Albină

Albină

Articol înrudit: Albine din România

Rezumat

European Honey Bee, Albina de miere europeană.
Apis mellifera (European Honey Bee), Albina de miere europeană pe margaretă (Leucanthemum vulgare). Autor: Vladimir Maftei. Data: 11.06.2014. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Albina este o insectă cu 4 aripi, holometabolică, cu răspândire aproape globală. Albina este cel mai important polenizator al plantelor şi este cel mai bun prieten al omului (70 din cele 100 plante care furnizează 90% din hrana lumii sunt polenizate de albine). Albinele de miere produc miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, propolis şi ceară. Apicultura este ştiinţa creşterii şi îngrijirii albinelor de miere şi este practicată din cele mai vechi timpuri. Albinele sunt solitare, sociale sau parazite. Dacă se simt agresate, femelele de albine pot înţepa (doar femelele lucrătoare ale anumitor specii de albine de miere mor după înţepătură şi doar dacă înţeapă un animal mare sau un om), iar înţepăturile de albine sunt periculoase dacă există o sensibilitate aparte, dacă sunt multe şi sunt localizate în zonele feţei şi gâtului. Albinele se hrănesc cu polen, nectar, miere, păstură şi lăptişor de matcă.

Himenopter

Albina este un himenopter (gr. ,,hymen” = membrană, ,,pteron” = aripă[1]), alături de viespi, bondari, furnici, etc.

Număr specii

Leaf-cutter Bee
Megachile centuncularis (Leaf-cutter Bee) pe ciulin (Carduus nutans). Autor: Vladimir Maftei. Data: 2.07.2016. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Pe plan global sunt cunoscute şi inventariate circa 20 000 specii.[2]

Dimensiuni

Dimensiunile albinelor variază de la circa 2 mm la circa 4 cm.[3] Cea mai mare albină care trăieşte în prezent este Chalicodoma Pluto, care poate atinge o lungime de 39 mm. [4]Cea mai mică albină din lume măsoară doar 1,8 mm şi este o femelă din specia Quasihesma clypearis.[5]

Răspândire

Common Carder Bumblebee
Bombus pascuorum (Common Carder Bumblebee). Autor: Vladimir Maftei. Data: 23.04.2016. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Albinele au o răspândire aproape globală. Ele lipsesc din zonele foarte înalte şi din regiunile polare.[6]

Diferenţa faţă de viespi

Violet Carpenter Bee
Xylocopa violacea (Violet Carpenter Bee). Autor: Vladimir Maftei. Data: 4.07.2013. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Albinele se hrănesc cu nectar (care e transformat în miere) şi polen, pe când viespile se hrănesc cu insecte şi păianjeni. Albinele au nişte peri de care se prinde polenul, pe când viespile nu au astfel de peri. Femelele de viespi pot înţepa de mai multe ori, femelele anumitor specii de albine de miere (printre care şi albina de miere europeană Apis mellifera) mor dacă înţeapă un animal mare sau un om.[7] Albina de miere produce miere care este consumată şi de oameni, viespea nu.[8]

Metamorfoză

Andrena sp. mascul. Autor: Vladimir Maftei. Data: 20.03.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate

Albina este holometabolică, adică trece printr-o metamorfoză completă, cu 4 stadii: ou-larvă-pupă-adult, la fel ca şi alte insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere, viespi, furnici).

Lucrătoare, regină, masculi

Pupe de drone Apis Mellifera (albine de miere europene) în celulele deschise ale fagurelui. Dronele din partea dreaptă au câteva zile în plus faţă de cele din stânga. Autor: Waugsberg. Data: 20 mai 2007. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license. Creative Commons Attribution-Share Alike 2.5 Generic, 2.0 Generic and 1.0 Generic license. GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts. Sursa: Wikimedia Commons.

Dacă regina alege să fertilizeze oul, atunci din ou va ieşi o albină lucrătoare sau o regină. Dacă alege să nu-l fertilizeze atunci va ieşi un mascul. Regina are un abdomen mai lung decât albinele lucrătoare.[9]

Durata de viaţă a albinelor de miere

Fagurele albinelor de miere, cu ouă şi larve. Pereţii celulelor au fost îndepărtaţi. Larvele au circa 3-4 zile. Autor: Waugsberg. Data: 22 aprilie 2007. Licenţă:Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license, Creative Commons Attribution-Share Alike 2.5 Generic, 2.0 Generic and 1.0 Generic license. GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts . Sursa: Wikimedia Commons.

