CDN2,  sursa: Napoca Rally Academy,  mai 2011, declaraţiile făcute de 1119 şoferi activi http://cdn2.clon.ro/2011/11/statistici-accidente.pdf
• 16. Gândul, 22.01.2016, Sursa: un studiu publicat de bucureşti.citynews.ro http://www.gandul.info/auto/sapte-din-10-soferi-romani-au-acest-obicei-la-volan-pericolul-mortal-care-ii-pandeste-la-cateva-milisecunde-14981650
• 17. Agerpres, 29 august 2017, https://www.agerpres.ro/economie/2017/08/29/aproape-5-din-vehiculele-verificate-de-rar-in-primele-sase-luni-prezentau-pericol-iminent-de-accidente-10-46-42
• 18. Agerpres, 28 martie 2017, sursa: Comisia europeană, 2017, http://www.agerpres.ro/social/2017/03/28/romania-si-bulgaria-au-ramas-tarile-din-ue-cu-cel-mai-mare-numar-de-decese-rutiere-la-un-milion-de-locuitori-12-22-23
• 19. Agerpres, 24 martie 2015, sursa: Comisia Europeană, http://www.agerpres.ro/social/2015/03/24/romania-locul-doi-in-ue-dupa-numarul-de-morti-din-accidente-rutiere-15-28-46
• 20. Agerpres, 20.08.2019, sursa: Eurostat, https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/08/20/romania-cea-mai-periculoasa-tara-din-ue-pentru-biciclisti-si-pietoni–357691
• 21. Adevărul, 30 septembrie 2013, sursa: studiul „Piaţa distribuţiei de autoturisme“, făcut de Consiliul Concurenţei, http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/studiu-romania-sosele-aglomerate-masini-putine-1_52499921c7b855ff56e26fea/index.html
• 22. Adevărul, 30 septembrie 2013, sursa: studiul „Piaţa distribuţiei de autoturisme“, făcut de Consiliul Concurenţei, http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/studiu-romania-sosele-aglomerate-masini-putine-1_52499921c7b855ff56e26fea/index.html
• 23. Agerpres, 16.09.2019, sursa: Eurostat 2017, https://www.agerpres.ro/economic-extern/2019/09/16/eurostat-calatoriile-cu-masina-domina-deplasarile-in-interiorul-ue-eurostat–370014
• 24. Agerpres, 24 ianuarie 2016, sursa: Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA),  http://www.agerpres.ro/economie/2016/01/24/vanzarile-de-autovehicule-electrice-si-hibride-noi-s-au-dublat-in-2015-apia–10-52-33
• 25. Agerpres, 17 aprilie 2016, sursa: Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), http://www.agerpres.ro/economie/2016/04/17/apia-vanzarile-de-autoturisme-ecologice-au-crescut-in-romania-cu-113-6-in-primele-trei-luni-din-2016-12-22-37
• 26. Agerpres, 12 ianuarie, 2017, sursa: Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), 2017, http://www.agerpres.ro/economie/2017/01/12/masinile-electrice-sau-hibride-pot-fi-incarcate-in-30-de-minute-la-prima-statie-rapida-dedicata-inaugurata-in-bucuresti-13-53-20
• 27. Agerpres, 26 mai 2017, https://www.agerpres.ro/economie/2017/05/26/vanzarile-de-autoturisme-electrice-si-hibrid-in-romania-au-crescut-de-aproape-doua-ori-in-primele-patru-luni-apia–09-33-01
• 28. Observator TV, 10 mai, 2017, sursa: Registrul Auto Român, http://observator.tv/social/masinile-pe-gaz-natural-merg-greu-in-romania-209447.html
• 29. Adevărul, 3 decembrie 2015, http://adevarul.ro/economie/afaceri/combustibilul-viitorului-grup-romanesc-deschis-statie-alimentare-gaz-natural-comprimat-tara-noastra-economia-50-1_5660120b7d919ed50ed928cb/index.html
• 30. TVR 1, 18 decembrie 2019, http://stiri.tvr.ro/autobuze-electrice-la-turda-este-primul-ora-din-ara-cu-transport-public-exclusiv-electric_854028.html#view
• 31. Protv, 26 august 2012,  http://stirileprotv.ro/stiri/travel/video-transfagarasanul-din-nou-pe-primul-loc-in-topul-celor-mai-frumoase-sosele-din-lume.html
• 32. Gândul, 30 ianuarie 2013, sursa: Ziarul Financiar, http://www.gandul.info/auto/cea-mai-inalta-sosea-din-romania-a-fost-nominalizata-pentru-un-premiu-de-excelenta-la-paris-10529775
• 33. Realitatea.net, 24 iulie 2015, sursa: Forumul Economic Mondial http://www.realitatea.net/avem-cele-mai-lente-trenuri-din-europa-si-in-tadjikistan-se-merge-mai-repede_1753424.html
