Virus
Rezumat
Virusurile (sau viruşii) (lat. virus- venin) sunt entităţi microscopice vii, care trăiesc parazit în celule. Ele produc viroze la plante, animale şi om, care se soldează uneori cu decese. Virozele se combat prin igienă, vaccinare şi unele medicamente.
Statut
Majoritatea cercetătorilor nu includ virusurile printre organismele vii. Unii cercetători le consideră forme primitive de viaţă, mai precis procariote acelulare şi le încadrează în regnul Monera.
Caracterizare
Virusurile sunt entităţi microscopice alcătuite din acizi nucleici şi proteine (componente caracteristice materiei vii), care pot exista numai în chip parazit, în celulele diferitelor organisme. Ele nu au o organizare celulară, nu au metabolism propriu, nu au enzime care să le asigure producerea de energie, nu au capacitate de creştere şi nici de diviziune. Celula atacată de virus poate muri (varicelă, pojar, gripă) sau se poate transforma şi multiplica necontrolat cauzând cancer.
Formă
Virusurile pot avea diverse forme: sferică (virusul gripal), cilindrică (virusul mozaicului tutunului), paralelipipedică (virusul variolei), formă de cireaşă cu coadă (unii bacteriofagi), poliedrică, etc.
Dimensiuni
Dimensiunile virusurilor sunt între 10-400 nm.(1 nanometru= o milionime dintr-un milimetru)
Clasificare
După acidul nucleic prezent în genom, virusurile pot fi:
1.Adenovirusurile (dezoxiribovirusurile): au genomul alcătuit dintr-o singură macromoleculă de ADN
Exemple de adenovirusuri: virusul herpesului, virusul variolei, majoritatea bacteriofagilor (virusuri care parazitează celulele bacteriene)
2.Ribovirusurile: au genomul alcătuit din ARN
Exemple de ribovirusuri: virusul gripal, virusul HIV, virusul mozaicului tutunului, virusul turbării, virusul encefalitei, virusul poliomielitei
Viroze
Virozele sunt bolile produse de virusuri.
Există viroze la plante (mozaicul tutunului, al porumbului, băşicarea frunzelor la piersic, viroza cepei, etc), la animale (turbarea, febra aftoasă, pesta) şi la om (gripa, varicela, poliomielita, oreionul, hepatita epidemică, SIDA, zona Zoster).
Combatere
Virozele se combat prin igienă şi vaccinare şi unele medicamente.
Variola (vărsatul) a fost eliminată prin vaccinare, graţie descoperirilor englezului Edward Jenner, publicate în 1798. Variola a fost declarată eradicată de OMS în 1980. Variola a fost una din cele mai temute viroze, care a ucis cca 30% din bolnavi, majoritatea copii.
Există şi unele medicamente antivirale care sunt eficiente contra unor infecţii virale.
Interferonul este o proteină secretată de celule, ca răspuns defensiv la atacul virusurilor. Interferonul împiedică proliferarea virală. El a fost descoperit de britanicul Alick Isaacs şi elveţianul Jean Lindenmann în 1957. Interferonul este folosit în tratarea hepatitei B şi C şi a altor boli.
SIDA
SIDA (sindromul imunodeficienţei dobândite) este declanşată de virusul HIV. Acest virus afectează sistemul imunitar al organismului până la anihilarea lui.
Modalităţi de transmitere
Virusul HIV se transmite prin:
1.Contact sexual fără prezervativ
2.Injecţii cu ace şi seringi nesterile
3.Transfuzii cu sânge infectat
4.De la mama infectată cu virus la copil.
Modalităţi de prevenire
1.Evitarea contactelor sexuale întâmplătoare şi fără prezervativ
2.Folosirea instrumentarului medical de unică folosinţă
3.Testarea anti-HIV a sângelui utilizat pentru transfuzii.
Bibliografie
Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 10-11, Editura Corint,
Dicţionar enciclopedic, pag 411, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Oxford Paperback Encyclopedia, 1401-1402, Oxford University Press, 1998
Britannica, https://www.britannica.com/science/virus
virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus virus