Ortodoxie

Ortodoxie

Definiţie

biserică ortodoxă roşie în Bucureşti vara
Biserica Kretzulescu. Autor: Vladimir Maftei. Data: 28.03.2017. Locaţia: Bucureşti, Calea Victoriei nr.45A, în P-ţa Revoluţiei, sector 1. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Ortodoxia este confesiunea creştină care a rămas fidelă dogmelor, tradiţiei, cultului şi organizării bisericeşti stabilite de cele şapte sinoade ecumenice din secolele 4-8.[1] Ortodoxia a format Biserica Răsăriteană (Biserica Ortodoxă sau Biserica Greacă sau Biserica Bizantină) şi catolicismul a format Biserica Apuseană (Biserica Catolică). Ca număr de credincioşi, ortodocşii sunt pe locul al 3-lea, după catolici şi protestanţi.

Mântuire

Credincioşii ortodocşi cred că mântuirea se obţine prin credinţă şi fapte bune.

Sursele Revelației

Ortodocșii cred că Biblia (tradusă după Septuaginta şi Vulgata) şi Sfânta Tradiţie reprezintă sursele legitime ale Revelaţiei.

Crez

Crezul niceo-constantinopolitan, introdus în liturghie în secolul al V-lea[2], reprezintă esenţa ortodoxiei.

Liturghie

La ortodocşi, la dumnezeiasca liturghie de duminică se slujeşte de obicei Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.[3]

Divorţ

Ortodocşii cred că divorţul este îngăduit în anumite situaţii stabilite canonic.[4]

Recăsătorire

La ortodocşi, recăsătorirea este îngăduită până la a treia căsătorie.

Posturi

Ortodocşii admit posturile.

Taine

Ortodocşii cred că există şapte taine: botezul, mirungerea, căsătoria, spovedania, împărtăşania, Sfântul Maslu şi preoţia.

Euharistia se face doar după spovedanie, este reală (fizică) şi se face cu pâine dospită.

Botezul se face bebeluşilor prin scufundare.

Preoţi

Preoţii, obligatoriu bărbaţi, sunt succesorii apostolilor şi pot fi căsătoriţi (o singură dată, doar înainte de hirotonie) sau nu (ierarhii fiind obligatoriu monahi).

Arta

Ortodocşii acceptă doar picturile (nu şi statuile).

Cântări

La ortodocşi se practică cântările (nu şi muzica instrumentală) în biserică.

Biserici

Altarul bisericii e orientat spre răsărit şi este separat printr-o tâmplă de nava bisericii.

Cruce, icoane

Ortodocşii se închină la cruce şi la icoane (la persoana sau persoanele reprezentate, nu la obiecte)

Moaşte

Ortodocşii se închină la moaşte, pe care le consideră ca având mari puteri.

Cultul morţilor

În bisericile ortodoxe se practică un cult al morţilor.

Sfinţi, Fecioara Maria

Ortodocşii cred în mijlocirea sfinţilor şi a Fecioarei Maria, despre care spun că s-a ridicat cu trupul şi sufletul la cer.

Calendar

Ortodocşii au propriul calendar cu sfinţi.

Paşte

Ortodocşii cred că Paştele trebuie sărbătorit după calendarul iulian.

Respingerea unor principii catolice

Ortodocşii nu cred că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul, ci doar de la Tatăl, nu cred în existenţa Purgatoriului şi nu cred în infailibilitatea papei în materie de credinţă şi nu cred că Fecioara Maria s-a născut în chip imaculat, ca Iisus.

Ţări cu ortodoxia ca religie de stat

Ortodoxia este actualmente religie de stat în România, Republica Moldova, Grecia, Cipru, Armenia, Serbia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Georgia, Belarus, Macedonia şi Etiopia.[5]

Marea Schismă

Marea Schismă din biserică a avut loc în anul 1054. Pe 16 iulie 1054 cardinalul Humbert depune bula de excomunicare împotriva patriarhului Mihail Cerularie pe altarul bisericii Sfânta Sofia în numele papei Leon al IX-lea, care murise cu trei luni înainte. Patriarhul Mihail Cerularie excomunică la rândul său delegaţia papală prezentă la Constantinopol.[6] Papa Paul al VI-lea şi patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, au anulat excomunicările în 1964.

