Furnică

Furnică

Articol înrudit: Furnici din România

Rezumat

Crematogaster scutellaris pe eucalipt. Autor: Katja Schulz. Data: 21 decembrie 2014. Locaţia: Els Poblets, Alicante, Spania. Licenţă: Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr

Furnicile (familia Formicidae) sunt insecte himenoptere holometabolice, care au o răspândire aproape generală pe glob. Toate speciile de furnici sunt sociale. Lucrătoarele nu posedă aripi, regina şi masculii sunt înaripaţi. Furnicile au antenele îndoite, o talie îngustă, iar cele înaripate au aripi inegale. Unele specii de furnici sunt prădătoare, altele se hrănesc cu seminţe, altele cu animale moarte sau alte resturi, etc. Unele specii de furnici ajută la răspândirea unor plante, altele sunt considerate dăunătoare. Unele furnici înţeapă, iar în anumite cazuri înţepăturile pot fi extrem de dureroase şi periculoase. Câteva specii sunt foarte agresive, cauzând chiar moartea unor oameni.

Răspândire

Furnicile sunt răspândite aproape peste tot, cu excepţia zonelor permanent îngheţate (Antarctica), a vârfurilor reci ale munţilor, etc. Cele mai multe furnici se găsesc în zona tropicală.[1]

Culoare

Camponotus vagus regină. Autor: Volker Borovsky. Data: 11 iunie 2013. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Furnicile sunt în general negre, maro, roşii sau galbene. Unele pot avea o culoare metalică.[2]

Dimensiuni

Furnicile-taur pot atinge şi 40 mm.[3] Furnica-faraon (Monomorium pharaonis) are între 1,5 -2 mm.[4]

Număr de specii în lume

Erau inventariate şi descrise 14 097 specii de furnici pe 10 decembrie 2017.[5]

Număr de indivizi

Furnicile sunt cele mai numeroase dintre insecte, ca număr de indivizi.[6][7]

 

Himenopter

Pheidole pallidula lucrătoare. Este prezent polimorfismul. Autor: Roman Borovsky. Data: 9 martie 2013. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported.

Furnica este un himenopter, alături de albine, bondari, viespi, etc.

Diferenţa faţă de termite

Lasius sp. mascul. Autor: Vladimir Maftei. Data: 14.10.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.
Termită înaripată alate. Autor: Bernard Dupont. Data: 1 decembrie 2013. Locaţia: Mopani Camp, Kruger NP, Africa de Sud. Licenţă: Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0. Sursa: Flickr.
Crematogaster scutellaris pe eucalipt. Autor: Katja Schulz. Data: 21 decembrie 2014. Locaţia: Els Poblets, Alicante, Spania. Licenţă: Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr
Termite mâncătoare de iarbă lucrătoare. 2 tipuri. Autor: Jean and Fred. Data: 24 mai 2009. Locaţia:. Licenţă: Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr.

Furnicile se deosebesc de termite prin câteva trăsături esenţiale (vezi fotografiile): 1. furnicile au antenele îndoite, pe când termitele au antenele drepte 2. furnicile au aripi inegale, pe când termitele au aripi egale. 3. furnicile au o talie îngustă, în timp ce termitele au o talie groasă.

Metamorfoză completă

Black-backed Meadow Ant
Formica pratensis. Autor: Garinger. Data: 26 aprilie 2007. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.5 Generic

Furnica este holometabolică, adică trece printr-o metamorfoză completă, cu 4 stadii: ou-larvă-pupă-adult, la fel ca şi alte insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere, albine, viespi).

Durata de viaţă

Red Wood Ant
Formica rufa (Red Wood Ant). Specie aproape ameninţată. Autor: M. Betley Data: 2004. Licenţă: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts; Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Durata de viaţă a furnicilor adulte este foarte variabilă. Reginele multor specii de furnici trăiesc un deceniu sau mai mult. În general reginele trăiesc mai mult decât lucrătoarele. Regina furnicilor de foc trăieşte cca 7 ani, pe când lucrătoarele trăiesc între 50-150 zile. Lucrătoarele mai mari trăiesc mai mult decât lucrătoarele mici. În zonele temperate lucrătoarele trăiesc între un an şi doi ani. Masculii trăiesc în general câteva săptămâni şi de obicei mor la scurt timp după împerechere.[8][9]

Hrana

Unele specii de furnici sunt prădătoare, altele se hrănesc cu seminţe, altele cu animale moarte sau alte resturi, etc.[10] Furnicile lucrătoare îşi transferă hrana de la una la alta: cea care a găsit mâncare o depozitează în gură şi îi transferă mâncare şi furnicii care lucrează numai în cuib.[11]

