Albină
Articol înrudit: Albine din România
Rezumat
Albina este o insectă cu 4 aripi, holometabolică, cu răspândire aproape globală. Albina este cel mai important polenizator al plantelor şi este cel mai bun prieten al omului (70 din cele 100 plante care furnizează 90% din hrana lumii sunt polenizate de albine). Albinele de miere produc miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, propolis şi ceară. Apicultura este ştiinţa creşterii şi îngrijirii albinelor de miere şi este practicată din cele mai vechi timpuri. Albinele sunt solitare, sociale sau parazite. Dacă se simt agresate, femelele de albine pot înţepa (doar femelele lucrătoare ale anumitor specii de albine de miere mor după înţepătură şi doar dacă înţeapă un animal mare sau un om), iar înţepăturile de albine sunt periculoase dacă există o sensibilitate aparte, dacă sunt multe şi sunt localizate în zonele feţei şi gâtului. Albinele se hrănesc cu polen, nectar, miere, păstură şi lăptişor de matcă.
Himenopter
Albina este un himenopter (gr. ,,hymen” = membrană, ,,pteron” = aripă[1]), alături de viespi, bondari, furnici, etc.
Număr specii
Pe plan global sunt cunoscute şi inventariate circa 20 000 specii.[2]
Dimensiuni
Dimensiunile albinelor variază de la circa 2 mm la circa 4 cm.[3] Cea mai mare albină care trăieşte în prezent este Chalicodoma Pluto, care poate atinge o lungime de 39 mm. [4]Cea mai mică albină din lume măsoară doar 1,8 mm şi este o femelă din specia Quasihesma clypearis.[5]
Răspândire
Albinele au o răspândire aproape globală. Ele lipsesc din zonele foarte înalte şi din regiunile polare.[6]
Diferenţa faţă de viespi
Albinele se hrănesc cu nectar (care e transformat în miere) şi polen, pe când viespile se hrănesc cu insecte şi păianjeni. Albinele au nişte peri de care se prinde polenul, pe când viespile nu au astfel de peri. Femelele de viespi pot înţepa de mai multe ori, femelele anumitor specii de albine de miere (printre care şi albina de miere europeană Apis mellifera) mor dacă înţeapă un animal mare sau un om.[7] Albina de miere produce miere care este consumată şi de oameni, viespea nu.[8]
Metamorfoză
Albina este holometabolică, adică trece printr-o metamorfoză completă, cu 4 stadii: ou-larvă-pupă-adult, la fel ca şi alte insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere, viespi, furnici).
Lucrătoare, regină, masculi
Dacă regina alege să fertilizeze oul, atunci din ou va ieşi o albină lucrătoare sau o regină. Dacă alege să nu-l fertilizeze atunci va ieşi un mascul. Regina are un abdomen mai lung decât albinele lucrătoare.[9]
Durata de viaţă a albinelor de miere
Regina albinei de miere poate trăi până la şapte ani. O albină lucrătoare de miere poate trăi în timpul verii 15-38 zile. Dacă supravieţuiesc peste iarnă albinele de miere lucrătoare pot trăi 140-320 zile. Durata medie de viaţă a masculilor albinei de miere este de 8 săptămâni. Dacă nu există suficientă hrană în stup masculii sunt alungaţi sau chiar ucişi de albinele lucrătoare. Masculii alungaţi vor muri repede pentru că ei nu se pot hrăni singuri. Dacă există suficientă hrană în stup, masculii sunt toleraţi şi pe timpul iernii.[10][11]
Hrana
Albinele se hrănesc cu nectarul florilor şi polen. Cele mai multe specii de albine sunt polilectice, adică adună polen de la multe specii de flori. Unele specii adună polen numai de la anumite familii de flori, iar unele specii numai de la florile care au anumite culori. Albinele oligolectice strâng polen doar de la florile câtorva plante înrudite.[12]
Mutualism
O mică parte din polenul transportat de albine cade pe pistilele (structurile reproducătoare ale plantelor) florilor şi astfel se realizează polenizarea plantelor, care duce la înmulţirea lor. Plantele oferă în schimb hrană albinelor. Acest fenomen, în care fiecare câştigă ceva în urma interacţiunii se numeşte mutualism (asociere reciproc avantajoasă).[13]
Tipuri de albine
Albinele solitare
Femela de albină solitară îşi face propria vizuină, în care sunt camere separate pentru progenituri. Depune polen înmuiat în nectar sau ulei suficient încât să ajungă progeniturii, depune un ou şi apoi sigilează camera.
