Epistola apostolului Iacov
Rezumat
Epistola apostolului Iacov este una din cele 27 cărți ale Noului Testament și una din cele 66 cărți ale Bibliei.
Autor
Autorul este Iacov cel Mic, vărul lui Iisus. Iisus i s-a arătat după Înviere (1Cor 15.7). Petru le spune apostolilor să îi anunțe pe Iacob și pe frați de ieșirea sa din închisoare (FA 12.17). Pavel spune că l-a văzut pe Iacob, ,,fratele Domnului(Gal1.19). La Ierusalim, Pavel se întâlnește cu Iacob din nou (FA21.18). Iacov ia cuvântul la Sinodul din Ierusalim (FA 15.13-29). Pavel spune că apostolul Iacov este unul din cei 3 stâlpi ai bisericii, alături de Petru și Ioan (Ga 2.9). Eusebiu din Cezareea ne spune că el a fost episcopul Ierusalimului. A fost condamnat la moarte de Sinedriu și ucis cu pietre. Sinedriul a profitat de faptul că procuratorul Porcius Festus murise, iar succesorul său, Albinus, nu venise pentru a prelua postul și îl ucide fără aprobarea legală a procuratorului.
Adresant
Este adresată ,,celor 12 seminții din împrăștiere, adică creștinilor din afara Palestinei.
Loc
A fost scrisă la Ierusalim, unde apostolul Iacov cel Mic a fost episcop.
Data
A fost scrisă în jurul anului 60.
Conținut
Pofte, ispite, răbdarea ispitei
Pofta omului creează ispita (1.14). Ispita este o încercare, o probă, un examen pe care poți să îl treci sau nu. Credința este astfel pusă la încercare (1.3). Dacă omul rabdă ispita, sau rezistă în fața ispitei, atunci el nu păcătuiește și va primi cununa vieții făgăduită de Dumnezeu celor ce Îl iubesc.(1.12) Dacă omul cedează în fața ispitei atunci el comite păcatul.(1.15)
Cererile către Dumnezeu
Cererile către Dumnezeu (de exemplu cererea înțelepciunii) trebuie făcute cu credință, fără îndoială și nestatornicie (1.6-8) și ele nu trebuie să fie rele, adică să fie făcute pentru satisfacerea propriilor plăceri imorale (4.3).
Dumnezeu
Dumnezeu este Părintele Luminilor, la care nu există primenire sau schimbare. De la El se pogoară toată darea cea bună și tot darul desâvârșit (1.17). Acest verset apare în multe rugăciuni.
Oameni
Dumnezeu, potrivit voinței Sale libere, a născut pe oameni prin cuvântul adevărului pentru a fi un fel de pârgă (primele roade, din care se aduc ofrande lui Dumnezeu) a făpturilor Sale. (1.18) Omul este un abur efemer, care se arată și dispare (4.14)
Bogăție și sărăcie
Bogatul trebuie să fie smerit pentru că el va trece ca floarea ierbii.(1.10-11). Omul nu trebuie să fie părtinitor cu bogații și săracii. Bogatul nu trebuie tratat în mod privilegiat, iar săracul nu trebuie să fie marginalizat sau umilit. Dumnezeu i-a ales pe cei ce sunt săraci în ochii lumii să fie bogați în credință și moștenitori ai împărăției făgăduite celor ce Îl iubesc. Unii bogați asupresc oamenii, îi târăsc prin judecăți și sunt blasfemiatori.(2.1-9) Alții opresc plata lucrătorilor, iar strigătele acestora au ajuns la urechile lui Dumnezeu (5.4). Unii bogați chiar îi omoară pe cei săraci. (5.6) Bogățiile strânse de bogați sunt efemere: hainele sunt mâncate de molii, aurul și argintul ruginesc (5.1-5).