Principii ortodoxe

Diferenţe faţă de catolici

  1. Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl. Catolicii afirmă că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul (Filioque).
  2. Crezul rostit la liturghie şi botez este Crezul niceo-constantinopolitan. Catolicii îl folosesc şi ei, dar cu adausul (Filioque). Catolicii mai folosesc şi Crezul apostolic (sau Crezul roman vechi) la botez (începând cu sec al 9-lea).[7]
  3. Euharistia se face cu pâine dospită. Catolicii folosesc azima (pâine nedospită, hostia).[8]

La ortodocşi, euharistia este primită împreună (trupul şi sângele Domnului) de cei botezaţi doar după spovedanie, la catolici nu există condiţionarea de spovedanie (valabil şi la protestanţi) şi creştinii obişnuiţi primesc doar trupul Domnului (pâinea), în timp ce preoţii primesc şi sângele Domnului (vinul) la unele biserici catolice, şi ambele la alte biserici catolice (valabil şi la majoritatea protestanţilor).[9]

  1. Nu există purgatoriu. Catolicii susţin existenţa purgatoriului.
  2. Mântuirea se obţine prin credinţă şi fapte bune (valabil şi la catolici). La protestanţi mântuirea se obţine numai în virtutea credinţei.
  3. Papa nu este infailibil. Catolicii susţin infailibilitatea papei (în materie de credinţă).
  4. Biblia ortodoxă admite ca surse ale Revelaţiei Biblia după Septuaginta şi Vulgata.(valabil şi la catolici). Biblia protestantă foloseşte ca sursă Biblia masoretică (Biblia ebraică).[10] Septuaginta este traducerea Vechiului Testament din limba ebraică în limba greacă, făcută de 72 de traducători, în secolul al III-lea. Ea a fost contestată de evrei, dar apărată de creştini. Vulgata, care aparţine lui Ieronim, este traducerea în latină a Vechiului Testament, făcută după originalul ebraic şi după Exapla, fiind începută în secolul al IV-lea. Exapla, scrisă de Origen (185-255), care este un studiu comparativ al traducerilor Septuagintei, a fost distrusă aproape total de mahomedani în sec.al VII-lea; s-au păstrat din ea doar fragmente şi referirile din Vulgata lui Ieronim.[11]

Biblia ortodoxă conţine 80 cărţi (66 cărţi canonice şi 14 cărţi deuterocanonice (literal ,,al doilea canon”, necanonice (din Vechiul Testament), dar considerate ,,bune de citit”. Biblia catolică conţine 73 cărţi.[12] Biblia protestantă conţine doar cele 66 cărţi canonice. Numerotaţia psalmilor este diferită la ortodocşi faţă de protestanţi (de la psalmul 9 inclusiv începând, numerotaţia Septuaginta este mai mică cu o unitate în raport cu numerotaţia masoretică)[13]

  1. Este îngăduită recăsătorirea până la a treia cununie. Catolicii nu admit recăsătorirea (religioasă).[14]
  2. Fecioara Maria s-a născut ca orice femeie. Catolicii susţin naşterea imaculată a Fecioarei Maria.
  3. Botezul se face prin scufundare. Catolicii fac botezul prin stropire.
  4. Ungerea cu mir şi cuminecarea (împărtăşirea) pruncilor se fac imediat după botez. La catolici acestea se fac la o anumită vârstă.
  5. Preoţii pot fi căsătoriţi (la ortodocşi doar înainte de hirotonie, nu după; episcopii trebuie să fie monahi[15]) sau necăsătoriţi (valabil şi la protestanţi). La romano-catolici, preoţii trebuie să fie necăsătoriţi. Papa Francisc a spus că celibatul preoţilor a fost doar o opţiune până în anul 1100. El s-a pronunţat în favoarea intrării în cler a bărbaţilor încercaţi (căsătoriţi sau văduvi). Biserica Greco-Catolică permite hirotonia bărbaţilor căsătoriţi.[16]
  6. Paştele ortodox şi Paştele catolic se sărbătoresc la date diferite. Paştele ortodox a fost calculat după calendarul iulian, iar Paştele catolic după calendarul gregorian.[17]
  7. La ortodocşi divorţul este îngăduit doar în anumite situaţii canonice.[18] La protestanţi divorţul este îngăduit.[19] Papa Francisc a spus că divorţul este o ,,necesitate morală” în anumite situaţii excepţionale (când există accidentări serioase ale soţiei/soţului sau ale copiilor din pricina intimidărilor, violenţelor, umilirilor, exploatărilor sau a lipsei de implicare, sau a indiferenţei).[20][21]
  8. Calendarul romano-catolic cu sfinţi şi cel ortodox sunt diferite. Există şi unii sfinţi care sunt sărbătoriţi de ambele confesiuni.
  9. Posturile ortodoxe sunt vegetariene. Posturile catolice sunt lacto-vegetariene.[22] Postul este opţional la protestanţi.
  10. Statuetele sculptate sunt excluse, sunt acceptate doar picturile. La catolici statuetele sculptate sunt permise.
  11. Liturghia se face numai o dată pe zi într-o anumită biserică. La catolici se face şi de mai multe ori.
  12. Muzica instrumentală nu este acceptată, sunt admise doar cântările. Catolicii admit muzica instrumentală (orga).
  13. Altarul bisericii e orientat spre răsărit. La catolici altarul este orientat spre apus.
  14. Altarul este separat printr-o tâmplă de nava bisericii. La catolici altarul nu este separat.[23]

