Fluture
Articole înrudite
Fluturi exotici vii în Casele Fluturilor din Bucureşti
Rezumat
Fluturele (ordinul Lepidoptera) este o insectă holometabolică cu 4 aripi colorate. Fluturele este prezent aproape peste tot pe glob. Circa 9 din 10 fluturi sunt fluturi nocturni sau crepusculari. Unele specii sunt migratoare.
Număr de specii descrise

Au fost inventariate şi descrise peste 180 000 specii de lepidoptere (fluturi), circa 10% din totalul speciilor de organisme vii descrise.[1]
Denumirea

Denumirea de lepidoptere (gr. lepidos = solz + pteron = aripă) vine de la faptul că fluturii adulţi au pe aripi foarte mulţi solzi microscopici.[2]
Răspândire

Fluturii sunt răspândiţi în aproape toate zonele globului, cu excepţia Antarcticii şi a locurilor aflate la o altitudine de peste 4000 m. [3] Cele mai numeroase exemplare şi cele mai multe specii se găsesc în zona tropicală. Unele specii de fluturi s-au limitat la vizitarea câtorva plante sau a unei singure plante. Unele specii de fluturi se găsesc doar în colonii izolate: în Australia şi Noua Zeelandă există populaţii primitive de mandibulate moths (Micropterigidae) sau de ghost moths (Hepialidae).[4]
Metamorfoză completă

Lepidopterele trec printr-o metamorfoză completă (cu 4 stadii: ou, larvă, pupă, adult), fiind holometabolice. Şi coleopterele, dipterele, viespile, albinele şi furnicile sunt holometabolice.[5]
Fluturi de zi şi fluturi de noapte
Mai puţin de 9% din totalul speciilor de fluturi sunt diurni. Restul sunt specii nocturne sau crepusculare.[6]
Importanţă

Multe specii de fluturi sunt considerate dăunătoare omului. Marea majoritate a speciilor considerate dăunătoare sunt fluturi de noapte. Larvele de fluturi sunt cele care produc daunele. Totuşi fluturii nu transmit bolile plantelor, nu sunt paraziţi pe oameni şi nu aduc vătămări oamenilor, cum fac alte insecte. Ele atacă alimente, țesături, furaje și lemn. Speciile de fluturi considerate dăunătoare mănâncă cereale, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, bumbac, tutun, multe fructe, etc. Ele atacă rădăcina, tulpina, frunzele sau fructele. Lâna, blănurile, mătasea şi chiar penele sunt mâncate de anumite specii de fluturi. Galleria mellonella (greater wax moth) provoacă stricăciuni în stupi.
Există şi câteva specii care sunt foarte folositoare omului. Aproape toată mătasea este obţinută prin creşterea domestică a fluturelui Bombyx mori. Cactoblastis cactorum (cactus moth) a fost foarte folositor în eradicarea buruienilor, reuşind să cureţe mai mult de 150 milioane de hectare de un cactus invaziv, în Australia. Unii fluturi sunt polenizatori ai unor plante.[7]
Dezvoltare

Unele specii de fluturi au o durată de dezvoltare rapidă (3 săptămâni), altele au o durată de dezvoltare lentă (doi sau chiar trei ani).[8]
Ou
Fluturii depun de la câteva zeci de ouă până la mai mult de o mie. Ouăle sunt depuse pe sau într-o plantă potrivită. La unele specii ele sunt lăsate să cadă în apropierea plantelor potrivite. Ele sunt depuse fie singular, fie la distanţă unele de altele, fie toate într-un loc. La unele specii (white and sulfur butterflies) larva iese în uterul femelei.
Larva (omida)
Omizile consumă mari cantităţi de plante. Cele mai multe omizi năpârlesc de 4 sau 5 ori. Cele mai multe omizi produc mătase, care le ajută să rămână pe plante şi reprezintă materialul din care îşi construiesc diverse cuiburi, inclusiv coconul final, în care larva se transformă în pupă. Rareori omizile părăsesc plantele pe care s-au dezvoltat.
Pupa
În stadiul de pupă omida trece prin schimbări majore. Unele specii de fluturi nu dezvoltă cocon. Stadiul de pupă durează între o săptămână şi ajunge chiar şi până la trei ani (în condiţii ostile).
Adult

Chiar dacă este pe deplin format, adultul poate rămâne în stadiul de pupă, inactiv, până ce condiţiile de afară îi sunt favorabile. Când a ieşit din cocon fluturele stă cu capul în jos. La unele specii el poate zbura în câteva minute, la altele durează şi câteva ore până când aripile se întăresc. La unele specii fluturele adult nu se mai hrăneşte.[9]
Reproducere

De obicei ritualul de împerechere este început de femelă care emană nişte feromoni, în anumite cazuri chiar înainte de a ieşi din pupă. Feromonii sunt receptaţi de masculi cu ajutorul unor structuri speciale aflate pe antene. Unii masculi cu antene mari şi stufoase pot localiza femele care sunt la 5-6 km distanţă. După ce masculii au ajuns la femele, ei dezvoltă diverse ritualuri de împerechere mai mult sau mai puţin complexe. Feromonii masculului pot juca un anumit rol. Ei sunt emişi de pe nişte solzi speciali aflaţi pe aripi, corp şi picioare. La unele specii masculii dezvoltă şi un comportament teritorial.[10]
Migraţia

Unele specii de fluturi sunt migratoare. Fluturele-monarh şi Vanessa cardui se angajează în migraţii foarte lungi.[11]
Duşmanii
Duşmanii fluturilor sunt: centipedele, păianjenii, gândacii de pământ, furnicile, viespile (îndeosebi cele parazite), musculiţele parazite, broaştele, şopârlele, păsările, rozătoarele, liliecii.[12]
Lepidopterologie
Disciplina care studiază fluturii se numeşte lepidopterologie.[13]
Bibliografie
Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România,
Articole înrudite
Fluturi exotici vii în Casele Fluturilor din Bucureşti
fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture fluture
Note subsol:
- 1. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România,
https://www.researchgate.net/publication/281814588_Ghid_sintetic_pentru_monitorizarea_speciilor_de_nevertebrate_de_interes_comunitar_din_Romania pag 15-16
- 2. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România,
https://www.researchgate.net/publication/281814588_Ghid_sintetic_pentru_monitorizarea_speciilor_de_nevertebrate_de_interes_comunitar_din_Romania pag 15-16
- 3. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România,
- 4. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 5. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 6. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România,
- 7. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 8. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 9. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 10. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 11. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 12. Britannica, lepidopteran, https://www.britannica.com/animal/lepidopteran
- 13. https://dexonline.ro/definitie/lepidopterologie