Motivație

Motivație

Rezumat

Motivația reprezintă totalitatea mobilurilor interne ale comportamentului, este cauza internă a comportamentului. Componentele sistemului motivaţional sunt: stările motivaţionale simple (pulsiuni, impulsuri, tendinţe), trebuinţele (primare şi secundare), interesele, aspiraţiile, idealurile, convingerile, concepţia despre lume şi viaţă şi motivele. Motivaţia poate fi pozitivă sau negativă, intrinsecă sau extrinsecă, cognitivă sau afectivă. Omul trebuie să evite subaprecierea sau supraaprecierea sarcinii pentru a avea o motivaţie cu o intensitate corespunzătoare şi a avea astfel şanse bune de reuşită. El trebuie să aspire la un nivel puţin peste posibilităţile lui din acel moment, dar în concordanţă cu aptitudinile, interesele şi cerinţele societăţii.

Sistemul motivaţional

Componentele sistemului motivaţional se clasifică în funcţie de gradul de structurare în:

1.Stări motivaţionale simple

Stări motivaţionale simple, slab organizate: pulsiuni, tendinţe, impulsuri

Tendinţa este dispoziția firească de a merge într-un anumit sens, de a urmări un anumit scop.

2.Trebuinţele

Trebuinţele sunt componente care semnalizează dezechilibre fiziologice sau spirituale. Ele sunt relativ complexe, bine organizate şi puternic integrate.

Ele sunt de două feluri:

a.Primare, înnăscute (biologice şi funcţionale): foame, sete, trebuinţe sexuale, odihnă

b.Secundare, dobândite (trebuinţe spirituale şi de comunicare)

Psihologul american Abraham Maslow a elaborat o piramidă a trebuinţelor. La baza piramidei se află trebuinţele de deficienţă care sunt de 4 feluri: trebuinţe fiziologice (la baza piramidei), trebuinţe de securitate (apărare, protecţie), trebuinţe de iubire şi de apartenenţă la grup şi trebuinţe de stimă de sine. În vârful piramidei se află trebuinţele de creştere, care sunt de 3 feluri: trebuinţe cognitive (de a înţelege, de a şti, de a explora), trebuinţe estetice (trebuinţa de frumos, de simetrie, de ordine) şi trebuinţe de autorealizare. Cu cât o trebuinţă este aflată mai spre baza piramidei, cu atât ea este mai presantă, iar nesatisfacerea ei este mai perturbatoare. Cu cât o trebuinţă se află mai spre vârful piramidei, cu atât ea este mai specific umană. Unele tipuri de trebuinţe se găsesc şi la animale.

Unele persoane (artişti, oameni de ştiinţă, etc) sunt atât de absorbite de trebuinţele cognitive, estetice şi de autorealizare încât neglijează şi chiar uită perioade îndelungate de foame, care este o trebuinţă biologică, sau de somn, sau de socializare.(trebuinţa de relaţionare)

3.Interesele

Interesele sunt forme motivaţionale bine structurate, dar mai puţin stabile şi consolidate decât trebuinţele.

Interesele se clasifică după domeniul de activitate: interes artistic, interes ştiinţific, interes comercial, interes literar, interes sportiv.

4.Aspiraţiile

Aspiraţiile reprezintă un ansamblu de tendinţe care îl propulsează pe om către un ideal.(N. Sillamy)

5.Idealurile

6.Convingerile

Convingerile sunt idei adânc înfipte în personalitatea omului. Ele sunt idei-forţă şi idei-valoare care îi ghidează comportamentul. Ele pot fi în anumite cazuri foarte puternice: unii oameni şi-au sacrificat vieţile pentru a-şi apăra şi susţine convingerile.

7.Concepţia despre lume şi viaţă

Concepţia despre lume şi viaţă reprezintă ansamblul ideilor şi teoriilor despre om, societate şi natură. Ea se formează pe baza educaţiei, a culturii şi a experienţei personale de viaţă.

8.Motivele

Motivele reprezintă ansamblul de factori dinamici care determină comportamentul unui individ.(N.Sillamy)

În timp ce trebuinţele nu declanşează în toate cazurile acţiunea, motivul declanşează întotdeauna acţiunea.

Formele motivaţiei

1.Motivaţie pozitivă sau negativă

Motivaţia pozitivă este dată de recompense materiale şi spirituale: bani, promisiuni de bani, promovări, laude, aprecieri, complimente, mulţumiri, încurajări, acordarea încrederii, acordarea de diplome, medalii, titluri, funcţii, raiul.

