Veniturile în România

Veniturile în România

Venituri

24% din români erau săraci în 2015. Circa 30% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură. Trei sferturi din oamenii din mediul rural trăiau în condiţii precare la sfârşitul lui 2011. Aproape 40% din angajaţii români aveau salariu minim (1400 lei brut, 1065 net, cca 235 euro pe lună net) la sfârşitul lui 2016. Cele mai mari salarii se obţineau în judeţele: Bucureşti(2857 lei), Ilfov (2347 lei), Cluj (2328 lei), Timişoara (2217 lei), Sibiu (2138 lei), iar cele mai mici în Harghita (1483 lei), Teleorman (1503 lei), Suceava (1506 lei), Neamţ (1519 lei) şi Vrancea (1544 lei) în 2016. În 2012 existau circa 97 000 de salariaţi la stat (între ei se numără mulţi salariaţi din Ministerul de Interne, din Ministerul de Externe, SRI, din regiile care sunt încă în proprietatea statului, din băncile de stat) care câştigau peste 1000 de euro pe lună. În 2016 existau unii bugetari de lux cu venituri publice între 10 000-40 000 euro pe lună în bănci, regii, Fondul Proprietatea, etc. Circa 50% din pensionari aveau pensii de până în 800 lei în 2015. Pensia medie era de 886 lei (cca 200 euro) în 2015. În 2013 existau circa 6000 de pensii de peste 1000 euro. Cele mai mari pensii le aveau magistraţii, cu o medie de peste 9000 lei lunar, în 2015. Pensia medie a celor care lucrează în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI era de circa 2700 lei, de 4 ori pensia medie şi de 8 ori pensia minimă. În România raportul dintre salariu minim şi cel mediu era în 2013 de 35%, aproape la jumătate faţă de cel prevăzut ca ideal de Carta Socială Europeană (60% în situaţii obişnuite şi minimum 50% în situaţii de criză). Raportul între cel mai mic salariu şi cel mai mare salariu dintr-o firmă era de 1-10 sau 1-15 în România, comparativ cu 1-5 în UE. Raportul dintre salariul mediu brut şi venitul preşedintelui sau premierului era de 1 la 8,7 în România (563E/4895E), pe când în alte ţări europene el varia între 2,9 în Spania şi 6,5 în Bulgaria. Ponderea alimentelor (33%) în coşul de consum este cea mai mare din UE. Cele mai mari creşteri de preţuri (50%) din UE s-au înregistrat în România în perioada 2005-2012, cu o valoare dublă faţă de media UE.

 

Bani în plic

7% dintre angajaţii români au recunoscut că au primit bani în plic, mai mult de dublu faţă de media din UE, care era de 3%, în 2013.[1]

Unii angajatori încadrează unii salariaţi ca având jumătate de normă, dar ei lucrează opt ore pe zi. În contract figurează salariul minim pe economie, dar angajatorul plăteşte angajaţilor sume mai mari. Din totalul de 5 800 000 de contracte de muncă în 2014, 1 milion de contracte erau part-time.[2]

Salarii minime

Salariul minim pe economie era de 2079 lei în octombrie 2023.[3]

În România 17% din toţi angajaţii erau plătiţi cu salariu minim pentru o normă întreagă sau pentru jumătate de normă, faţă de 8-10% în UE, în 2012.[4]

Circa o treime din salariaţii de la stat şi din sectorul privat primeau salariu minim pe economie în 2015.[5]

Aproape 40% din angajaţii români aveau salariu minim la sfârşitul lui 2016.[6]

Sărăcie

Circa 24% din români erau săraci în 2015, fiind pe locul 2 după Bulgaria (34%). În 2012 circa 30% din români erau săraci. România era urmată de Grecia (22%), Ungaria (19%), Letonia (16%), Lituania (13%), Croaţia (13%). Rata medie a sărăciei în UE era de 8% în 2015. 17% din familiile monoparentale erau sărace în 2015 în UE.[7]

Persoanele bogate câştigau de 7,2 ori mai mult decât persoanele sărace, în 2016.[8]

Existau în 2017 circa 300 de asistenţi sociali, circa 20% din necesarul prevăzut de lege (1 asistent social/300 persoane care au nevoie de suport), pentru a avea grijă de circa 427 000 persoane aflate în sărăcie medie sau severă în 535 de comune din ţară.[9]