Albinele sociale
Albine comunale
Unele specii de albine sunt comunale. Ele sunt asemănătoare cu cele solitare, doar că câteva femele din aceeaşi generaţie folosesc acelaşi cuib. Fiecare femelă îşi construieşte propriile camere pentru progenituri.
Albine semisociale
Unele specii de albine sunt semisociale. Ele trăiesc în mici colonii de 2-7 albine din aceeaşi generaţie. Una din ele este regina, iar celelalte sunt lucrătoare.
Albine eusociale primitive
Alte specii (de exemplu bumblebees) sunt eusociale primitive. Circa 1000 de specii trăiesc în mici colonii, compuse dintr-o regină şi câteva fiice lucrătoare. Diferenţa de înfăţişare între regină şi fiicele lucrătoare este greu sesizabilă. Doar reginele supravieţuiesc peste iarnă.
Albinele sociale
Albinele sociale trăiesc în colonii cu femele din două generaţii: mamele (reginele) şi fiicele (lucrătoarele). Masculii se împerechează cu reginele, dar nu se implică în alte activităţi. Larvele sunt hrănite progresiv, adică camerele sunt deschise când este necesar sau sunt lăsate deschise pentru ca lucrătoarele să îngrijească progeniturile.
Albinele înalt socializate
Albinele înalt socializate (câteva sute de specii) formează colonii permanente, în care regina şi lucrătoarele arată diferit. Regina se împerechează cu masculii. Lucrătoarele păzesc cuibul, aduc mâncare, o depozitează, etc. Există o comunicare de diverse tipuri (chimică, tactilă, sonoră şi în cazul albinelor de miere, printr-un dans specific). Cuibul multor specii de albine înalt socializate este construit parţial din ceara produsă de albine.
Albinele parazite
Albinele parazite nu-şi construiesc singure cuibul, ci folosesc cuiburile altor specii de albine. Albinele parazite sunt de două feluri: albine cleptoparazite şi paraziţi sociali.
Albinele cleptoparazite
Albinele cleptoparazite invadează cuiburile altor albine solitare, îşi ascund ouăle în cămăruţe înainte ca gazdele să-şi depună ouăle lor şi închid cămăruţele. Progeniturile albinelor parazite se hrănesc cu mâncarea depozitată acolo. Ouăle sau larvele gazdei sunt ucise fie de către albina parazită, fie de către progeniturile ei.
Paraziţii sociali
Paraziţii sociali sunt albinele care ucid regina, îşi depun ouăle în cămăruţe şi apoi le forţează pe lucrătoare să le crească progeniturile. Femelele de albine care sunt paraziţi sociali nu dispun de coşuri pentru polen sau de peri de polen.[14]
Duşmani
Duşmanii naturali ai albinelor sunt:
-unele mamifere (ursul, bursucul de miere Mellivora capensis, şacalul, ratonul, unele specii de nevăstuică, şoarecii)
-multe specii de păsări (printre care şi piţigoiul mare, prigoria-70-80% din dietă este compusă din albine)
-păianjenii (de exemplu familiile Araneidae, Thomisidae)
-unele insecte
-viespile (de exemplu Philanthus, care sunt prădătoare)
-robber-flies (prădători)
-musca Senotainia tricuspis
-coleopterele Cetonia apaca şi Cetonia morio, care caută miere şi sapă galerii în ceară, larvele de Meloe cicatricosus şi Meloe variegatus, care sunt prădătoare, sau larvele de Meloe proscarabeus care mănâncă miere
-unele specii de furnici care fură miere (Formica rufa, Formica sanguinea, Formica fusca, Lasius niger), sau polen (Crematogaster jherinil) sau care sunt prădătoare (subfamiliile Dorylinae and Ecitonina)
-fluturii: Galleria mellonella distruge fagurii, Achroea grisella, Acherontia atropos, care fură miere şi face stricăciuni fagurelui astfel încât regina şi lucrătoarele pot părăsi fagurele[15]
-albinele parazite[16]
Periculozitate
Ca şi viespile şi unele specii de furnici, femelele de albine au la capătul abdomenului un ac, cu care pot înţepa şi injecta venin. Aproape toate speciile de albine pot înţepa de mai multe ori fără să păţească ceva. Femelele lucrătoare ale câtorva specii de albine de miere (printre care şi albina de miere europeană Apis mellifera) mor dacă înţeapă un animal mare sau un om pentru că nu-şi mai pot scoate acul; dacă ele înţeapă o insectă sau un animal mic nu păţesc nimic.[17]
Sfaturi
Dacă cineva este atacat de o albină sau de un roi de albine trebuie să fugă repede în zigzag, să-şi protejeze gâtul şi faţa cu un articol de îmbrăcăminte şi să caute un adăpost închis (o clădire, o maşină, etc). Persoana trebuie să scoată acele albinelor înfipte în piele cât mai repede pentru ca cât mai puţin venin să intre în corp.[18]
Factori de periculozitate
Dacă se simt ameninţate, albinele înţeapă oamenii, iar înţepăturile lor sunt periculoase mai ales dacă există o sensibilitate aparte la cel înţepat (unele persoane intră în şoc anafilactic şi pot muri repede, înainte de a ajunge la spital[19], dacă este vorba de roiuri, iar înţepăturile sunt multe şi dacă înţepăturile se localizează în zonele gâtului şi feţei.