Majoritatea oamenilor sunt sensibili la recompense materiale, dar unii oameni se mulţumesc şi doar cu recompense spirituale în multe situaţii. În cadrul unei familii, soţia va fi foarte mulţumită dacă soţul o va lăuda pentru frumuseţe sau pentru hărnicie. Complimentele sincere sunt foarte apreciate, şi de bărbaţi, şi de femei. Mulţumirile sunt şi ele foarte apreciate şi binevenite. Încurajările sunt esenţiale atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Pentru creştini raiul reprezintă o motivaţie pozitivă puternică, care îi poate determina să fie credincioşi şi să facă fapte bune.

Motivaţia negativă este dată de sancţiuni materiale şi spirituale: scăderea notei la purtare, exmatriculare (pentru elevi), restrângerea funcționalităților contului online, ștergerea contului online,  sancțiuni economice (pentru state), penalizare, amendă, suspendare temporară, tăiere de salariu, retrogradare, destituire, interzicerea unor drepturi și libertăți, decăderea din drepturile părintești, ceartă, critică, înjurătură, agresiune verbală, ironie, încheierea relației sociale, evitarea întâlnirii, refuzul salutului, refuzul comunicării, avertisment scris, mustrare scrisă, mustrare verbală, ameninţare verbală, deportare (folosită uneori de conducătorii statelor totalitare), expulzare, înjosire, bătaie, tortură, întreruperea repetată a somnului (în cazul unor deținuți politici în statele totalitare), ameninţarea cu bătaia, pedepse, închisoare, refuzul acordării tratamentului medical în închisoare (în statele totalitare), iad.

Sancţiunile sunt eficiente dacă sunt proporţionale cu gravitatea faptei. O critică constructivă poate avea un efect imediat pozitiv asupra unui profesor sau cercetător, sau asupra unui soţ sau soţii, dar nu avea un efect similar asupra unui şarlatan. O amendă poate avea un efect pozitiv pentru o abatere minoră a unui profesor, dar o violenţă gravă asupra unui copil trebuie sancţionată cu destituirea. O amendă este insuficientă în cazul unui viol. O critică este insuficientă în cazul unui bărbat violent faţă de iubita sa, dar pedeapsa cu închisoarea poate avea rezultate. O amendă are de obicei efecte imediate asupra unui angajat obişnuit. Jucătorii de fotbal primesc amenzi de mii şi zeci de mii de euro, iar firmele mari de milioane sau chiar miliarde de euro. În cadrul relaţiilor, ameninţările cu despărţirea au uneori efect. Copiii sunt adesea speriaţi de ameninţările părinţilor care le spun că dacă nu vor face un anumit lucru sau vor face un anumit lucru nu vor mai fi duşi în parc sau la alte distracţii, sau nu vor beneficia de anumite jucării sau dulciuri, etc. Iadul reprezintă o motivaţie negativă eficientă pentru creştini, pentru a-i determina să fie credincioşi şi să facă fapte bune.

În general, motivaţia pozitivă funcţionează mai eficient decât motivaţia negativă. Totuşi la copii funcţionează bine şi motivaţia negativă moderată. Şi la adulţi funcţionează adeseori sancţiunile materiale, sau o mustrare scrisă sau o critică moderată şi constructivă, sau o pedeapsă proporţională cu gravitatea faptei. În destule cazuri şi închisoarea este o motivaţie negativă care funcţionează pentru unele persoane care au făcut fapte extrem de grave.

2.Motivaţie intrinsecă şi extrinsecă

Întâlnim motivaţia intrinsecă atunci când cineva face un anumit lucru din plăcere, din pasiune, deci când principiul acţiunii este în interiorul persoanei.

Întâlnim motivaţia extrinsecă atunci când principiul acţiunii este în exterior, de exemplu când cineva face un anumit lucru pentru a primi bani sau a nu primi amenzi, sau pentru a primi aprobarea altei persoane, sau pentru a nu supăra alte persoane.

Motivaţia extrinsecă şi motivaţia intrinsecă pot coexista. Astfel unii oameni se duc la serviciu şi pentru bani şi din plăcere. Creştinii fac fapte bune şi din plăcere (pentru că le place să ajute), dar şi pentru a evita iadul şi a ajunge în rai. Mulţi elevi învaţă şi pentru a-i mulţumi pe părinţi, şi pentru note şi pentru plăcerea proprie. Unii internauţi postează şi din plăcere şi pentru a primi like-uri, comentarii şi distribuiri. Unele femei se căsătoresc şi din iubire şi pentru bani, cadouri şi avantaje materiale.