Tipuri de furnici

Lasius niger regină înaripată. Autor: Fritz Geller-Grimm. Data: 8 iulie 2007. Locaţia:Frankfurt am Main, Hessen, Germania. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Într-un muşuroi de furnici există mai multe tipuri de furnici. Regina, provenită dintr-un ou fertilizat, este înaripată, fertilă (se împerechează cu masculii) şi este mai mare decât lucrătoarele. Lucrătoarele, provenite din ouă fertilizate, sunt sterile, fără aripi şi se ocupă cu construcţia şi curăţenia cuibului, îngrijirea progeniturilor, căutarea şi aducerea hranei în cuib, apărarea cuibului şi luptele cu duşmanii. Masculii, proveniţi din ouă nefertilizate, sunt înaripaţi şi se împerechează cu reginele. [12]Unele lucrătoare pot avea mici ovare şi pot produce ouă, dar nicio lucrătoare nu are un organ de depozitare a spermei, aşa că ele nu pot produce niciodată ouă fertilizate.[13]

Luptele dintre furnici

Furnicile din anumite specii se pot lupta cu furnici din aceeaşi specie sau cu furnici din alte specii. Unele specii de furnici se chircesc şi rămân nemişcate când are loc o invazie şi furnicilor invadatoare le este greu să le deosebească de particulele de pământ şi nisip. De obicei în cadrul luptelor furnicile se muşcă între ele. După ce au rănit adversarul, unele specii de furnici împroaşcă otravă în răni. La furnicile de lemn europene luptele pot dura săptămâni şi se pot solda cu mii de victime zilnic; furnicile câştigătoare rămase în viaţă se hrănesc cu corpurile celor învinse.[14]

Duşmanii furnicilor

Duşmanii furnicilor sunt: unele insecte, păianjenii, ciocănitorile, gaiţa albastră, broaştele, furnicarul, tatuul, Orycteropus afer (porcul de pământ sau ursul de furnici)[15], urşii.[16]

Importanţă

Multe specii de furnici sapă şi construiesc muşuroaie sub pământ, care au multe deschizături şi tuneluri. Aerul şi apa ajung în sol prin aceste tuneluri, asigurând oxigen şi umezeală pentru rădăcinile plantelor.

Furnicile mâncătoare de seminţe transportă diverse seminţe în muşuroaiele lor, răspândind astfel seminţele la mare distanţă faţă de plantele părinţi şi ajutând în acest mod la răspândirea plantelor.

Câteva specii de furnici sunt considerate dăunătoare pentru că înţeapă, invadează casele şi curţile sau strică construcţiile de lemn.[17]

Mirmecologie

Disciplina care se ocupă cu studiul furnicilor se numeşte mirmecologie[18],iar specialiştii care se ocupă cu studiul furnicilor se numesc mirmecologi.[19]

Periculozitate

Furnica glonţ

Înţepătura furnicii-glonţ a fost considerată de Justin Schmidt cea mai dureroasă din lume, fiind evaluată la 4+. Evaluările lui Justin Schmidt au fost făcute pe baza propriilor sale experienţe.[20]

Furnica buldog

Furnica buldog este cea mai periculoasă furnică din lume. Furnica buldog, care înţeapă şi muşcă în acelaşi timp şi de multe ori, a făcut cel puţin 3 victime umane din 1936, uneori în mai puţin de 15 minute.[21]

România

Entomologii români specializaţi în studiul furnicilor din România au inventariat 103 specii de furnici în decembrie 2006. În afară de acestea, au fost identificate 11 specii de furnici cu o prezenţă nesigură, incertă în România. 2 specii de furnici sunt listate ca neidentificate până în prezent.

Lipsa majoră a speciilor parazite (de exemplu speciile parazite Myrmica nu fuseseră înregistrate până în 2006), lipsa speciilor Coptoformica (cu excepţia speciei Formica exsecta), a speciilor introduse (cu excepţia speciilor Monomorium pharaonis şi Lasius neglectus) şi prezenţa scăzută a speciilor mediteraneene determină specialiştii să creadă că numărul de specii de furnici din România este de peste 130.[22]

Bibliografie

„Ant,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2009
http://encarta.msn.com © 1997-2009 Microsoft Corporation. All Rights Reserved.

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353/Ant.html

Britannica, ant, https://www.britannica.com/animal/ant

Articole înrudite

Furnici din România

 

furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.