Suportabilitate
Un copil poate suporta circa 500 înţepături de albină, iar un adult circa 1100.[20]
Decese în România
Înţepăturile de albine au cauzat moartea a 8 persoane în ultimii ani, în România. [21][22]
Importanţă
70 din cele 100 plante care furnizează 90% din hrana lumii sunt polenizate de albine, deci albina este cel mai bun prieten al omului.[23] Multe plante depind de insectele care le polenizează. Albinele de miere produc miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, propolis şi ceară.
Mierea este o substanţă vâscoasă, gălbuie, dulce şi aromată produsă de albine din nectarul florilor.
Polenul este o pulbere de obicei galbenă formată din grăuncioare microscopice produse de anterele staminelor.[24] Antera este un mic sac cu polen, situat în partea superioară a staminei unei flori.[25] Stamina este organul bărbătesc al unei flori şi care este compus din filament, anteră şi polen.[26]
Păstura (pâinea albinelor) este un produs pe bază de polen. Albinele aflate în primele şapte zile de viaţă fărâmiţează polenul cu mandibulele şi îl frământă adăugând enzime din corpul lor, apoi îl presează cu lovituri de cap în celulele fagurilor. Peste polen albinele adaugă miere şi acoperă apoi cu un strat de ceară.[27]
Propolisul (cleiul albinelor) este o substanţă răşinoasă, vâscoasă, culeasă de albine de pe mugurii plantelor şi folosită pentru astuparea fisurilor în stup[28] sau pentru acoperirea obiectelor străine din stup care nu pot fi mutate.[29] Are un efect antibacterian.
Ceara este secretată de abdomenul albinelor şi apoi este modelată într-un fagure.[30]
Recorduri
Persoana care a îndurat cele mai multe înţepături de albină şi a rămas în viaţă este Johannes Relleke din Zimbabwe. El a rezistat la 2443 înţepături pe 28 ianuarie 1962. Acele au fost scoase şi numărate.[31]Un copil poate suporta circa 500 înţepături de albină, iar un adult circa 1100.[32]
Europa
În Europa au fost identificate 2048 de specii de albine până în 2005. 9,2% din speciile din Europa (1965 specii analizate) erau considerate ameninţate în 2015.[33][34]
România
Numărul de specii identificate în România este de peste 700.[35]
Bibliografie
Britannica, bee, https://www.britannica.com/animal/bee
„Bee,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2009
http://encarta.msn.com © 1997-2009 Microsoft Corporation. All Rights Reserved, http://encarta.msn.com/encyclopedia_761557794_2/Bee.html
Articole înrudite
albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină albină
Note subsol:
- 1. https://dexonline.ro/definitie/himenopter
- 2. http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/bees/introduction.htm
- 3. https://www.britannica.com/animal/bee
- 4. Chalicodoma pluto: The World’s Largest Bee Rediscovered Living Communally in Termite Nests (Hymenoptera: Megachilidae), Adam Catton Messer, Journal of the Kansas Entomological Society, Vol. 57, No. 1, pp. 165-168 ,https://www.jstor.org/stable/25084498?seq=1#page_scan_tab_contents
- 5. https://conservationbytes.com/2011/02/11/more-to-bees/
- 6. http://web.archive.org/web/20090425005547/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761557794/Bee.html
- 7. https://animals.howstuffworks.com/insects/bee2.htm
- 8. https://www.britannica.com/animal/bee