Ascultători și împlinitori ai Cuvântului
Oamenii trebuie să fie ascultători și împlinitori ai Cuvântului. Cei care sunt doar ascultători ai Cuvântului se amăgesc pe ei înșiși.(1.22-25)
Credința fără fapte
Credința fără fapte e moartă și nu poate mântui. Ea este ca trupul fără suflet. Ar fi ca și când cineva are nevoie de haine și mâncare și i se oferă doar vorbe.(2.14-18)
Și demonii cred în Dumnezeu și se cutremură…(2.19)
Credința trebuie să lucreze împreună cu faptele. Prin fapte credința se desăvârșește (2.22).
Învățători
Învățătorii trebuie să fie mai puțini pentru că ei vor fi judecați mai aspru. (3.1)
Înțelepciunea
Înțelepciunea cea de sus este blândă, curată, pașnică, îngăduitoare, ascultătoare, milostivă, nepărtinitoare, nefățarnică.(3.13, 17,18)
Înțelepciunea pământească este demonică. Ea se asociază cu invidia și zavistia.(3.15-16)
Limba
Limba este un mic mădular (precum cârma corabiei), ce nu poate fi domolit de nimeni. Ea este un rău fără odihnă, fiind plină cu venin aducător de moarte. Ea spurcă trupul întreg. Cu aceeași gură omul îl binecuvântează pe Dumnezeu și îi blestemă pe oamenii făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dacă cineva reușește să nu greșească cu limba, acela e bărbat desăvârșit, în stare să-și înfrâneze tot trupul (3.1-12) Cucernicia adevărată înseamnă înfrânarea limbii.(1.26)
Războaie
Războaiele sunt cauzate de poftele din mădulare. Poftele apar atunci când sunt dorite anumite lucruri. Și aceste lucruri lipsesc pentru că nu sunt cerute de la Dumnezeu, sau atunci când sunt cerute, sunt cerute rău pentru a fi risipite în plăceri personale imorale. Iar Dumnezeu nu împlinește aceste cereri.(4.1-3)
Lăudăroșeniile
Cei care își fac planuri financiare excluzându-l pe Dumnezeu sunt doar niște lăudăroși care sunt efemeri ca aburul care vine și dispare.(4.13-16)
Împotrivirea față de cel rău
Omul trebuie să se împotrivească celui rău și acesta se va depărta.(4.7)
Răbdare
Omul trebuie să se înarmeze cu răbdare până la venirea Domnului, așa cum plugarul are răbdare până ce primește ploaia timpurie și târzie pentru a căpăta prețioasa roadă a pământului (5.7-8). Pilde de răbdare ne-au dat proorocii și dreptul Iov.(5.10-11) Încercarea credinței naște răbdarea. (1.3).
Fără jurăminte
Omul nu trebuie să facă niciun fel de jurăminte (5.12).
Cel în suferință
Cel aflat în suferință trebuie să se roage.(5.13)
Cel cu inima bună
Cel cu inima bună trebuie să cânte laude. (5.13)
Cel bolnav
Cel bolnav trebuie să-i cheme pe preoți să se roage pentru el și să-l ungă cu untdelemn în numele Domnului (5.14). Oamenii trebuie să se roage unii pentru alții. Rugăciunea dreptului este foarte eficientă. Ilie s-a rugat să nu plouă și nu a plouat timp de 3 ani și 6 luni. Apoi s-a rugat și a început din nou să plouă (5.16, 17, 18).
Mărturisirea păcatelor
Oamenii trebuie să-și mărturisească păcatele și acestea vor fi iertate. (5.15-16)
Întoarcerea unui rătăcit
Cel care va aduce pe calea cea bună pe cineva care rătăcește își va acoperi mulțime de păcate și își va mântui sufletul.(5.19-20)
Bibliografie
Biblia ortodoxă, 1997, cu prefață de patriarhul Teoctist
Noul Testament, traducere și introducere de Valeriu Anania
Merril C.Tenney-Studiu al Noului Testament, pag 237-240
Ioan Constantinescu Studiul Noului Testament, Editura Institutului Biblic și de Misiune al BOR, 2002, pag 313-316
Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov Epistola apostolului Iacov