Cartea a 3-a a Regilor
Rezumat
Cartea a 3-a a Regilor este una din cele 39 cărți ale Vechiului Testament și una din cele 66 cărți ale Bibliei. Este o carte istorică. Evocă domnia lui Solomon, fiul lui David și domniile regilor succesori în Israel și Iuda, care devin 2 regate separate. Aduce în prim plan figura profetului Ilie, care se află în conflict cu regele Ahab și soția lui, Izabela.
O singură carte
Cărțile 3,4 Regi formau o singură carte în textul ebraic până la David Bomberg, în 1517. În Septuaginta și Vulgata lui Ieronim sunt împărțite în două.
Autor
Autorul cărții este Ieremia. Este ceea ce afirmă tradiția iudaică și ceea ce rezultă din asemănarea dintre ultimul capitol al cărții și istoria din cartea lui Ieremia (4Regi 24.18-23,30 și Ier 52.1-54), dar și din faptul că Ieremia nu este amintit în carte.
Data
A fost scrisă între 562 î.Hr și 538 î.Hr, în timpul robiei babilonice.
Surse de informare
Sunt indicate ca surse de informare Cartea faptelor lui Solomon (11.41) și Cartea cronicilor regilor lui Iuda. (15.7)
Cuprins
Uzurpatorul Adonia recidivează şi este pedepsit cu moartea
Adonia, fiul lui David și al Haghitei, care era foarte frumos la chip, pe care tatăl său nu-l mustrase niciodată, s-a fălit și s-a răzvrătit împotriva propriului său tată, proclamându-se rege. Iar de partea lui i-a câștigat pe Ioab și pe preotul Abiatar.(1.1-10)
Prorocul Natan îi spune Batșebei (soția lui David) că Adonia s-a proclamat rege și că ea și Solomon pot fi pedepsiți cu moartea și o sfătuiește pe Batșeba să îi reamintească lui David că el s-a jurat că Solomon va sta pe scaunul de domnie. Batșeba îi spune regelui toate acestea și David ordonă ca Solomon să fie uns împărat de către preotul Țadoc și prorocul Natan. Și a fost dus pe catârul regelui până la Ghihon.(1.10-40)
Răzvrătiții se sperie de înscăunarea lui Solomon și pleacă care încotro. Adonia fuge la altar, se apucă de coarnele jertfelnicului și îl imploră pe Solomon să îi cruțe viața. Solomon îi spune că dacă va fi cinstit va trăi, iar dacă va fi un om viclean va muri. Și Adonia i se închină și Solomon îi spune să meargă la casa lui.(1.41-53)
Peste un timp, Adonia vine la Batșeba și o roagă să vorbească cu Solomon pentru ca să i-o dea de soție pe frumoasa Abişag-Sunamita, care îl îngrijise pe David, dar nu se culcase cu el. Gestul său era un prim pas spre o nouă revendicare a tronului. Solomon ordonă pedepsirea cu moartea a lui Adonia, după promisiunea făcută și acesta este ucis. Și preotul Abiatar, care era printre răzvrătiți, a fost înlocuit cu preotul Țadoc (2.13-27).
Ioab este pedepsit cu moartea pentru 2 crime
Auzind de soarta lui Adonia, Ioab fuge la cortul Domnului și se apucă de coarnele jertfelnicului. Solomon ordonă uciderea lui Adonia, care ucisese pe timp de pace 2 oameni nevinovați: pe Abner, mai marele oștirii lui Israel și pe Amasa, mai marele oștirii lui Iuda (2.5, 32) și Benaia îl ucide. Benaia este pus în locul lui Ioab (2.28-35).
Blasfemiatorul Şimei greşeşte din nou şi este pedepsit cu moartea
Șimei, care aparținea familiei și casei lui Saul, îl blestemase pe regele David (făcându-l ucigaș și nelegiuit) și aruncase cu pietre în el și în suita sa (2 Regi 16.5-13). Deși David avea dreptul să îl pedepsească cu moartea, el a refuzat să o facă.
