Viespe
Articol înrudit: Viespi din România
Rezumat
Viespea (subordinul Apocrita, ordinul Hymenoptera) este o insectă cu 4 aripi, holometabolică şi este un himenopter. Viespile pot fi solitare sau sociale. Unele viespi sunt parazite. În general viespile se hrănesc cu diverse artropode (insecte, păianjeni, etc) şi cu nectar. Femelele de viespi înţeapă, iar înţepăturile unor viespi mai mari sunt periculoase, în rare cazuri chiar fatale. Unele viespi se hrănesc cu omizile şi larvele unor insecte dăunătoare pentru culturi. Unele viespi care se hrănesc cu nectar polenizează anumite plante.
Himenopter
Viespea este un himenopter, alături de albine, bondari, furnici, etc.
Metamorfoză completă
Viespea este holometabolică, adică trece printr-o metamorfoză completă, cu 4 stadii: ou-larvă-pupă-adult, la fel ca şi alte insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere, albine, furnici).
Număr de specii
Pe glob există circa 75 000 specii inventariate şi descrise de viespi.[1]Este al patrulea grup de insecte ca număr de specii descrise după cel de coleoptere (350-400 000 specii)[2], lepidoptere (180 000 specii descrise [3]şi diptere (125 000 specii descrise).[4]
Diferenţa faţă de albine
Se diferenţiază de albine prin faptul că au un corp neted, fără peri şi picioare cu puţini peri. Albinele au mulţi peri pe corp şi pe picioare. O altă diferenţă este hrana: viespile se hrănesc cu insecte, păianjeni şi nectar, albinele se hrănesc cu nectar şi polen.
Dimensiuni
Cea mai mare specie de viespi este Vespa mandarinia (Asian giant hornet). Ea poate ajunge l o dimensiune a corpului de 5,5 cm şi o anvergură a aripilor de 7,6 cm. Acul său măsoară 0,6 cm şi veninul său poate dizolva ţesutul uman.[5]
Tipuri
Există două tipuri de viespi: viespi solitare (uriaşa majoritate a speciilor) şi viespi sociale (circa 1000 specii din familia Vespidae).[6]
Viespi solitare
În majoritatea cazurilor viespile solitare îşi fac cuiburi în pământ. Altele au alte obiceiuri: îşi fac cuiburi în lemn, în tulpinile plantelor, în crăpăturile pietrelor. Altele îşi construiesc cuiburi din noroi.[7]
Viespi parazite
Unele viespi solitare (familiile: Chrysididae, Tiphiidae, Scoliidae, Mutillidae) sunt parazite. Viespile cuckoo îşi depun ouăle în cuiburile de albine şi viespi solitare. Larvele lor se hrănesc fie cu larvele albinelor sau viespilor, fie cu mâncarea destinată acestora. Unele specii de viespi parazite parazitează larvele de gândaci care trăiesc în sol. Viespile femele din familia Mutillidae (velvet ants) nu au aripi şi seamănă cu nişte furnici.[8]Unele specii de viespi parazite se hrănesc cu plante.[9]
Viespile sociale
Familia Viespidae este o familie de viespi sociale. Societăţile de viespi sociale sunt formate din una sau câteva regine, câţiva masculi şi viespi lucrătoare. Regina întemeiază colonia făcând un mic cuib, unde îşi depune ouăle, din care vor ieşi alte viespi. Apoi acestea vor continua construcţia cuibului. Cuibul este făcut din material vegetal uscat mestecat, de obicei lemn, care este amestecat cu salivă şi regurgitat. Cuibul poate fi plasat în pământ, în scorburile copacilor, agăţat de ramurile copacilor, etc.[10]
Înţepătură
Femele
Doar femelele de viespi au ac şi pot înţepa.
Specii
Unele viespi (cele din categoriile Polistes, Vespa, and Vespula) au o înţepătură puternică.[11]
Caracter ofensiv sau defensiv
Înţepătura de viespe are fie un caracter ofensiv (pentru uciderea unor insecte şi păianjeni), fie un caracter defensiv (pentru autoapărare şi protecţia cuibului).
Sensibilitate
Pentru circa 1% din populaţie (persoanele cu alergie) o singură înţepătură de viespe poate fi fatală.[12]
Factori de periculozitate
Înţepăturile de viespi sunt periculoase dacă sunt multe şi sunt situate în zonele gâtului şi feţei.
