Internetul în România

Internetul în România

Prevalenţă 2020, 2018, 2017, 2016, 2015

2020

Circa 78% din gospodăriile din România aveau internet acasă, în 2020. 85,9% din persoanele între 16-74 ani au folosit internetul măcar o dată. Din totalul gospodăriilor cu internet acasă, 84% erau din mediul urban și 69% din mediul rural. Dintre utilizatorii curenți, 79% au folosit internetul zilnic sau aproape zilnic. 96% din persoanele cu vârsta între 16 și 34 ani au folosit internetul și 65% din persoanele între 55 și 74 ani.[1]

2018

72% din gospodării aveau internet acasă în 2018. Circa 78% din totalul persoanelor între 16-74 ani au folosit internetul măcar o dată şi circa 75% din aceste persoane au folosit internetul zilnic sau aproape zilnic în 2018.[2]

2017

Circa 65% din gospodării aveau calculator acasă şi circa 68% din români aveau internet acasă în 2017. Circa 76% din gospodăriile din mediul urban şi 52% din mediul rural aveau calculator acasă în 2017. Circa 72% din românii cu vârste între 16-74 de ani au folosit un calculator cel puţin o dată în viaţă, în 2017. 91% din persoanele între 16-34 de ani şi 44% din persoanele între 55-74 de ani au folosit calculatorul în 2017. 73% au folosit internetul măcar o dată în viaţă. Din aceştia, circa 73% au folosit internetul zilnic sau aproape zilnic. 93% din românii cu vârste cuprinse între 16-34 de ani şi 44% din cei între 55-74 de ani au folosit internetul în 2017.[3]

2016

Circa 70% din românii între 16-74 au folosit internetul în 2016. 65% din gospodăriile din România aveau conexiune la internet în 2016, iar 65% din ele erau în mediul urban. Circa 70% din români au folosit internetul măcar o dată în viaţă (72 bărbaţi, 67% femei). Circa 71% din români au folosit internetul zilnic sau aproape zilnic, în 2016. Circa 92% din persoanele cu vârsta între 16-34 de ani au folosit internetul în 2016, procentul scăzând cu vârsta până la 38% pentru persoanele între 55-74 de ani.[4]

2015

70% din populaţia urbană şi 44% din populaţia rurală utilizau internetul în 2015. 56% din persoanele care locuiau în mediul rural aveau acces la internet. Electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56%) se aflau pe primele locuri între utilităţi în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/ duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%).[5]

Utilizări

75% dintre utilizatorii români foloseau internetul pentru e-mail, 63% pentru accesarea unor site-uri de servicii, 84% pentru căutare de informații, 20% pentru jocuri de noroc și pariuri sportive.[6]

30% din românii din mediul urban cumpărau de pe internet, procentul ajungând la 47% în rândul tinerilor de 14-24 ani, în 2015; 58% dintre persoanele sub 45 de ani căutau să se informeze de pe internet înainte de a cumpăra un produs.[7] [8]

Internet 2005-2015

50% din internauţii din România citeau ziare şi reviste în 2015, comparativ cu 15% în 2005. O treime din români ascultau radio şi urmăreau programe TV online, comparativ cu 5% în 2005. 45% declarau că au încredere în informaţia de pe internet, mai puţin decât în 2005, când 60% spuneau că au încredere. Din primele cele mai vizitate 15 site-uri din România, 10 aparțineau unor branduri media lansate și consacrate în media ,,tradițională”.[9]

Companii mici şi medii

9% din companiile mici şi medii din România nu aveau acces la internet în 2016, mult peste media UE15, de 2%. 29% din totalul companiilor mici şi medii aveau internet de mare viteză (mai mare de 30 mbps), peste nivelul NMS13, de 23%. 28% dintre companiile mici şi mijlocii aveau viteze reduse de internet (mai mici de 10 mbps), comparativ cu 40%, media NMS13.

Preţ abonament

Preţul mediu lunar al abonamentului la internet în România era sub 19 euro în 2016, aproape jumătate din media din UE15, de 37 euro.

Competenţe digitale

În 2016 43% din români nu aveau deloc competenţe digitale, mult faţă de media din NMS13, de 25%, şi faţă de media din UE15, de 14%. 8% din români credeau că au cunoştinţe digitale suficient de solide pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv. Doar 16% din români aveau cunoştinţe digitale de bază, mult sub media din ţările NMS13, de 26% şi sub media UE15, de 30%, fiind pe ultimul loc în UE.