• 34. TVR, 3 octombrie 2017, http://stiri.tvr.ro/un-miliard-de-euro-pentru-modernizarea-cailor-ferate_823047.html#view
• 35. Tvr, 9 octombrie 2017,  sursa: statisticile federaţiilor feroviare http://stiri.tvr.ro/podurile–pericol-public–peste-7-500-de-poduri-feroviare—i-rutiere-au-durata-de-func–ionare-expirata_823272.html#view
• 36. Protv, 14 august, 2018, http://stiri.tvr.ro/o-treime-din-podurile-feroviare-au-durata-de-proiectare-expirata—i-au-nevoie-de-repara–ii-capitale_834673.html#view
• 37. TVR, 3 octombrie 2017, http://stiri.tvr.ro/un-miliard-de-euro-pentru-modernizarea-cailor-ferate_823047.html#view
• 38. Protv, 18 august 2013, http://stirileprotv.ro/special/cfr-ul-din-2013-mai-lent-ca-pe-vremea-comunistilor-in-20-de-ani-viteza-medie-a-scazut-cu-20km-ora.html
• 39. Adevărul, 22 iulie, 2015, sursa: Radu Zlatian, consultant în cadrul companiei Softronic, http://adevarul.ro/locale/craiova/primul-tren-electric-construit-romania-reintrodus-ruta-craiova-bucuresti-constanta-pretul-unui-bilet-70-lei-1_55af2879f5eaafab2ccef563/index.html
• 40. Adevărul, 14 septembrie, 2015, sursa: Radu Zlatian, consultant în cadrul companiei Softronic, http://adevarul.ro/locale/craiova/cel-de-al-doilea-tren-electric-produs-craiova-plecat-cursa-arata-hyperion-ii-1_55f65343f5eaafab2c94bbff/index.html?ref=yfp
• 41. Protv, 30 iunie 2016, sursa:  http://stirileprotv.ro/stiri/social/4-din-10-trenuri-din-romania-nu-au-aer-conditionat-ce-vrea-sa-faca-cfr-calatori-pentru-a-schimba-situatia.html
• 42. Ziare.com, 9 octombrie, 2015, http://www.ziare.com/stiri/cfr/lumi-paralele-e-drept-ca-nu-avem-autostrazi-dar-macar-infrastructura-feroviara-e-praf-1386597
• 43. Agerpres, 25 ianurie 2017, Sursa: Directorul general al CFR Călători, Iosif Szentes,http://www.agerpres.ro/economie/2017/01/25/interviu-directorul-cfr-calatori-de-la-1-iunie-am-putea-introduce-in-test-vagoane-de-transport-autoturisme-la-trenul-international-spre-salonic-13-31-18
• 44. Agerpres, 25 August, 2016, sursa: CFR Călători, http://www.agerpres.ro/social/2016/08/25/cfr-a-depistat-269-de-calatori-fara-bilet-din-1-000-verificati-in-cadrul-unor-controale-in-trenuri-12-29-01
• 45. Protv, 23 iulie 2015, Sursa: Protecţia Consumatorului, http://stiri.tvr.ro/amenzi-usturatoare-pentru-cfr-calatori-din-cauza-conditiilor-de-transport_63159.html
• 46. Gândul, 08.01.2016, sursa: Protecţia Consumatorului Bucureşti, http://www.gandul.info/stiri/cfr-amendata-pentru-conditiile-de-cosmar-oferite-calatorilor-apa-scursa-din-plafon-toalete-stricate-si-ore-intregi-de-intarziere-14959772
• 47. Mediafax, 29.10.2019,  https://www.mediafax.ro/euprimar/euprimar-cea-mai-moderna-gara-din-romania-o-cladire-din-1910-transformata-de-o-investitie-de-334-de-milioane-de-lei-foto-18511633
• 48. Adevărul, 22 iulie, 2015, Sursa: INS, 2014, http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-isi-doteaza-romanii-locuintele-renunta-aragaz-frigider-nu-mobil-televizor-infografie-1_55ae6b5df5eaafab2ccabbcf/index.html
• 49. Gândul.info, 10.10.2013, Comisia Europeană, http://www.gandul.info/financiar/biciclesti-in-romania-se-vand-anual-biciclete-de-45-de-milioane-de-euro-pe-unde-merg-cei-30-la-suta-dintre-romanii-care-au-o-bicicleta-acasa-comparatie-cu-paris-si-viena-11417892
• 50. Agerpres, 20 iulie, 2015, Sursa: studiul ,,Marele studiu al bicicletelor furate” a fost realizat de compania de brokeraj de asigurări Otto Broker în  6-20 mai 2015, http://www.agerpres.ro/social/2015/07/20/circa-92-dintre-bicicletele-furate-nu-sunt-recuperate-niciodata-preferate-sunt-cele-negre-si-albastre-studiu–11-44-47
• 51. Digi24,18.06.2016,http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Succes+neasteptat+al+sistemului+bike+sharing+la+Cluj
• 52. B365, 17 mai 2016, http://www.b365.ro/centrele-de-inchiriat-biciclete-la-pedale-se-extind-in-capitala_250060.html