- 9. https://www.mybeeline.co/en/p/how-long-does-a-bee-live
- 10. https://www.mybeeline.co/en/p/how-long-does-a-bee-live
- 11. http://www.ibrabee.org.uk/information-services/faq
- 12. https://www.britannica.com/animal/bee
- 13. http://encarta.msn.com/encyclopedia_761557794/Bee.html
- 14. http://web.archive.org/web/20090425005552/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761557794_2/Bee.html
- 15. Ben Hamida B. Enemies of bees.In : Colin M.E. (ed.), Ball B.V. (ed.), Kilani M. (ed.). Bee disease diagnosis. Zaragoza : CIHEAM, 1999. p. 147-165 (Options Méditerranéennes : Série B. Etudes et Recherches; n. 25)http://om.ciheam.org/om/pdf/b25/99600245.pdf
- 16. http://web.archive.org/web/20090425005552/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761557794_2/Bee.html
- 17. https://animals.howstuffworks.com/insects/bee2.htm
- 18. https://www.ars.usda.gov/pacific-west-area/tucson-az/honey-bee-research/docs/africanized-honey-bees/page-2/
- 19. https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199408253310808
- 20. https://www.ars.usda.gov/pacific-west-area/tucson-az/honey-bee-research/docs/africanized-honey-bees/page-2/
- 21. Protv, 24 iunie 2013, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-barbat-de-41-de-ani-din-vaslui-a-fost-ucis-de-albine-localnici-atacurile-provocate-de-canicula.html
DCNews 24 iunie 2013, https://www.dcnews.ro/a-vrut-sa-prinda-un-roi-dar-a-fost-ucis-de-albine_332598.html
Antena 3, 4 septembrie 2015, https://www.antena3.ro/actualitate/locale/tanar-de-23-de-ani-ucis-de-albine-310986.html
- 22. Observator tv, 12.07.2015, http://observator.tv/social/politist-din-buzau-ucis-de-o-albina-156699.html
Dig 23.07.2015, http://www.digi24.ro/regional/digi24-cluj-napoca/ucisi-de-albine-doua-persoane-au-murit-in-ultimul-an-dupa-ce-au-fost-intepate-de-albine-419407
Agerpres, 17 iulie 2017, https://www.agerpres.ro/social/2017/07/17/iasi-barbat-mort-si-un-al-doilea-in-stare-grava-dupa-ce-au-fost-atacati-de-un-roi-de-albine-20-12-30
Agerpres, 5.05.2018, https://www.agerpres.ro/eveniment/2018/05/05/buzau-doua-persoane-decedate-iar-o-a-treia-dusa-la-spital-dupa-ce-au-fost-intepate-de-albine–102729
Protv, 3 septembrie 2018, https://stirileprotv.ro/stiri/socant/tragedie-intr-o-familie-din-alba-a-murit-la-31-de-ani-dupa-ce-a-fost-intepat-de-albine.html
Protv, 15 mai 2019, https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/albine.html
- 23. Gândul, sursa: ONU, https://www.gandul.info/stiri/adrian-radulescu-albina-nu-cainele-este-cel-mai-bun-prieten-al-omului-10765680
- 24. https://dexonline.ro/definitie/polen
- 25. https://dexonline.ro/definitie/anter%C4%83
- 26. https://dexonline.ro/definitie/stamin%C4%83
- 27. http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=sanatate&s_id=110067
- 28. https://dexonline.ro/definitie/propolis
- 29. https://www.britannica.com/topic/beekeeping#ref558898
- 30. https://www.britannica.com/topic/beekeeping#ref558898
- 31. http://www.guinnessworldrecords.com/world-records/most-bee-stings-removed
- 32. https://www.ars.usda.gov/pacific-west-area/tucson-az/honey-bee-research/docs/africanized-honey-bees/page-2/
- 33. http://www.beesofromania.ro/
- 34. http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/downloads/European_bees.pdf
- 35. http://www.beesofromania.ro/