Împăratul Solomon îl cheamă pe Șimei, îi spune să-și construiască o casă în Ierusalim și îl avertizează că dacă va trece pârâul Chedron va muri. Șimei promite că așa va face. După 3 ani doi robi de-ai săi au fugit la Achiș, împăratul Gatului și Șimei a plecat și i-a adus înapoi. Solomon a aflat și l-a pedepsit cu moartea pe Șimei, după promisiunea făcută.(2.36-46)
Darurile de la Dumnezeu
Vis
La Ghibeon, Dumnezeu i s-a arătat lui Solomon în vis și i-a spus să zică ceea ce dorește să primească. Solomon a răspuns că este tânăr și nu știe să conducă și că ar dori o minte pricepută pentru a putea să conducă un popor așa de numeros. Lui Dumnezeu îi place răspunsul lui Solomon și apreciază că el nu a cerut nici viață lungă, nici bogății, nici moartea dușmanilor. Și îi spune că îi va da o minte înțeleaptă și pricepută cum n-a mai avut nimeni înainte de el și cum nu va avea nimeni după el, că îi va da și bogății și slavă, așa încât niciun rege nu va fi asemenea lui, în timpul vieții sale, și că îi va lungi și zilele dacă va respecta poruncile Sale.(3.5-14)
Înțelepciune
Solomon era cel mai înțelept dintre oameni. Înțelepciunea lui întrecea înţelepciunea tuturor fiilor Răsăritului şi înţelepciunea egiptenilor. El era mai înțelept decât Etan Ezrahiteanul, decât Heman şi decât Calcol şi Darda, feciorii lui Mahol. Solomon a scris 3000 pilde și a compus 1005 cântări. (4.29-34).
Veneau trimiși ai împăraților din toate colțurile lumii pentru a asculta înțelepciunea lui Solomon.(4.34) Regina din Saba a venit la Solomon cu întrebări grele și el i-a răspuns la toate. Și ea a rămas impresionată și a spus că nici pe jumătate nu i s-a spus despre înțelepciunea lui Solomon.(10.1-13)
Cine este mama copilului viu?
Două desfrânate au venit la regele Solomon. Una dintre ele a povestit că ele locuiau în aceeași casă, fără altcineva în casă și că au născut la 3 zile distanță una de alta și că cealaltă a adormit peste copil din greșeală și acesta a murit. Și apoi ea spune că cealaltă a schimbat copiii, punând copilul mort la pieptul ei și păstrând la pieptul său pe copilul viu. Cealaltă desfrânată nega schimbul de copii. Solomon a cerut o sabie și a spus să taie copilul cel viu în două și fiecare o să primească jumătate de copil. Mama adevărată a copilului viu, fiindu-i milă de copil, îi spune regelui să îi dea celeilalte copilul. Cealaltă este de acord cu tăierea copilului viu în două. Atunci Solomon poruncește să i se dea copilul cel viu celei care era dispusă să cedeze copilul viu celeilalte.(3.16-28).
Cunoștințe multe
Pe lângă înțelepciune, Dumnezeu i-a dăruit și cunoştinţe multe, ca nisipul de pe ţărmul mării.(4.29) El a vorbit despre copaci, de la cedrii cei din Liban până la isopul de pe ziduri; a vorbit şi despre animale, despre păsări, despre târâtoare şi despre peşti.(4.33)
Bogății
Regele Solomon i-a întrecut în bogăție pe toți regii din lume.(10.23)
Greutatea aurului care i se aducea în fiecare an lui Solomon era 660 talanţi de aur (1 talant de aur=49,077kg), ,,afară de ce scotea de la negustorii cei mari şi din negoţul cu mărfuri, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării”(10.14-15).
Solomon a făcut 200 scuturi de aur ciocănit, de 600 sicli fiecare (1 siclu de aur=16,36 gr; 600 sicli=9816gr= cca 10 kg) și 300 scuturi de aur ciocănit, care aveau câte 3 mine de aur fiecare (o mină avea 0,575 kg, deci 1,725 kg). Și au fost puse în casa numită Pădurea Libanului. (10.16-17)
Tronul regelui era de fildeș, ferecat în aur. Avea 6 trepte și era flancat de 12 lei. Era unic.(10.18-20).