Dificultăţi financiare

Sărăcia şi excluziunea socială erau la cote ridicate, persistând în rândul tinerilor NEETs (,,Not in Education, Employment or Training”), familiilor cu copii, persoanelor cu dizabilități şi erau de trei ori mai mari în cazul familiilor rome comparativ cu restul populaţiei, în 2017. Riscul de sărăcie şi excluziune socială în familiile rome era mult mai mare în comparaţie cu cel regăsit în alte state din UE cu o minoritate romă însemnată. Circa 66% din persoanele de etnie romă trăiau în locuinţe fără facilităţi sanitare minime.[10]

Subnutriţie

Circa 5% din copiii din România sufereau de malnutriţie în 2014, dublu faţă de media UE, şi 1% sufereau de malnutriţie severă.[11]

Cantine sociale

În România există 107 cantine sociale autorizate, care pot oferi mâncare zilnic pentru 26 000 oameni. 49 sunt cantine de stat, restul sunt private, aparţinând unor asociaţii şi fundaţii. Peste 30 de cantine aparţin cultelor religioase. Cei care au un venit mai mic de 142 de lei pe lună primesc mâncarea gratuit, restul plătesc 30% din ce câştigă pentru mâncarea primită. Beneficiarii sunt copiii, pensionarii, invalizii, bolnavii cronic şi persoanele beneficiare de venit minim garantat (valoarea medie era de 272 lei în 2018).  În unele judeţe precum Dolj şi Harghita nu există nicio cantină socială, dar există centre de zi şi de îngrijire a vârstnicilor care oferă mâncare. În alte judeţe precum Vaslui, Suceava, Ialomiţa şi Teleorman există doar o cantină socială. În alte judeţe precum Bucureşti sau Timiş există mai multe cantine sociale. Numărul cantinelor sociale a scăzut după ce unele primării au ales să dea bani sau tichete valorice în loc de hrană gătită, iar altele au dispărut din cauza înăspririi normelor privitoare la igiena alimentaţiei şi securitatea la incendiu.[12]

Salarii medii

Salariul mediu net a fost de 4531 lei în august 2023, iar cel brut a fost de 7258 de lei.[13]

Salariul mediu net era de 2354 lei în februarie 2017, iar cel brut era de 3257 lei.[14]

Salariul mediu brut în România (2600 lei sau 572 euro) reprezenta 77% din salariul mediu brut global, în 2015.[15]

Raportul salariul minim- salariul mediu

În România raportul dintre salariul minim şi cel mediu era în 2013 de 35%, aproape la jumătate faţă de cel prevăzut ca ideal de Carta Socială Europeană (60% în situaţii obişnuite şi minimum 50% în situaţii de criză).[16]

Salarii mari la stat

În 2012 existau circa 97 000 de salariaţi la stat care câştigau peste 1000 de euro pe lună.[17]

Existau sub 200 000 de români cu salarii de peste 780 euro lunar în 2015. Dintre aceştia circa 60% câştigau peste 1500 euro lunar.

Bugetari de lux

Câteva exemple de bugetari de lux:

Radu Gheţea- salariu în calitate de şef al CEC (2013)-30 000 euro

Traian Halalai – salariu în calitate de preşedinte Eximbank (2013)- 25 000 euro.[18]

Mugur Isărescu- salariu în calitate de guvernator BNR (2013) – 12 000 euro.[19]

Media salarială a executivilor din băncile româneşti în 2013 era de circa 320 000 euro/an (cca 27 000/lună).[20]

Virgil Metea, directorul general al Romgaz- venituri lunare în 2015 de circa 20 800 euro.[21]

Daniela Lulache, director general la Fondul Proprietatea, a câştigat 450.000 de euro în 2009 (37 500 euro/lună).[22]

Dragoş Oltenescu, directorul executiv al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri- salariu 42.000 de lei (circa 9500 euro) în 2016.[23]

Statul român a plătit în 2017 salarii de 37 500 euro/an de persoană (300 000 euro/an pentru 8 persoane) şi 600 000 euro pentru deplasări, utilităţi şi chirii pentru 8 angajaţi care trebuiau să facă promovarea turistică a României la Berlin, Roma, Viena, Londra, Varşovia, Moscova, Paris şi New York. În unele locuri chiriile pentru birouri, care nu aveau voie să depăşească 60 mp, depăşeau 5000 euro/lună. Reprezentantul României la Madrid a dispărut cu maşina instituţiei şi este înregistrat un dosar pe numele lui. În Statele Unite este acelaşi om de 23 de ani, iar ceilalţi sunt angajaţi de peste 10 ani. Biroul din New York a trimis în România 166 turişti.[24]

