Chimie
Citare
Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:
Enciclopedie.info, Chimie, http://www.enciclopedie.info/chimie/, (data citării)
Definiţie
Chimia este ştiinţa care studiază structura şi proprietăţile corpurilor, transformările şi combinaţiile lor. A devenit ştiinţă de sine stătătoare între sfârşitul secolului al 18-lea şi începutul secolului al 19-lea.[1]Chimia a fost şi este folosită în chip nesăbuit în alimentaţie cu grave consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii şi asupra gustului alimentelor, şi în industrie având drept consecinţă poluarea fără precedent a aerului (soldată deja cu zeci de milioane de decese premature şi cu alte sute de milioane de îmbolnăviri la nivel global), a apei şi a solului.
Chimia anorganică se ocupă de studiul elementelor chimice (metale și nemetale) și al compușilor lor.[2]
Chimia organică este ramura chimiei care studiază hidrocarburile şi derivaţii lor.[3]
Chimia fizică este ramura chimiei care caută să măsoare, să coreleze şi să explice aspectele cantitative ale proceselor chimice.[4]
Chimia analitică este ramura chimiei care studiază procedeele folosite pentru stabilirea compoziției chimice calitative și cantitative a substanțelor și a amestecurilor de substanțe.[5]
Chimia tehnologică este ramura chimiei care studiază procesele, metodele, procedeele, operațiile etc. utilizate pentru a obţine un produs chimic. [6]
Biochimie
Chimia şi alimentaţia modernă
Multe firme comerciale aplică de câteva decenii diverse metode şi procedee chimice în prelucrarea alimentelor, alterându-le gustul natural, doar din dorinţa de a face un profit uriaş în cât mai scurt timp. Multe produse alimentare au în componenţă ingrediente sintetice din cele mai diverse, având efecte nefaste pe termen lung asupra sănătăţii, dovedite pe plan ştiinţific. Agricultura modernă foloseşte diverse chimicale pentru a combate unele insecte considerate dăunătoare şi a introdus diverse soiuri modificate genetic pentru a preveni diverse boli ale plantelor de cultură, rezultatul fiind adesea legume şi fructe cu chimicale, şi fără gust şi tari (în raport cu cele naturale, ecologice). Industria băuturilor sintetice a explodat în ultima jumătate a secolului XX. Deşi oferă nişte băuturi sintetice, două companii mari producătoare de băuturi răcoritoare au ajuns nişte coloşi la nivel global manipulând cu ajutorul reclamelor largi pături de consumatori din majoritatea statelor lumii. Agricultura ecologică a cunoscut o anume dezvoltare, dar preţurile produselor ecologice sunt prohibitive pentru largi categorii de oameni. Doar cultivatorii mici evită de obicei chimicalele în virtutea tradiţiei şi obişnuinţei de a cultiva natural, oferind astfel adesea fructe şi legume naturale, de calitate.
Chimia şi poluarea
Fabricarea de obiecte sintetice nereciclabile sau greu reciclabile, pe cale industrială a dus la poluarea fără precedent a mărilor şi oceanelor, cu efecte devastatoare asupra faunei (în special asupra peştilor şi păsărilor). Aruncarea deşeurilor în râuri, lacuri, mări şi oceane a devenit o gravă problemă globală. Poluarea aerului a devenit şi ea o problemă globală, care scurtează vieţile a milioane de oameni pe glob şi îmbolnăveşte sau agravează bolile a sute de milioane de oameni la nivel global. Poluarea solului cu nitriţi şi nitraţi este de asemenea o gravă problemă globală. În ultimele decenii din ce în ce mai multe state au luat măsuri consistente împotriva poluării aerului, apei şi solului.
Personalităţi
Printre cele mai de seamă personalităţi mondiale care s-au ocupat cu chimia se numără R. Boyle, J. Priestley, C.W. Scheele, M.V. Lomonosov, A.L. Lavoisier, A.M. Butlerov, D.I. Mendeleev, Van’t Hoff, F. Wöhler, Marie și P. Curie, A.W. Tiselius, W.F. Giauque, K. Adler, K. Ziegler. etc.[7]
România
Între chimiştii de seamă ai României se numără: Th. Stamati, P. Poni, C. Istrati, L. Edeleanu, G. Longinescu, E. Angelescu, R. Cernătescu, C.D. Nenițescu, G. Ostrogovici, C. Macarovici, Raluca Ripan, E. Bratu, Gh. Spacu, etc.[8]
Bibliografie
Dicţionar enciclopedic 1993-2009, Chimie https://dexonline.ro/definitie/chimie
Note subsol:
- 1. DE 1993-2009, chimie, https://dexonline.ro/definitie/chimie
- 2. DE 1993-2009, chimie, https://dexonline.ro/definitie/chimie
- 3. DE 1993-2009, chimie, https://dexonline.ro/definitie/chimie
- 4. Britannica, Chemistry, https://www.britannica.com/science/chemistry
- 5. DE 1993-2009, chimie, https://dexonline.ro/definitie/chimie
- 6. DE 1993-2009, chimie, https://dexonline.ro/definitie/chimie
- 7. DE 1993.2009, chimie, https://dexonline.ro/definitie/chimie
- 8. DE 1993.2009, chimie, https://dexonline.ro/definitie/chimie