Regina albinei de miere poate trăi până la şapte ani. O albină lucrătoare de miere poate trăi în timpul verii 15-38 zile. Dacă supravieţuiesc peste iarnă albinele de miere lucrătoare pot trăi 140-320 zile. Durata medie de viaţă a masculilor albinei de miere este de 8 săptămâni. Dacă nu există suficientă hrană în stup masculii sunt alungaţi sau chiar ucişi de albinele lucrătoare. Masculii alungaţi vor muri repede pentru că ei nu se pot hrăni singuri. Dacă există suficientă hrană în stup, masculii sunt toleraţi şi pe timpul iernii.[10][11]

Hrana

Andrena sp. femelă. Autor: Vladimir Maftei. Data: 19.05.2016. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Albinele se hrănesc cu nectarul florilor şi polen. Cele mai multe specii de albine sunt polilectice, adică adună polen de la multe specii de flori. Unele specii adună polen numai de la anumite familii de flori, iar unele specii numai de la florile care au anumite culori. Albinele oligolectice strâng polen doar de la florile câtorva plante înrudite.[12]

Mutualism

Bombus sp. pe Echinacea angustifolia. Autor: Vladimir Maftei. Data: 20.07.2016. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

O mică parte din polenul transportat de albine cade pe pistilele (structurile reproducătoare ale plantelor) florilor şi astfel se realizează polenizarea plantelor, care duce la înmulţirea lor. Plantele oferă în schimb hrană albinelor. Acest fenomen, în care fiecare câştigă ceva în urma interacţiunii se numeşte mutualism (asociere reciproc avantajoasă).[13]

Tipuri de albine

Albinele solitare

Osmia sp.. Autor: Vladimir Maftei. Data: 9.04.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Femela de albină solitară îşi face propria vizuină, în care sunt camere separate pentru progenituri. Depune polen înmuiat în nectar sau ulei suficient încât să ajungă progeniturii, depune un ou şi apoi sigilează camera.

Albinele sociale

Albine comunale

Unele specii de albine sunt comunale. Ele sunt asemănătoare cu cele solitare, doar că câteva femele din aceeaşi generaţie folosesc acelaşi cuib. Fiecare femelă îşi construieşte propriile camere pentru progenituri.

Albine semisociale

Unele specii de albine sunt semisociale. Ele trăiesc în mici colonii de 2-7 albine din aceeaşi generaţie. Una din ele este regina, iar celelalte sunt lucrătoare.

Albine eusociale primitive

Alte specii (de exemplu bumblebees) sunt eusociale primitive. Circa 1000 de specii trăiesc în mici colonii, compuse dintr-o regină şi câteva fiice lucrătoare. Diferenţa de înfăţişare între regină şi fiicele lucrătoare este greu sesizabilă. Doar reginele supravieţuiesc peste iarnă.

Albinele sociale

Albinele sociale trăiesc în colonii cu femele din două generaţii: mamele (reginele) şi fiicele (lucrătoarele). Masculii se împerechează cu reginele, dar nu se implică în alte activităţi. Larvele sunt hrănite progresiv, adică camerele sunt deschise când este necesar sau sunt lăsate deschise pentru ca lucrătoarele să îngrijească progeniturile.

Albinele înalt socializate
Albine de miere italiene cu regină. Autor: FindlayBee. Data: 13 aprilie 2011. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts. Sursa: Wikimedia Commons.

Albinele înalt socializate (câteva sute de specii) formează colonii permanente, în care regina şi lucrătoarele arată diferit. Regina se împerechează cu masculii. Lucrătoarele păzesc cuibul, aduc mâncare, o depozitează, etc. Există o comunicare de diverse tipuri (chimică, tactilă, sonoră şi în cazul albinelor de miere, printr-un dans specific). Cuibul multor specii de albine înalt socializate este construit parţial din ceara produsă de albine.

Albinele parazite

Albinele parazite nu-şi construiesc singure cuibul, ci folosesc cuiburile altor specii de albine. Albinele parazite sunt de două feluri: albine cleptoparazite şi paraziţi sociali.

Albinele cleptoparazite
Nomada sp. 2. Autor: Vladimir Maftei. Data: 21.05.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Albinele cleptoparazite invadează cuiburile altor albine solitare, îşi ascund ouăle în cămăruţe înainte ca gazdele să-şi depună ouăle lor şi închid cămăruţele. Progeniturile albinelor parazite se hrănesc cu mâncarea depozitată acolo. Ouăle sau larvele gazdei sunt ucise fie de către albina parazită, fie de către progeniturile ei.

Paraziţii sociali

Paraziţii sociali sunt albinele care ucid regina, îşi depun ouăle în cămăruţe şi apoi le forţează pe lucrătoare să le crească progeniturile. Femelele de albine care sunt paraziţi sociali nu dispun de coşuri pentru polen sau de peri de polen.[14]

Duşmani

Duşmanii naturali ai albinelor sunt:

-unele mamifere (ursul, bursucul de miere Mellivora capensis, şacalul, ratonul, unele specii de nevăstuică, şoarecii)

-multe specii de păsări (printre care şi piţigoiul mare, prigoria-70-80% din dietă este compusă din albine)

-păianjenii (de exemplu familiile Araneidae, Thomisidae)

-unele insecte

-viespile (de exemplu Philanthus, care sunt prădătoare)

-robber-flies (prădători)