Vasele de băut ale lui Solomon erau de aur, la fel și vasele din casa Pădurea Libanului. Argintul nu avea prea mare căutare.(10.21,27). Cedrii erau așa de mulți încât deveniseră ca smochinii cei sălbatici.(10.27)
Corăbiile regelui mergeau la Tarsis cu corăbiile lui Hiram o dată la 3 ani şi îi aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.(10.22)
Avea 1400 de care și 12 000 de călăreți. Caii erau cumpărați din Egipt şi din Coa. Un car din Egipt se cumpăra şi se aducea cu 600 sicli de argint, iar un cal, cu 150 de sicli.(10.29)
Primea de la regii pământului în fiecare an vase de aur şi argint, haine, arme, aromate, cai şi catâri.(10.25) Regina din Seba i-a adus o mulţime de aromate şi pietre scumpe.(10.10)
Ținut
Solomon era ,,domn peste toţi regii de la râul Eufrat până la pământul Filistenilor şi până în hotarul Egiptului.” (10.26, 4.21)
Solomon ,,domnea peste tot pământul de dincoace de Eufrat, de la Tifsah până la Gaza, şi peste toţi regii de dincoace de Eufrat, şi era în pace cu toate ţările din împrejurimi”. (4.24)
Durata domniei
Solomon a domnit 40 ani în Ierusalim peste tot Israelul (11.42)
Cartea faptelor lui Solomon
,,Iar celelalte fapte ale lui Solomon de la sfârşit şi tot ce el a mai făcut şi toată înţelepciunea lui sunt scrise în Cartea faptelor lui Solomon.” (11.41)
Construcții
Templul
Solomon zidește Templul pentru că Domnul i-a dat odihnă din toate părţile, el neavând nici potrivnic, nici nenorociri (5.4).
Templul a fost început în al 480-lea an de la ieșirea evreilor din Egipt, în al 4-lea an al domniei lui peste Israel, în luna a 2-a.(6.1) A fost terminat în anul al 11-lea, în a 8-a lună.(6.33)
La construirea templului au fost folosite pietre cioplite mai dinainte (6.7), cedru, aur, lemn de măslin, lemn de chiparos. O descriere amănunțită a Templului este făcută în capitolul al 6-lea.
Alte construcții
A zidit casa sa, Milo (9.15)
A zidit zidul Ierusalimului (9.15)
A zidit Haţorul, Meghido şi Ghezerul (ars de un faraon egiptean și dat cadou fiicei sale, nevasta lui Solomon) (9.15)
Cetăți zidite: Ghezer, Bet-Horonul de Jos, Baalat şi Tadmorul, cetățile pentru grâu, cetățile pentru carele de război, cetățile pentru călăreți (9.17-19).
Solomon, târât de iubire, se încuscreşte cu neamurile interzise şi este pedepsit
Dumnezeu interzisese evreilor să se amestece prin căsătorie cu 7 neamuri, care erau mai mari și mai puternice decât neamul evreiesc: hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi- pentru ca să nu cadă în idolatrie (Exod 34.11-17, Deut7.1-5). Dar Solomon a nesocotit porunca Domnului. În afară de fata faraonului, el a iubit moabite, amonite, idumeiene, sidoniene, hetite şi amoriene. El a avut 700 neveste și 300 țiitoare. La bătrânețe, femeile i-au abătut inima spre alți dumnezei străini, căzând în idolatrie. Inima sa nu a rămas întreagă la Dumnezeu. Dumnezeu îl pedepseşte cu ruperea regatului, din mâna fiului său (Roboam) şi darea acesteia slujitorului său (Ieroboam), cu lăsarea totuşi a unei seminţii fiului său.(11.1-13)
Dumnezeu îi ridică vrăjmași lui Solomon pe Hadad, Idumeul, viţă de rege din Edom, pe Rezon, fiul lui Eliada, rege al Siriei și pe Ieroboam, fiul lui Nabat, care fusese numit dregător peste oamenii de corvoadă din casa lui Iosif. Prorocul Ahia din Silo îi prorocește lui Ieroboam domnia peste 10 din cele 12 seminții ale împărăției lui Solomon. Acesta încearcă să îl omoare, dar Ieroboam se refugiază la Șișac, faraonul Egiptului, unde rămâne până la moartea lui Solomon.(11.14-43)
Succesorii lui Solomon
Sunt evocate domniile succesorilor lui Solomon. Majoritatea sunt răi şi idolatri (Israel-Ieroboam, Nadab, Baesa, Ela, Zimri, Omri, Ahab şi Ahazia; Iuda- Roboam, Abia). Au fost însă și regi credincioși: Asa și Iosafat, fiul său, în Iuda, care au combătut idolatria și sodomia.(cap 12-16)
Cartea cronicilor regilor lui Iuda