Câştiguri pe domenii la stat în 2016

Demnitarii:  9264 lei/lună (de şase ori cât un lucrător din asistenţa socială)

Angajaţii cu funcţii specifice: 9050 de lei pe lună

Diplomaţie: 8150 lei/lună

Angajaţii din justiţie: 7215 lei pe lună

Învăţământ  didactic universitar: 4200 lei

Funcţionarii publici din aparatul central: 4000 lei

Cercetare: 3800 lei

Sănătate- venit mediu: 3000 lei

Funcţionarii publici din aparatul local: 2700 lei

Învăţământ didactic preuniversitar: 2700 lei

Apărare, ordine publică: 2600 lei

Cultură: 2300 lei

Asistenţă socială: 1500 lei.[25]

Bugetari speciali în 2010

Circa o cincime din bugetari (19%), adică 260 000 de bugetari, lucrau în 2010 în domeniile ordinii publice şi siguranţei naţionale: partea de Interne din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cele patru servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS) şi militarii. Salariile acestor bugetari ,,speciali” (4 miliarde de euro anual) reprezentau în 2010 38% din totalul cheltuielilor salariale publice (10,7 miliarde de euro anual).

În 2010 circa 28 000 de bugetari civili câştigau 1000 euro net pe lună, iar circa 5600 de bugetari civili câştigau peste 2000 euro net pe lună.

Din cei 400 000 de salariaţi din companiile de stat, peste 15 000 de angajaţi câştigau peste 1000 euro net în 2010 şi circa 5000 peste 2000 euro net pe lună.

Milionari

În 2011, în România, existau circa 16 500 de persoane cu averi de peste un milion de dolari.[26]

Depozite bancare de peste 100 000 euro

22 700 de români aveau depozite bancare de peste 100 000 euro în 2015.[27]

Pensii la stat

Circa 50% din pensionarii de la stat aveau pensii de până în 800 lei în 2015. Pensia medie era de 886 lei în 2015.[28]

Existau circa 6000 de pensii de peste 1000 euro în 2013.[29]

Cele mai mari pensii le aveau magistraţii, cu o medie de peste 9000 lei lunar, în 2015.

Pensia medie a celor care lucrează în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI era de circa 2700 lei, de 4 ori pensia medie şi de 8 ori pensia minimă. Există şi pensii de 1 leu, care sunt completate cu o indemnizaţie de completare până la 400 lei, valoarea pensiei minime.[30]

În octombrie 2016 existau 60 de persoane cu pensii de peste 1 miliard de lei vechi (cca 22 000 euro) pe lună.[31]

Cele mai mari şi cele mai mici salarii

În 2016 cele mai mari salarii se înregistrau în IT, unde salariu mediu era de 5150 lei, apoi în domeniul tutunului (4740 lei), extracţia de petrol (4140 lei), asigurări (4080 lei), aviaţie (3950 lei). Cele mai mici salarii se înregistrează în industria hotelieră (1150 lei), industria textilă (1230 lei) şi industria alimentară (1320 lei). Salariul mediu net în 2016 era de 1950 lei.[32]

Venituri non-salariale

620 000 români au obţinut şi declarat venituri non-salariale în 2014. 278 000 persoane au declarat venituri comerciale. 189 000 persoane au declarat venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor, brevete de invenţii, etc). 111 000 au declarat venituri din profesii libere (avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii). 41 000 de persoane au declarat venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

La venituri comerciale se remarcă o scădere a numărului de persoane care au declarat astfel de venituri, de la cca 387 000 în 2010 la 354 000 (2011), 305 000 (2012), 311 000 (2013) şi 278 000 (2014).

La profesii libere se remarcă o creştere a celor care au declarat venituri de acest fel, de la 92 000 (2010) , 98 000 (2011), 103 000 (2012), 110 000 (2013) la 111 000 (2014).