Sfaturi
Dacă cineva este atacat de o viespe sau de un roi de viespi trebuie să fugă repede în zigzag, să-şi protejeze gâtul şi faţa cu un articol de îmbrăcăminte şi să caute un adăpost închis (o clădire, o maşină, etc).
Decese
Înţepăturile de viespi au determinat decesul a 5 persoane în România în ultimii ani.[13]
Recorduri
Înţepătura viespii Pepsis (tarantula hawk), care a fost evaluată la 4.0 ca intensitate, a fost considerată de Justin Schmidt pe locul 2 în ceea ce priveşte durerea, după cea a furnicii glonţ, evaluată la 4+. Paper wasp a fost evaluată la 3.0, iar yellow jacket şi bold-faced jacket au fost evaluate de Schmidt la 2.0. Evaluările lui Justin Schmidt au fost făcute pe baza propriilor sale experienţe.[14]
Cea mai mică insectă parazitoidă este masculul de viespe Dicopomorpha echmepterigis, care are 139 µm.[15]
Importanţă
Unele viespi (yellow jackets şi paper wasps) se hrănesc cu omizile şi larvele unor insecte dăunătoare pentru culturi. Unele viespi care se hrănesc cu nectar polenizează plantele respective.[16]
Cultură
În prima jumătate a secolului al 20-lea talia de viespe a fost considerată o cerinţă importantă pentru un trup feminin armonios şi frumos.
Un loc prin excelenţă periculos este adesea catalogat ca fiind ,,un cuib de viespi” sau ,,un viespar”.
Bibliografie
Britannica, wasp, https://www.britannica.com/animal/wasp
„Wasp,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2009
http://encarta.msn.com © 1997-2009 Microsoft Corporation. All Rights Reserved., http://encarta.msn.com/encyclopedia_761571800/Wasp.html
Articol înrudit
viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe viespe
Note subsol:
- 1. https://phys.org/news/2018-09-bees-wasps.html
- 2. http://www.pnas.org/content/pnas/112/24/7519.full.pdf
- 3. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, https://www.researchgate.net/publication/281814588_Ghid_sintetic_pentru_monitorizarea_speciilor_de_nevertebrate_de_interes_comunitar_din_Romania pag 15-16
- 4. http://www.nadsdiptera.org/
- 5. http://www.guinnessworldrecords.com/world-records/largest-species-of-wasp
- 6. https://www.britannica.com/animal/wasp
- 7. https://www.britannica.com/animal/wasp
- 8. https://www.britannica.com/animal/wasp
- 9. http://web.archive.org/web/20090408212532/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761571800/Wasp.html
- 10. https://www.britannica.com/animal/wasp
- 11. https://www.britannica.com/animal/wasp
- 12. http://encarta.msn.com/encyclopedia_761571800_2/Wasp.html
- 13. Gândul, 8 august 2008, http://www.gandul.info/stiri/un-barbat-din-vaslui-a-fost-ucis-de-un-roi-de-viespi-video-2876277
Jurnalul.ro, 25 septembrie 2015, http://jurnalul.ro/stiri/locale/un-barbat-a-fost-ucis-de-o-viespe-cand-scotea-tuica-697206.html
Opinia Timişoarei 5 septembrie 2016, http://www.opiniatimisoarei.ro/moarte-teribila-barbat-ucis-de-viespi-uriase-in-vestul-tarii-avea-capul-cat-o-minge-mare/05/09/2016
Aradon, 5 septembrie 2016, http://www.aradon.ro/cioban-ucis-de-viespi-uriase-ce-fac-victime-in-zona-ineu-bocsig/1691533
Antena 3, 15 mai 2017, https://www.antena3.ro/actualitate/o-specie-rara-de-viespe-a-ucis-un-om-in-romania-barbatul-a-murit-instant-413287.html
Agerpres, 24.07.2018, https://www.agerpres.ro/social/2018/07/24/salaj-barbat-decedat-dupa-ce-a-fost-intepat-de-mai-multe-viespi–150167
- 14. https://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2148089/The-10-painful-stings-planet-self-sacrificing-man-tried-150-different-varieties-science.html
- 15. https://zookeys.pensoft.net/articles.php?id=6531
- 16. http://encarta.msn.com/encyclopedia_761571800/Wasp.html