Turismul în România

Turismul în România

Vezi Grădina Zoologică Bucureşti

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Turismul în România, http://www.enciclopedie.info/turismul-in-romania/, (data citării)

Încasări

Turismul românesc era pe ultimul loc în UE în 2016, după încasările raportate la PIB, cu 1% din PIB. [1]

Angajaţi

În turismul din România lucrează circa 120 000 angajaţi.[2]

Vacanţe şi excursii

Un sfert dintre români au plecat în vacanţe sau excursii în 2016, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în care procentul este dublu. Bugetul insuficient a reprezentat principala cauză.[3]

Probleme majore

Principalele probleme ale turismului românesc sunt: lipsa forţei de muncă, lipsa investiţiilor şi infrastructura rutieră deficitară.[4]

 

Castelul Bran, castel românesc din epoca medievală
Castelul Bran. Autor: Rafaelutza. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/rom%C3%A2nia-bran-castelul-2036691/

Cele mai vizitate muzee

Cele mai vizitate muzee din România au fost în 2012: Castelul Bran (546 000 vizitatori), Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu (circa 410 000 vizitatori; cuprinde Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul de Etnografie Universală ,,Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească ,,Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ,,Astra” şi Studioul ,,Astra” Film), Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (394 000 vizitatori), Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu (378 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti”(circa 323 000), Muzeul Naţional Peleş din Sinaia (285 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (circa 87 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Artă al României (75 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Istorie a României (46 000 vizitatori).[5]

Castelul Corvinilor, Castelul Huniazilor, important monument de arhitectură gotică, castel românesc
Castelul Corvinilor. Autor: Sbringser. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/castelul-hunedoara-medieval-880585/

Cele mai cunoscute castele

Castelul Peleş, castel românesc de lângă Sinaia, Carol I, vara
Castelul Peleş (detaliu). Autor: Raffaele Fronzi. Data: 4 noiembrie 2008. Sursa: Flickr. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0)

Castelul Bran, Castelul Peleş şi Castelul Corvinilor sunt cele mai frumoase şi mai cunoscute castele româneşti.

Dracula

România este patria lui Vlad Ţepeş, domnitor muntean din sec al XV-lea, în jurul căruia s-a format mitul lui Dracula, pe baza povestirii lui Bram Stoker.

Litoral

România are ieşire la Marea Neagră, având un litoral parţial modernizat în Mamaia Sud, Tomis (Nord, Centru, Sud) și Eforie Nord în 2016. Marea Neagră este una dintre cele mai slab salinizate mări din lume (10-22 la mie comparativ cu 35 la mie cât are Marea Mediterană) şi de aceea îngheaţă foarte uşor (o dată la 10 ani în medie). Cea mai extinsă îngheţare a fost de 5 km de la ţărm, în 1929.[6]

Lărgirea plajelor

Plajele din Mamaia Sud, Tomis (Nord, Centru, Sud) și Eforie Nord au fost consolidate şi lărgite cu până la 100 m înspre mare, în aprilie 2016. Suprafaţa României a devenit mai mare cu 42 de hectare. Digurile din zonă au fost reabilitate şi extinse. Lucrările au costat 170 milioane de euro, din care 15% au fost bani de la buget, restul fiind bani europeni. Intervenţiile tehnice asigură stabilitatea plajelor pentru cel puţin 50 de ani.[7]

Apă turcoaz

Marea Neagră colorată în turcoaz. Culoarea turcoaz este dată de fitoplancton. Fitoplanctonul coccolithophores, o prezenţă obişnuită în Marea Neagră, dă o nuanţă deschisă, lăptoasă apei. Nu toate tipurile de fitoplancton fac apa mai deschisă la culoare. Fitoplanctonul diatoms face apa mai închisă la culoare. Autor: NASA. Data: 11 iunie 2017. Sursa: https://earthobservatory.nasa.gov/IOTD/view.php?id=90318. Licenţa: Domeniul Public.

