Tradiţii şi obiceiuri la români

Tradiţii şi obiceiuri la români

 

Colinde

În ajunul Crăciunului mulţi copii, adolescenţi şi uneori chiar cântăreţi profesionişti merg la colindat, vestind naşterea Domnului Iisus Hristos. Ei primesc de la cei colindaţi bani şi uneori ceva de mâncat, în special dulciuri.[1]

Împodobirea bradului

Glob cu om de zăpadă pictat manual, brad, Crăciun, Naşterea Domnului. Tradiţii şi obiceiuri la români
Glob cu om de zăpadă pictat manual. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.01.2013. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate Vladimir Adrian Maftei.

Înainte de Crăciun se împodobeşte bradul cu globuri, cu instalaţia electrică cu becuri şi cu diverse alte podoabe de pom (bomboane, dulciuri, jucării, etc)

Naşterea Domnului (Crăciun)

tradiție de Crăciun
Mersul cu steaua în Moldova. Autor: Adolph Chevallier. Locația: Moldova.

Pe data de 25 decembrie seara copiii primesc daruri de la Moş Crăciun.

Ouăle de Paşti

Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii, Paşti, Învierea Domnului, tradiţie românească
Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 25.04.2014. Licenţă: © All Rights Reserved

Înainte de Sărbătoarea Învierii Domnului se vopsesc ouăle în roşu (amintind de sângele Mântuitorului). Unii români folosesc şi alte culori. În mediul rural se practică şi încondeierea ouălelor. Românii ciocnesc ouăle roşii astfel: fiecare îşi alege un ou roşu şi cel care loveşte oul altuia spune: ,,Hristos a înviat!”, iar celălalt răspunde: ,,Adevărat a înviat!”. Apoi se inversează rolurile şi se ciocnesc ouăle la celălalt capăt.

felicitare de Paști, felicitare de Înviere
Felicitare de Paște cu tânără. Data: perioada interbelică. Locație: România.
felicitare de Paști, felicitare de Înviere
Felicitare de Paște cu fetiță. Data: perioada interbelică. Locația: România.

1 Martie

Mărțișor. 1 Martie.

De 1 Martie bărbaţii obişnuiesc să dea mărţişoare fetelor şi femeilor cunoscute, în special celor din familie. Este un simbol al iubirii, al consideraţiei şi aprecierii femeilor. Uneori femeile şi fetele iubite primesc în plus şi un cadou.

8 martie

8 martie e Ziua Femeii şi bărbaţii obişnuiesc să dea un mărţişor şi uneori un cadou tuturor femeilor.

Mucenicii

Mucenici munteneşti, tradiţie românească, Sărbătoarea Mucenicilor, 9 martie
Mucenici munteneşti. Autor: Nicubunu. Data: 10 martie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported.

Sărbătoarea Mucenicilor (9 martie) are loc în amintirea celor 40 de soldaţi creştini din Sevastia (Armenia) din secolul al III-lea, care au preferat să moară decât să se închine idolilor.[2]

Pomeni

Pomenile sunt evenimente funerare făcute pentru spiritele celor plecaţi din această lume, care se fac la diferite intervale de timp după moarte (3 luni, 6 luni, 9 luni, un an şi în fiecare an până la 7 ani). Este organizată o masă, la care sunt invitate persoane nevoiaşe. Pomana este de asemenea şi dăruirea către cei nevoiaşi a hainelor şi a unor lucruri care au aparţinut celui decedat, care au fost binecuvântate întâi de către preot în biserică.[3]

Ignat

Pe 20 decembrie mulţi dintre românii care au curte, în special la ţară, taie un porc, iar carnea este preparată pentru perioada de iarnă.[4]

Furatul miresei

La unele nunţi, în special în mediul rural, mireasa este ,,furată” în glumă de către prietenii mirelui. Mirele este căutat la telefon şi ,,hoţii” pretind o răscumpărare (bani, băutură) pentru a ,,elibera” mireasa. Uneori este cerută şi o declaraţie de dragoste. Furatul miresei este un obicei practicat în statele balcanice.[5]

Scoaterea pantofilor

Unele gazde din România solicită oaspeţilor să-şi scoată pantofii la intrare, oferindu-le nişte papuci de casă. Obiceiul este foarte răspândit în zonele rurale, dar este întâlnit  şi la oraş.[6]

Mărunţiş

Multe magazine nu au suficient mărunt pentru a da rest, şi de aceea vânzătorul cere de la cumpărător nişte mărunt pentru a da înapoi restul în bancnote.[7]

Baterea covoarelor

Cei mai mulţi români care au covoare obişnuiesc să le pună pe nişte construcţii metalice afară şi să le bată cu un bătător, scoţând astfel praful din ele.[8]

Murături

Unele femei pun diverse legume (varză, castraveţi, gogonele, conopidă, morcovi, usturoi, etc) în borcane sau butoaie mari, cu sare, la murat, şi astfel familiile au murături pe timp de iarnă.[9]

 

Articole înrudite

România

 

Tradiţii şi obiceiuri la români Tradiţii şi obiceiuri la români Tradiţii şi obiceiuri la români Tradiţii şi obiceiuri la români Tradiţii şi obiceiuri la români

 

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.