Vârstele omului
Vârstele mici (3/10-11 ani)
Se caracterizează prin:
-memoria este foarte receptivă și plastică
-gândirea este concretă; gândirea este egocentrică: copilul nu face diferență între punctul său de vedere, dorințele și plăcerile sale și aspectele reale ale lumii.
-imaginația este foarte vie și fantastică, depășind realitatea
-curiozitatea este foarte mare
-atenția capătă în timp o anumită stabilitate
-imitația este masivă și fără discernământ
-motivația exterioară este aproape exclusivă. Notele, recompensele/sancțiunile materiale și morale sunt dominante.
-afectivitatea este pregnantă, vie și puternică
-intensă nevoie de mișcare și acțiune
-principala formă de activitate este jocul
-în jurul vârstei de 8 ani apare sentimentul de apartenență la grupul școlar și grupul de joacă.
Preadolescența (10/11-14/15 ani)
-mari transformări anatomo-fiziologice. Între acestea se numără și puseul de creștere a staturii, care are loc între 10-12 ani: cresc picioarele, iar toracele și bazinul rămân mici. Apare o anumită stângăcie în mișcări, cauzată de faptul că musculatura se dezvoltă mai lent decât scheletul.
-au loc transformări endocrine determinate de intensificarea activității glandelor endocrine și a glandelor sexuale. Primele semne ale dezvoltării sexuale apar la fete între 10-11 ani, dar pot întârzia până la 15 ani, iar la băieți apar cu 1-2 ani mai târziu decât la fete.
-apare tendința de a folosi un limbaj specific grupului (argoul), care este un semn de independență față de adulți
-sunt evidente hipersensibilitatea afectivă și instabilitatea afectivă. Furtunile afective alternează cu perioade de apatie.
-apar conflictele cu părinții și profesorii
– apare grupul (de prieteni sau prietene), care îi oferă confirmare, suport afectiv preadolescentului și îl ajută să se maturizeze, dar care îl poate influența ușor și negativ (fumat, alcool, droguri, infracționalitate)
Adolescența (14/15-18/19)
-ritm mai lent de creștere
-dorință de autonomie și originalitate
-criză de identitate; apare tendința spre filosofare, spre o analiză critică a valorilor și a idealului de viață propus de societate
-capacitatea de a gândi abstract, fără suport concret
-devine mai echilibrat afectiv (comparativ cu preadolescentul)
-apar prima dragoste și prima relație sexuală în majoritatea cazurilor
-este posibil efortul voluntar de lungă durată
– este preocupat de prietenie, dragoste și solidaritate, relațiile cu ceilalți fiind ocazii de autocunoaștere și intercunoaștere.
-caracterul este oscilant, instabil, foarte influențabil
Tinerețea (18/19-30)
– este adesea vârsta primei meserii, care înseamnă și o autonomie în raport cu părinții.
-vârsta responsabilităților sociale: de cele mai multe ori apare căsătoria și se trece la viața familială, care implică adesea și copii. Majoritatea tinerilor și tinerelor își părăsesc casa părintească: unii vor plăti rate pentru noua locuință, alții vor plăti chirie, etc. Unii vor rămâne în casa părintească împreună cu părinții.
Maturitatea (30-55)
-rolul de părinte capătă o nouă dimensiune pe măsură ce copilul se transformă în adolescent. Unii părinți ajung să stabilească chiar un fel de prietenie cu copiii lor.
-se acumulează o bogată experiență de viață
Bătrânețea (55-)
-dificultăți locomotorii
-memoria de scurtă durată este afectată
-acuitatea auditivă scade semnificativ
-tratarea bolilor devine foarte importantă și necesară
-adesea bătrânii se simt devalorizați, izolați, triști în special după momentul pensionării.
-adesea bătrânii se atașează de nepoții lor, fiind un sprijin pentru familiile copiilor lor. Bătrânii se fac utili și devin mai veseli, mai activi și mai însuflețiți. Nepoții pot învăța multe lucruri de la bunicii și bunicile lor.
-apare teama de moarte. Unii bătrâni se lamentează la nesfârșit, alții o ignoră, alții se resemnează, alții o privesc ca pe o simplă despărțire a sufletului nemuritor de trupul muritor.
-unele persoane vârstnice cad în casă sau afară, suferă fracturi și devin invalide la pat. Atunci își părăsesc domiciliul, ajungând în centre specializate de îngrijire. Devin dependente de alte persoane. Veniturile și sprijinul familiei sunt esențiale pentru o bună îngrijire.
Bibliografie
Manual de psihologie, clasa a X-a, autori Elena Lupşa şi Victor Bratu, pag 79-81, Editura Corvin, Deva.
https://oradeapipp.files.wordpress.com/2013/11/psihologie-clsx.pdf
Vârstele omului Vârstele omului Vârstele omului Vârstele omului Vârstele omului Vârstele omului Vârstele omului