În ultimii ani Marea Neagră a căpătat o culoare turcoaz graţie înmulţirii fitoplanctonului marin Emiliania huxleyi[8], care înfloreşte în mai-iunie.[9]Explozia acestui fitoplancton este o binefacere, a spus un specialist.[10]

Plasă împotriva algelor

În iunie 2012 voluntarii de la Oceanic Club au montat o plasă împotriva algelor într-un golf din staţiunea Eforie Sud. Plasa, având lăţimea de 4 metri şi lungimea de 100 m, a fost fixată de diguri, iar pe fundul mării au fost folosiţi plumbi şi pietre foarte grele. A fost aleasă o plasă cu ochiuri foarte mici pentru a nu afecta flora şi fauna. Costul materialelor (plasă, flotoare) a fost de circa 1000 de euro. Întreaga operaţiune a durat 4 ore. Problema algelor este o problemă veche de decenii pe litoralul românesc.[11]

Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa

La Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa vizitatorii pot vedea diverse animale, inclusiv un crocodil cu ochii negri, de tip african, foarte rar în Europa (doar trei exemplare.[12]

Deşeuri pe plaje

Cele mai multe deşeuri au fost găsite pe plajele din Vama Veche şi Saturn, iar cele mai puţine pe plajele din Corbu şi Costineşti, în 2016. Cele mai frecvente deşeuri au fost mucurile de ţigară (45%) şi plasticul.[13]

Calitatea apelor

România era pe ultimul loc în UE cu privire la calitatea apelor de scăldat, în 2014. România avea cele mai multe locuri în care calitatea apei era conformă cu valorile minime.[14]

Cele mai curate ape de pe litoral se găseau la nord de Capul Midia şi în sudul litoralului, în 2012.[15]

Şosele

Transfăgărăşanul

Turismul în România
Transfăgărăşanul. Autor: Antony Stanley (Gloucester, UK). Data: 27 octombrie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Şoseaua Transfăgărăşanul a fost considerată cea mai frumoasă şosea din lume de către site-ul carsroute.com în 2010, după ce şi emisiunea Top Gear o apreciase drept cea  mai frumoasă. Transfăgărăşanul are 90 de km lungime şi a fost construit în 1970-1974. Şoseaua uneşte Transilvania cu Valahia şi oraşul Sibiu cu Piteşti.[16]

Transalpina

Transalpina, cea mai înaltă şosea din România, a fost deschisă publicului în iunie 2016. Are o lungime de 148 de km. Din 2009 se lucrează la asfaltarea şi modernizarea acesteia. În Pasul Urdele şoseaua atinge 2145 m.[17]

Izvoare minerale

În jurul celor 2000 de izvoare minerale (unele cu proprietăţi curative certificate ştiinţific) se află numeroase staţiuni balneare (Sovata, Ocna Sibiului, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Băile Felix, Covasna, 1 Mai, Eforie, Băile Tuşnad, Geoagiu Băi şi Buziaş). Ele reprezintă atracţii turistice de sute de ani şi unele dintre ele au fost modernizate în ultimii ani (Băile Felix, Vatra Dornei, Călimăneşti-Căciulata).

Cele mai vizitate staţiuni balneare au fost în 2016: Sovata (circa 19 000 turişti), Băile Tuşnad (circa 5000), Băile Felix (circa 4500), Băile Herculane (circa 4000), Vatra Dornei (circa 2500), Covasna (circa 1700), Slănic Moldova (circa 1500), Călimăneşti (circa 1400), Olăneşti (circa 1200), Slănic (circa 1000), Geoagiu Băi (circa 800).[18]

Staţiuni balneoclimaterice

Statul român a acordat statutul de staţiune balneoclimaterică următoarelor staţiuni:

– oraşul Sovata, judeţul Mureş

– oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu

– oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea

– arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea

– arealul Băile Felix în structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor

– oraşul Covasna, judeţul Covasna

Şi din iunie 2013:

1 Mai, Eforie, Băile Tuşnad, Geoagiu-Băi şi Buziaş.[19]

Circa 850 000 de turişti au fost în vacanţe în staţiunile balneoclimaterice în 2016. Din aceştia 46 000 au fost străini. Cei mai mulţi turişti au mers la Sovata. Circa 37 000 de turişti au mers la Băile Tuşnad. Din aceştia au fost circa 5300 străini, dublu faţă de 2015. La Băile Olăneşti au ajuns circa 1200 străini în 2016, faţă de 149 în 2015.[20]

Calina Dognecea

Apa minerală de la un izvor de lângă Calina Dognecea e considerată a doua cea mai pură apă din lume.

