Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni
Rezumat
Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni este una din cele 2 epistole către corinteni, una din cele 14 epistole ale apostolului Pavel din Noul Testament. Este una din cele 27 cărți ale Noului Testament și una din cele 66 cărți ale Bibliei.
Autor
Nume
Înainte de convertire a purtat numele Saul (FA 9.14). După convertire numele său a fost Pavel (FA 13.9).
Oraș natal
S-a născut în Tars, capitala provinciei Cilicia (FA 21.39).
Origine
El a fost ,,din neamul lui Israel, din seminţia lui Veniamin, evreu din evrei, după lege fariseu; ” (Flp3.5) Era cetățean roman.(FA 22.25-30)
Educație
A studiat legea veche ebraică, învățătorul său fiind Gamaliel (FA 22.3). Era fariseu (Flp3.5) și fiu de farisei (FA23.6).
Necăsătorit
Pavel a fost necăsătorit.(1Cor 7.9-10)
Prigonitor al creștinilor
Saul a fost un aprig prigonitor al creștinilor. El chiar a încuviințat uciderea mucenicului Ștefan și a păzit hainele celor care îl ucideau.(FA 22.1-20)
Convertirea
Convertirea lui Pavel a avut loc pe drumul către Damasc, în jurul anului 32, când i se arată Iisus, care îl mustră și îi spune că va deveni apostolul neamurilor (păgânilor) (FA 22.4-21).
Teologia
A fost unul din marii teologi ai creștinismului timpuriu, alături de apostolul Ioan (Teologul).
Autocaracterizare
Pavel se declară ,,cel mai mic dintre toți sfinții (Efes 3.8), cel mai mic dintre apostoli (1Cor 15.9) și cel dintâi dintre păcătoși (1Tim 1.15) și ,,arhitectul iscusit care a pus temelia (1Cor 3.10)
Epistola
Data
A fost scrisă în jurul anului 56.
Locația
A fost scrisă în Efes.
Adresant
I se adresează bisericii din Corint. Corintul era un oraș bogat și înfloritor.
Cuprins
Critica dezbinărilor
Apostolul Pavel critică dezbinările din biserică, concretizate în apariția a 4 grupări: una a lui Pavel, una a lui Apollo, una a lui Petru și una a lui Hristos. El arată că există un singur Hristos care a fost răstignit și în numele căruia creștinii sunt botezați. Creștinii trebuie să aibă același gând, aceeași vorbire și aceeași dreaptă judecată (1.10-13, 3.1-15, 4.6). Apostolii sunt împreună lucrători cu Dumnezeu.(3.9)
Duhul lui Dumnezeu
Duhul lui Dumnezeu le cercetează pe toate, chiar și adâncurile lui Dumnezeu, așa cum duhul omului le știe pe cele ale omului (2.10-11).
Viața grea a apostolilor
Apostolii au o viață grea: sunt ocărâți, prigoniți și bătuți. Dar ei răspund cu binecuvântare la ocară, cu răbdare la prigonire, cu mângâiere la defăimare. Ei sunt priviți ca cei din urmă oameni, ca niște osândiți la moarte, ca gunoiul lumii, ca lepădătura tuturor.(4.9-14)
Contra desfrânării
Trupul nu este pentru desfrânare. Desfrânarea este singurul păcat care este în interiorul trupului. Trupul este un mădular al lui Hristos. Cine se culcă cu o desfrânată este un trup cu ea. Trupul este templu al Duhului Sfânt. Trupurile oamenilor nu le aparțin lor, căci ei au fost cumpărați cu prețul sângelui lui Hristos.(6.13-20)
Cei ce nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu
Nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. Desfrânații, închinătorii la idoli, adulterii, stricații de tot felul, sodomiții, hoții, lacomii, bețivii, batjocoritorii, hrăpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu (6.9-10).
Căsătorie
În privința relațiilor dintre bărbat și femeie există 2 căi: abstinența sau căsătoria. Dacă cineva nu se poate înfrâna el trebuie să se căsătorească. Relațiile sexuale în cadrul căsătoriei reprezintă o datorie conjugală. Soțul este stăpân peste trupul soției, iar soția pe trupul bărbatului. Perioadele de abstinență în cadrul căsătoriei trebuie să fie stabilite doar prin bună înțelegere, pentru a ține post.
Femeia să nu se despartă de bărbat. Dacă totuși o face ea trebuie să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei.
Dacă o femeie credincioasă este căsătorită cu un bărbat necredincios și el nu vrea să se despartă, ea să nu se despartă. Dacă un bărbat credincios este căsătorit cu o femeie necredincioasă, iar ea nu vrea să se despartă, el să nu se despartă. Căci bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios. Copiii lor sunt sfinți.
Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă. Căci cel credincios nu poate ști dacă va reuși să-și mântuiască partenerul de viață. Dumnezeu ne-a chemat spre pace.(7.1-17, 7.27-40)
Cei căsătoriți se îngrijesc de ale lumii, cum să-i placă partenerului. Cei necăsătoriți se îngrijesc de cum să-i placă lui Dumnezeu.(7.32-35)
Ispita
Ispita nu este niciodată peste puterile omului căci Dumnezeu nu îngăduie acest lucru.(10.13)
Împărtășania
Împărtășania trebuie să fie precedată de o cercetare de sine. Dacă cineva se împărtășește cu nevrednicie, osândă își mănâncă și bea, nesocotind Trupul Domnului. Și acest lucru duce la neputințe, boli și moarte.(11.23-30, 10.16,17)
Iubire
Cunoștința îngâmfă, dar iubirea zidește (8.1)
Darul grăirii în limbile oamenilor și ale îngerilor nu valorează nimic fără iubire.
Darul profeției, darul cunoașterii tuturor tainelor și științei, darul credinței desăvârșite, care poate muta și munții nu valorează nimic fără iubire.
Virtutea milosteniei absolute nu valorează nimic fără iubire.
Iubirea este incompatibilă cu invidia, mândria, necuviința, egoismul, întărâtarea, ținerea minte a răului. Iubirea se însoțește cu îndelunga răbdare, credința, nădejdea, suferința în fața greutăților.
Profețiile, limbile, știința sunt pieritoare. Iubirea este veșnică.
Iubirea e cea mai mare din cele trei (virtuți teologice vor fi numite mai târziu), celelalte două fiind credința și nădejdea.(cap 13)
Învierea
Învierea lui Hristos este dovada că va exista învierea morților la sfârșitul lumii. Hristos este pârgă a celor adormiți. Oamenii vor învia în trupuri nestricăcioase (de slavă, duhovnicești, cerești, care sunt nemuritoare) (cap 15)
Alegerea celor folositoare, ziditoare
Toate ne sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos. Toate ne sunt îngăduite, dar nu trebuie să fim stăpâniți de ceva (6.12)
Toate ne sunt îngăduite, dar nu toate folosesc. Toate sunt îngăduite, dar nu toate zidesc (10.23)
Bibliografie
Biblia ortodoxă, 1997, cu prefață de patriarhul Teoctist
Noul Testament, traducere și introducere de Valeriu Anania, 1995, pag 274-275
Merril C.Tenney-Studiu al Noului Testament, pag 268-271
Ioan Constantinescu Studiul Noului Testament, Editura Institutului Biblic și de Misiune al BOR, 2002, pag 213-228
Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni Epistola întâi a apostolului Pavel către corinteni