Viteză, reţele de socializare virtuală, conectivitate

România ocupa locul 2 în UE la viteza de internet, locul 3 în ceea ce priveşte utilizarea reţelelor de socializare virtuală, locul 23 în privinţa conectivităţii.

NMS13: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

UE15: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii.[10]

Parole

57% dintre internauţii români îşi păstrau parolele pe o bucată de hârtie, în telefon, în documente din computer sau în browser în 2016. 36% din internauţii români acceptau păstrarea parolelor în browser.

38% dintre utilizatorii de internet au declarat că şi-au creat o parolă complexă pentru fiecare cont, 36% foloseau câteva parole pentru un număr mai mare de conturi, 12% apelau la diverse variante ale aceluiaşi tipar, în 2016. 14% din internauţii români aveau o singură parolă pentru toate conturile.

Circa 10% din utilizatorii de internet aveau parole formate din mai puţin de 8 caractere, în 2016. 12% din internauţii români nu au încercat să-şi facă parolele mai greu de ghicit utilizând majuscule, combinații de cifre și litere, semne de punctuație sau alte trucuri similare.

25% din utilizatorii chestionaţi au avut contul atacat în ultimul an.[11]

Acces la internet de mare viteză

România deţinea unul din primele locuri în lume cu privire la accesul la internetul de mare viteză, peste media UE, în 2015. 9 din cele 15 oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză erau din România. Jumătate din gospodăriile din România nu aveau internet de mare viteză şi 11% din gospodării nu aveau reţea fixă de internet de mare viteză.

Utilizatori constanţi

România avea cel mai mic procent de utilizatori constanţi de internet (48%) în 2015. 39% din români nu au folosit niciodată internetul, mai mult decât dublul din UE (18%), în 2015.

Potenţial IT

România are un mare potenţial uman în industria de IT pe plan mondial.[12]

Copiii pe internet

90% din copiii români foloseau internetul, începând cu vârsta de 7 ani, în 2016. Mesajele instigatoare la ură erau îndreptate cu predilecţie împotriva romilor, ungurilor, evreilor, imigranţilor şi refugiaţilor. Riscurile expunerii copiilor la aceste mesaje de ură sunt incomparabil mai mari decât la adulţi.[13]

Agresiunea online la adolescenţii români

34% din tinerii din România de sub 18 ani admit că au fost agresori pe internet. 15% din ei recunosc că au răspuns prin mesaje agresive când au fost agresaţi. Jumătate din agresorii online de sub 18 ani nu pot oferi un motiv precis pentru care agresează online. Peste o treime din ei afirmă că victima trebuie agresată pentru că este enervantă, iar alţii sunt agresivi pentru a-şi impresiona cunoscuţii. [14]

Calculatoare infectate

România era lider în Europa cu privire la procentul de calculatoare infectate (circa 18%), mult peste media globală, de circa 7%, în 2014.[15]

Utilizarea programelor software nelicenţiate

60% dintre programele software folosite de români erau fără licenţă în 2015, cifră apropiată de cea din Europa Centrală şi de Est (58%). La nivel global 39% dintre programele software erau nelicenţiate, în 2015.[16]

Probleme de securitate

35% din români nu au cumpărat bunuri şi servicii online din pricina problemelor de securitate, aproape dublu faţă de media din UE (19%) în 2015. Utilizarea mobilului printr-o conexiune wireless, din alt loc decât de acasă, a fost limitată sau evitată de 18% din români, din cauza problemelor de securitate, faţă de 12%, media din UE.[17]

Servicii e-guvernare

Oferta şi utilizarea serviciilor e-guvernare erau scăzute în România în 2016.[18]

Cele mai bune site-uri de primării

În 2014 cele mai bune site-uri aparţinând primăriilor au fost cele ale următoarelor oraşe: Baia Mare, Târgu Mureş, Oradea, Arad, Braşov, Deva, Cluj-Napoca, Sibiu, Satu Mare, Zalău, Craiova, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Piteşti, Bacău, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Iaşi şi Bucureşti.[19]

 

 

Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România Internetul în România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.