Techirghiol

Nămolul de la Techirghiol, cel mai întins lac salin din România, aflat pe litoral, are diverse virtuţi terapeutice probate ştiinţific.[21] [22]

Frumuseţi naturale

Delta Dunării (zonă umedă unică în lume, paradis al păsărilor şi peştilor), Pădurea Letea (în Delta Dunării, loc foarte sălbatic, singurul loc cu liane din Europa), Larga Jijia (zonă umedă lângă Iaşi), vulcanii noroioşi din judeţul Buzău sau din Transilvania[23], Cascada Bigăr (considerată printre cascadele unice în lume) şi pajiştile transilvănene (care etalează cea mare biodiversitate de specii de plante din lume) sunt atracţii naturale unice sau rare în lume.

Delta Dunării

Există circa 6000 de locuri de cazare disponibile în Delta Dunării.[24]

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr, aflată în judeţul Caraş Severin, a fost considerată între cele 8 cascade unice în lume în 2013 de către site-ul www.worldgeography.com .[25]

Constantin Brâncuşi

Operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului se găsesc la Târgu Jiu.

Patrimoniul UNESCO

În Patrimoniul UNESCO au fost incluse: Bisericile de lemn din Maramureș (Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz and Surdești), Bisericile fortificate din Transilvania (Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan, Valea Viilor), Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din sec al XVI-lea, Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei şi Delta Dunării.

Crucea de pe Caraiman

Construită în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, Crucea de pe Caraiman este cea mai înaltă cruce din lume de pe un vârf montan, fiind un important reper simbolic creştin.

Crucea de pe Caraiman, Enciclopedie.info, Turismul în România
Crucea de pe Caraiman. Autor: 1507844. Sursa: Pixabay. Licenţa: Domeniul Public

Modernizare şi/sau restaurare de atracţii turistice

Au fost modernizate şi/sau restaurate următoarele atracţii turistice: Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (modernizat 2008-2011)[26]Muzeul Ţăranului Român (care a primit în 1996 trofeul EMYA – European Museum of the Year Award)[27], Palatul Culturii din Iaşi (restaurat în perioada 2008-2016, cel mai mare proiect de restaurare din România, adăposteşte Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii), Muzeul de Istorie din Suceava şi Cetatea de Scaun (modernizate şi deschise în 2016)[28], Salina Turda (modernizată între 2008-2010, cel mai vizitat obiectiv turistic public din România, cca 618 000 de plătitori de bilete.[29], Cetatea Devei (modernizată în perioada 2013-2016)[30], Cetatea Oradea (cea mai mare şi mai bine conservată cetate pentagonală din Europa Centrală)[31], Cetatea Făgărașului (stil romantic renascentist, restaurată parţial în ultimii ani[32], Cetatea Rupea (modernizată între 2010-2013)[33], Cetatea Râşnov (modernizată între 2010-2013)[34][35]staţiunile balneare Băile Felix, Vatra Dornei, Balvanyos[36], Călimăneşti-Căciulata[37]

Vacanţe săptămânale departe de casă

Circa 66% din români nu şi-au putut permite o vacanţă de o săptămână departe de casă, dublu faţă de media UE, de cca 33%, în 2016. În 2010 circa 77% nu şi-au permis o astfel de vacanţă în România.[38]

Comuna Jurilovca

Comuna Jurilovca, din judeţul Tulcea, a ieşit câştigătoarea concursului ,,Destinaţii Europene de Excelenţă” (EDEN), în 2013. Atracţiile turistice ale comunei sunt: Gura Portiţei (turism balnear), Cetatea Argamum (turism cultural) şi traseele de pe lacurile din Complexul Razim-Sinoe (turism de agrement).

Comuna Jurilovca se găseşte în apropierea aeroportului ,,Delta Dunării”, din judeţul Tulcea, şi a aeroportului internaţional ,,Mihail Kogălniceanu”, din judeţul Constanţa.

Au primit titlul de Destinaţie Europeană de Excelenţă următoarele zone din România:judeţul Buzău, depresiunea Horezu, Parcul Natural Apuseni, Geoagiu-Băi şi Alba Iulia.[39] [40]

Articole înrudite

România

Bucureşti

Grădina Zoologică Bucureşti

 

Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România Turismul în România

 

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.