Alteori există doar motivaţie intrinsecă. Astfel, în cazul hobby-urilor, unii oameni fac anumite lucruri gratis, ba chiar adeseori sunt dispuşi să şi plătească pentru a-şi întreţine aceste activităţi plăcute. Copiii fac anumite lucruri strict din plăcere. Există voluntari care lucrează strict de plăcere. Unii elevi sau studenţi învaţă numai din plăcere şi pasiune. Multe femei se căsătoresc doar din iubire.

Alteori există doar motivaţie exterioară: unii oameni au unele slujbe care nu le oferă nicio plăcere, unele fiind chiar foarte neplăcute, stresante, chiar periculoase, şi care sunt făcute strict pentru bani. Unii oameni fac diverse lucruri ilegale doar pentru mită. Mulţi oameni nu fac anumite lucruri strict doar pentru a nu primi amenzi sau pentru a nu ajunge la puşcărie. Unii oameni fac anumite lucruri din obligaţie pentru ca cineva să nu se supere. Mulţi oameni fac anumite lucruri (curat, spălarea farfuriilor, etc) pur şi simplu pentru că aşa trebuie, fără a exista nici cea mai mică plăcere. Copiii sunt animaţi adesea doar de o motivaţie exterioară, aceea de a-i mulţumi pe părinţii/profesorii/colegii lor. O mică sumă de bani nu va putea motiva o persoană bogată. Unele persoane postează diverse lucruri pe reţelele de socializare strict pentru a primi like-uri. Unele femei se căsătoresc doar pentru bani, cadouri şi avantaje materiale cu bărbaţi bogaţi, mult mai în vârstă decât ele. Soţia poate face anumite lucruri doar pentru a-l mulţumi pe soţ (de exemplu să meargă la un meci de fotbal pe stadion). Uneori copiii sunt motivaţi cu bani sau cadouri de părinţi pentru a spăla vasele, pentru a obţine note bune la şcoală, pentru a intra la facultate.  Oamenii adesea evită să spună diverse lucruri pentru ca cei cu care vorbesc să nu se supere.

3.Motivaţia cognitivă şi afectivă

Dacă o persoană învaţă, studiază doar din curiozitate, pentru a înţelege, pentru a şti, pentru a explora, pentru a descoperi, pentru a cunoaşte, atunci motivaţia ei este strict cognitivă.

Dacă o persoană face anumite lucruri doar pentru a căpăta aprobarea altor persoane atunci motivaţia ei este una afectivă. Copiii fac diverse lucruri pentru a căpăta aprobarea părinţilor, profesorilor, colegilor. Uneori părinţii sau bunicii se lasă bătuţi la anumite jocuri de copii pentru a le face plăcere acestora. Creştinii fac unele lucruri pentru a căpăta aprobarea lui Dumnezeu.

Optimul motivaţional

Pentru a atinge o anumită performanţă este nevoie de o intensitate optimă a motivaţiei. Dacă dificultatea sarcinii este apreciată corect, atunci motivaţia va fi corespunzătoare. Dacă dificultatea sarcinii este apreciată incorect pot apărea 2 situaţii: a.subaprecierea dificultăţii sarcinii, caz în care individul este submotivat, adică nu are energia necesară atingerii performanţei şi acest lucru duce la nerealizarea scopului b.supraaprecierea dificultăţii sarcinii, caz în care individul este supramotivat, ceea ce l-ar putea stresa şi dezorganiza, rezultatul putând fi tot nerealizarea sarcinii.

Nivelul de aspiraţie

Nivelul de aspiraţie este stimulul motivaţional care împinge spre realizarea unor progrese şi autodepăşiri evidente. Nivelul de aspiraţie trebuie să fie setat cu puţin peste posibilităţile subiectului din acel moment. Nivelul de aspiraţie trebuie să ţină cont de aptitudinile, interesele şi de cerinţele societăţii. Nivelul de aspiraţie este rezultatul pe care subiectul doreşte să-l obţină şi nu trebuie confundat cu nivelul de expectanţă (aşteptare), care este rezultatul pe care individul estimează în mod realist că îl va obţine.

Bibliografie

Manual de psihologie, clasa a X-a, autori Elena Lupşa şi Victor Bratu, Motivaţia, pag 48-51, Editura Corvin, Deva.

https://conspecte.com/Management/functia-de-motivare.html

 

Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație Motivație

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.