Domnia lui Abia este evocată în Cartea cronicilor regilor lui Iuda.(15.7)
Profetul Ilie în conflict cu regele Ahab
Ilie Tesviteanul, proroc din Tesba Galaadului, îl anunță pe regele Ahab, că nu vor mai fi rouă și ploaie în anii aceia decât atunci când va spune el.(17.1)
La pârâul Cherit
Dumnezeu îi spune lui Ilie să meargă la pârâul Cherit, unde va primi mâncare prin intermediul corbilor. Și Ilie face întocmai și corbii îi aduceau pâine și carne dimineața și seara. Dar din pricina lipsei ploilor, pârâul a secat.(17.2-7)
La văduva din Sarepta Sidonului
Dumnezeu îi spune lui Ilie să meargă la văduva din Sarepta Sidonului căci ea îi va da de mâncare. Ilie îi cere văduvei apă și pâine. Văduva îi spune că pâine nu are, dar că mai are puțină făină și untdelemn pentru a găti ultima masă pentru ea și fiul ei. Ilie îi spune să îi facă mai întâi lui o turtă, iar pentru ea și fiul ei va face mai târziu, căci Dumnezeu a spus că făina nu va scădea și uleiul nu se va împuțina până în ziua când Dumnezeu va trimite din nou ploaie pe pământ. Și văduva a făcut așa cum i-a spus Ilie.
Copilul văduvei s-a îmbolnăvit rău și a murit. Văduva îl întreabă dacă nu cumva a venit să îi pomenească păcatele și astfel să-i omoare fiul (copiii plăteau păcatele părinților). Ilie se roagă la Dumnezeu și Dumnezeu îi ascultă rugăciunea și sufletul copilului se întoarce și copilul învie. (17.8-24)
Uciderea unor proroci de către Izabela
Izabela, soția lui Ahab, a ucis prorocii Domnului, cu excepția a 100 proroci, salvați de Obadia, om foarte temător de Dumnezeu, care i-a ascuns în 2 peșteri și le-a adus pâine și apă.(18.3-4)
Adevăratul Dumnezeu
Prorocul Ilie se întâlnește cu regele Ahab. Ilie îi spune că nu el a oprit ploaia, ci Dumnezeu îl pedepsește pe Ahab pentru idolatria sa prin oprirea ploii. Ilie arată poporului cine este adevăratul Dumnezeu: în timp ce preoții lui Baal nu reușesc să facă nimic cu rugăciunile lor, rugăciunea lui Ilie face ca Dumnezeu să pogoare foc peste vițel și peste șanțul de apă care împrejmuia animalul. Văzând acestea, poporul se îndreaptă cu inima spre Dumnezeu. Ilie a înjunghiat pe toți preoții lui Baal. Căci prorocul care îndemna către slujirea altor dumnezei era pedepsit cu moartea, conform Legii (Deut 12.1-5). Și a venit ploaia.(18.1-46)
Fuga
Auzind de uciderea preoților lui Baal, Izabela, soția lui Ahab, îl anunță pe Ilie printr-un sol că îl va omorî. Ilie fuge și ajunge în pustiu, unde se așază sub un ienupăr și îi cere lui Dumnezeu să moară: ,,Îmi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părinţii mei!”(19.4). Un înger vine la el și îi aduce o turtă și apă și îi spune să mănânce că are un lung drum de făcut. Ilie mănâncă și merge 40 de zile și 40 de nopți până la Horeb, muntele lui Dumnezeu.(19.1-8)
Ungerea lui Hazael, Iehu și a lui Elisei
Ilie ajunge într-o peșteră, unde Dumnezeu îl anunță ce are de făcut: să îl ungă pe Hazael împărat al Siriei și pe Iehu împărat al lui Israel și pe Elisei în locul lui. Dumnezeu îi mai spune că există în Israel 7000 de bărbați care nu s-au închinat lui Baal. Ilie se întâlnește cu Elisei, fiul lui Șafat, care era plugar și aruncă mantaua peste el. Și Elisei îl urmează.(19.9-21)
Războaiele dintre Ahab și Benhadad
Benhadad, împăratul Siriei, ajutat de 32 împărați, pornește războaie împotriva lui Ahab. Ahab este sfătuit de bătrâni și popor să nu i se supună. Un proroc îi spune lui Ahab că va câștiga ca să cunoască pe adevăratul Dumnezeu. Ahab câștigă războaiele. Benhadad este cruțat grație unei înțelegeri economice (20.34) (cap 20)
Ahab şi Izabela îl ucid pe Nabot pentru o vie
Regele Ahab îi spune lui Nabot să îi vândă lui via (sau să facă schimb cu o altă vie), care era lângă curtea lui Ahab, căci vrea să-și facă pe ea o grădină de zarzavaturi. Nabot îl refuză, spunând că este moștenirea de la părinții lui.