La drepturi de proprietate intelectuală au declarat venituri 41 000 (2010), 32 000 (2011), 25 000 (2012), 26 000 (2013), 188 000 (2014)

La cedarea folosinţei bunurilor au declarat venituri 98000 (2010) , 98000 (2011), 102 000 (2012), 85 000 (2013), 41 000 (2014).[33]

Restituirea proprietăţilor furate de comunişti

Mai puţin de un sfert dintre proprietarii furaţi de comunişti (circa un milion de oameni) în perioada 1948-1960 îşi primiseră proprietăţile sau compensaţiile în bani în 2012. 11% dintre proprietari şi-au primit imobilele în natură.[34] [35] [36]România a înapoiat 5 miliarde de euro (4 miliarde ca acţiuni la Fondul Proprietatea şi 1 miliard de euro bani gheaţă) ca compensaţii sau restituiri în natură acolo unde a fost posibil. România mai avea de plătit 8 miliarde de euro ca compensaţii băneşti proprietarilor, la sfârşitul lui 2013.[37]1000 de intermediari au încasat 7 miliarde de lei.[38]

Datorii la bănci

Datoria medie a unui român către bănci era de 1300 lei în 2012.[39]

Economii

Românii economiseau 9% din venitul lunar, adică cca 39 euro pe lună, în 2012. Procentul era similar cu cel întâlnit în alte ţări europene, dar suma este cea mai mică din UE. Majoritatea românilor economisesc pentru a avea rezerve financiare, pentru pensie, pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovările locuinţei.[40]

Antreprenori

71% din antreprenorii de start-upuri câştigau sub 1000 euro pe lună în 2015, iar 38% câştigau sub 500 euro. În general, antreprenorii muncesc 10 ore pe zi (cu 21% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă), dar 27% dintre ei muncesc peste 10 ore pe zi. 61% dintre ei sunt la prima iniţiativă de acest gen.[41]

Firme şi oameni de afaceri

Număr de firme şi de oameni de afaceri, locaţie, profit

Circa 100 000 de firme româneşti (din cca 550 000 firme) aveau locuinţa ca locaţie în 2015. 98% din ele aveau maximum doi angajaţi. Principalele domenii de activitate erau: hoteluri şi restaurante (19%), comerţ (15%), construcţii (11%), informaţii şi comunicare (10%), alte domenii (25%). 42% din firmele cu locuinţa ca locaţie au declarat profit în 2014, 42% au declarat pierderi şi 8% nu au declarat date financiare. Cu privire la PFA-uri (persoanele fizice autorizate), foarte multe au locuinţa ca locaţie: Bucureşti (84%), Braşov (79%), Constanţa (76%), Prahova (74%), Bihor (74%) şi Cluj (73%). Oficial existau 580 000 de oameni de afaceri în 2015, din care 240 000 femei.[42]

Salarizare bărbaţi-femei

România înregistra în 2014 cel mai redus decalaj de salarizare între bărbaţii şi femeile aflate în funcţii de conducere din UE, 5%, mult sub media UE, de 23%. În România 41% din totalul persoanelor cu funcţii de conducere erau femei, peste media UE, de 35%.

Zilieri

Vânzător ambulant de limonadă. Autor: neidentificat. Locație: România. Licență: Domeniul Public.

Existau în România circa 700 000 de zilieri, care lucrau în economia gri, în 2016.

În aprilie 2017 existau 360 000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit, ceea ce înseamnă o muncă la gri.

Economii

Românii economiseau 9% din venitul lunar, adică cca 39 euro pe lună, în 2012. Procentul era similar cu cel întâlnit în alte ţări europene, dar suma este cea mai mică din UE. Majoritatea românilor economisesc pentru a avea rezerve financiare, pentru pensie, pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovările locuinţei.

Doar 31% din români economiseau bani şi depozitul mediu la bancă era de 950 de lei în 2013.

Risipa alimentară

Risipa alimentară era puţin peste 10%, circa 7% la persoanele cu venituri sub 1500 lei şi circa 14% la persoanele cu venituri peste 3500 lei, în 2016.  România se afla pe locul 10 în Europa la aruncat alimente, cu 100 kg/cap de locuitor pe an, sub media europeană, care era de 180 kg/an pe cap de locuitor. România a adoptat o lege de combatere a risipei alimentare prin donarea alimentelor care sunt aproape de expirare, în 2016. Alimentele trebuie să fie donate către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale. Sunt prevăzute sancţiuni între 1.000 şi 10 000 de lei.

 

 

 

 

 

Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România Veniturile în România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.