 

Diferenţe faţă de protestanţi

  1. Sursele Revelaţiei sunt: Biblia şi Sfânta Tradiţie (valabil şi la catolici). La protestanţi Biblia este singura sursă legitimă a Revelaţiei.
  2. Împărtăşania (cuminecarea) se face cu pâine şi vin care se transformă în mod real (fizic) în trupul şi sângele Domnului (valabil şi la catolici). La protestanţi împărtăşirea este doar simbolică sau spirituală.[24]
  3. Preoţii sunt doar bărbaţi (valabil şi la catolici şi la o parte din protestanţi). Sunt admise şi femeile ca pastori în bisericile reformate şi în unele biserici anglicane. Din 1994 Biserica Anglicană a permis femeilor să ocupe funcţia de preot, iar prima femeie episcop a fost numită în 2014. Totuşi anglicanii sunt divizaţi în ceea ce priveşte hirotonia femeilor: în unele ţări (Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă) ea este permisă, în altele (în special din Africa) nu.[25]
  4. Există şapte taine: botezul, mirungerea, căsătoria, spovedania, împărtăşania, Sfântul Maslu şi preoţia (la fel şi la catolici). La protestanţi sunt recunoscute doar două: botezul şi împărtăşania. Este recunoscută într-o anumită măsură şi pocăinţa. [26]La unii protestanţi (de exemplu la baptişti) botezul se face la maturitate. La protestanţi preoţii sunt persoane laice.
  5. Acordă o mare cinstire sfinţilor şi Fecioarei Maria, fiind priviţi ca mijlocitori.(valabil şi la catolici). Pentru ca o persoană să intre în rândul sfinţilor catolici trebuie să fi făcut cel puţin 2 minuni verificabile. Protestanţii nu au cultul sfinţilor sau al Fecioarei Maria, doar Hristos fiind mijlocitor. Ortodocşii susţin ridicarea trupului şi sufletului Fecioarei Maria la cer (valabil şi pentru catolici). Catolicii susţin că Fecioara Maria s-ar fi născut în chip imaculat, ca Iisus.[27]
  6. Există un cult al morţilor (se fac parastase, se citesc pomelnice, se fac pomeni[28], există rugăciuni pentru cei adormiţi[29]). Protestanţii nu au un cult al morţilor.
  7. Există un cult al moaştelor, care sunt considerate a avea mari puteri (valabil şi la catolici). Biblia relatează cazul învierii unui mort de puţină vreme, care a fost aruncat peste moaştele lui Elisei, mort în urmă cu un an (4 Regi 13.20-21).[30] Protestanţii nu au un cult al moaştelor.
  8. Există un cult al icoanelor, al crucii.(valabil şi la catolici) Protestanţii resping cultul icoanelor.
  9. Preoţii sunt succesorii apostolilor.(valabil şi la catolici) La protestanţi preoţii sunt persoane laice.
  10. Ortodoxia se bazează pe deciziile celor şapte sinoade ecumenice din secolele 4-8. Catolicii recunosc autoritatea tuturor sinoadelor ecumenice.(ultimul având loc în 1962-1965). Protestantismul nu recunoaşte autoritatea conciliilor ecumenice.
  11. Unii protestanţi (de exemplu penticostalii) au rămas fideli zeciuielii[31], care exista ca datorie în Vechiul Testament[32] şi despre care Iisus a spus că trebuie plătită.(Mt23.23, Lc11.42, Lc18.12).

 

Bibliografie

Enciclopedia Română, Sibiu, 1904, Editura şi Tiparul lui W.Krafft, Ortodoxie, vol 3, pag 485

https://dexonline.ro/definitie/ortodoxie

https://ortodoxiatinerilor.ro/tinerii-biserica/credinta-ortodoxa/18050-ortodocsi-catolici-protestanti

 

 

Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie Ortodoxie

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.