-musca Senotainia tricuspis

-coleopterele Cetonia apaca şi Cetonia morio, care caută miere şi sapă galerii în ceară, larvele de Meloe cicatricosus şi Meloe variegatus, care sunt prădătoare, sau larvele de Meloe proscarabeus care mănâncă miere

-unele specii de furnici care fură miere (Formica rufa, Formica sanguinea, Formica fusca, Lasius niger),  sau polen (Crematogaster jherinil) sau care sunt prădătoare (subfamiliile Dorylinae and Ecitonina)

-fluturii: Galleria mellonella distruge fagurii, Achroea grisella, Acherontia atropos, care fură miere şi face stricăciuni fagurelui astfel încât regina şi lucrătoarele pot părăsi fagurele[15]

-albinele parazite[16]

Periculozitate

Bombus sp. 4 pe urzică (Urtica dioica). Autor: Vladimir Maftei. Data: 1.04.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Ca şi viespile şi unele specii de furnici, femelele de albine au la capătul abdomenului un ac, cu care pot înţepa şi injecta venin. Aproape toate speciile de albine pot înţepa de mai multe ori fără să păţească ceva. Femelele lucrătoare ale câtorva specii de albine de miere (printre care şi albina de miere europeană Apis mellifera) mor dacă înţeapă un animal mare sau un om pentru că nu-şi mai pot scoate acul; dacă ele înţeapă o insectă sau un animal mic nu păţesc nimic.[17]

Sfaturi

Dacă cineva este atacat de o albină sau de un roi de albine trebuie să fugă repede în zigzag, să-şi protejeze gâtul şi faţa cu un articol de îmbrăcăminte şi să caute un adăpost închis (o clădire, o maşină, etc). Persoana trebuie să scoată acele albinelor înfipte în piele cât mai repede pentru ca cât mai puţin venin să intre în corp.[18]

Factori de periculozitate

Dacă se simt ameninţate, albinele înţeapă oamenii, iar înţepăturile lor sunt periculoase mai ales dacă există o sensibilitate aparte la cel înţepat (unele persoane intră în şoc anafilactic şi pot muri repede, înainte de a ajunge la spital[19], dacă este vorba de roiuri, iar înţepăturile sunt multe şi dacă înţepăturile se localizează în zonele gâtului şi feţei.

Suportabilitate

Un copil poate suporta circa 500 înţepături de albină, iar un adult circa 1100.[20]

Decese în România

Înţepăturile de albine au cauzat moartea a 8 persoane în ultimii ani, în România. [21][22]

Importanţă

70 din cele 100 plante care furnizează 90% din hrana lumii sunt polenizate de albine, deci albina este cel mai bun prieten al omului.[23] Multe plante depind de insectele care le polenizează. Albinele de miere produc miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, propolis şi ceară.

Mierea este o substanţă vâscoasă, gălbuie, dulce şi aromată produsă de albine din nectarul florilor.

Polenul este o pulbere de obicei galbenă formată din grăuncioare microscopice produse de anterele staminelor.[24] Antera este un mic sac cu polen, situat în partea superioară a staminei unei flori.[25] Stamina este organul bărbătesc al unei flori şi care este compus din filament, anteră şi polen.[26]

Albine din România
Bombus sp. pe crăiţă (Tagetes patula). Autor: Vladimir Maftei. Data: 11.08.2015. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Păstura (pâinea albinelor) este un produs pe bază de polen. Albinele aflate în primele şapte zile de viaţă fărâmiţează polenul cu mandibulele şi îl frământă adăugând enzime din corpul lor, apoi îl presează cu lovituri de cap în celulele fagurilor. Peste polen albinele adaugă miere şi acoperă apoi cu un strat de ceară.[27]

Propolisul (cleiul albinelor) este o substanţă răşinoasă, vâscoasă, culeasă de albine de pe mugurii plantelor şi folosită pentru astuparea fisurilor în stup[28] sau pentru acoperirea obiectelor străine din stup care nu pot fi mutate.[29] Are un efect antibacterian.

Ceara este secretată de abdomenul albinelor şi apoi este modelată într-un fagure.[30]

Recorduri

Persoana care a îndurat cele mai multe înţepături de albină şi a rămas în viaţă este Johannes Relleke din Zimbabwe. El a rezistat la 2443 înţepături pe 28 ianuarie 1962. Acele au fost scoase şi numărate.[31]Un copil poate suporta circa 500 înţepături de albină, iar un adult circa 1100.[32]

Europa

În Europa au fost identificate 2048 de specii de albine până în 2005. 9,2% din speciile din Europa (1965 specii analizate) erau considerate ameninţate în 2015.[33][34]

România

Numărul de specii identificate în România este de peste 700.[35]

Bibliografie

Britannica, bee, https://www.britannica.com/animal/bee

„Bee,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2009
http://encarta.msn.com © 1997-2009 Microsoft Corporation. All Rights Reserved, http://encarta.msn.com/encyclopedia_761557794_2/Bee.html

Articole înrudite

Albine din România

 

albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.