Izabela, soția lui, trimite niște scrisori cu pecetea regelui la bătrânii și fruntașii din cetatea lui Nabot, spunându-le să găsească 2 oameni ticăloși care să mărturisească împotriva lui Nabot, spunând că acesta l-a hulit pe Dumnezeu și pe rege. Și apoi să îl pedepsească cu moartea. Și aceștia au făcut întocmai. Ilie îi spune lui Ahab că este ucigaș și îi vestește că în locul unde câinii au lins sângele lui Nabot, acolo îi vor linge câinii și sângele lui și că câinii o vor mânca pe Izabela pe zidul Izreelului și că cei de parte bărbătească din ai lui Ahab vor fi stârpiți.(21.1-26)
Ahab se smerește
Când a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab a început să plângă, și-a rupt hainele, s-a îmbrăcat în sac, a postit și a dormit în sac și a umblat trist. Dumnezeu îi spune lui Ilie că Ahab s-a smerit și că de aceea necazurile nu vor cădea peste el în timpul vieții sale, ci în zilele fiului lui.(21.27-29)
Moartea lui Ahab în război
Ahab, regele Israelului, îl convinge pe Iosafat, regele Iudei, să meargă la război împotriva Siriei pentru a recupera Ramot Galaadul, care era ținut evreiesc. Prorocii de la curte vestesc victoria, dar prorocul Miheia nu.
Ahab intră în luptă și este rănit de un arcaș din întâmplare. Seara moare. Sângele căzut pe car este lins de câini.(cap 22)
Citări
Iisus
,,Şi adevărat vă spun că multe văduve erau în zilele lui Ilie, în Israel, când s-a închis cerul trei ani şi şase luni, încât a fost foamete mare peste tot pământul.” (Lc 4.25)
Apostolul Iacov
,,Ilie era om, cu slăbiciuni asemenea nouă, dar cu rugăciune s-a rugat ca să nu plouă şi nu a plouat trei ani şi şase luni.” (Iac 5.17)
Atunci Ilie Tesviteanul, prooroc din Tesba Galaadului, a zis către Ahab: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc au; în aceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu!”(3Regi 17.1)
Apostolul Pavel
,,Nu ştiţi, oare, ce zice Scriptura despre Ilie? Cum se roagă el împotriva lui Israel, zicând:
Doamne, pe proorocii Tăi i-au omorât, jertfelnicele Tale le-au surpat şi eu am rămas singur şi ei caută să-mi ia sufletul!”.
Dar ce-i spune dumnezeiescul răspuns? ,,Mi-am pus deoparte şapte mii de bărbaţi, care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal”.(Rom 11.2-4)
,,Iar Ilie a zis: ,,Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând numai eu singur, dar caută să ia şi sufletul meu!”(3Regi 19.10)
Bibliografie
Biblia ortodoxă, cu prefață de patriarhul Teoctist, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, București
Vladimir Prelipcean, Gheorghe Barna, Nicolae Neaga, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultățile Teologice, pag 167-172
Nicolae Ciudin- Studiu Vechiului Testament, pag, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2002, București
Biblia, traducerea lui Valeriu Anania, Introducere la Cartea Profetului Miheia, https://www.dervent.ro/biblia.php
Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor Cartea a 3-a a Regilor