Primul Război Mondial

Primul Război Mondial

Rezumat

Primul Război Mondial (1914-1918) a fost unul din cele mai devastatoare conflicte armate din istorie. Au murit circa 10 milioane de oameni și alți 22 milioane au fost răniți. S-au înfruntat Puterile Centrale (Austro-Ungaria și Germania), cărora li s-au alăturat Turcia, Bulgaria, etc și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și Rusia), alături de care au luptat Serbia, Belgia, Muntenegru, Japonia, Italia, România, Portugalia, Grecia, Statele Unite, etc. Au fost implicate 33 țări, cu o populație însumată de circa 1 miliard de oameni. Antanta a câștigat războiul. Imperiul Austro-Ungar,  Imperiul Otoman și Imperiul Țarist dispar din istorie. Se întregesc și se formează noi state în Europa.

Pretext

Pretextul izbucnirii Primului Război Mondial a fost uciderea moștenitorului tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, de către studentul sârb din Bosnia, Gavrilo Prinkip, pe 15/28 iunie 1914. Austro-Ungaria formulează o serie de pretenții de la Serbia, pe care aceasta le acceptă aproape în totalitate. Totuși Austro-Ungaria declară război Serbiei pe 15/28 iulie 1914.

Forțe

Puterile Centrale erau Austro-Ungaria și Germania. S-au alăturat Turcia (1914) și Bulgaria (1915).

Antanta era formată din Imperiul Britanic, Franța și Rusia. De partea Antantei au luptat: Serbia, Belgia (care se declarase neutră), Muntenegru, Japonia (1914), Italia (1915), România (1916, care fusese inițial neutră), Portugalia (1916), Grecia și Statele Unite (februarie 1917, prima dată când SUA interveneau în Europa).

La începutul războiului, Antanta avea o armată care, numeric, era dublă față de cea a Puterilor Centrale și era superioară ca resurse economice (financiare). Puterile Centrale dispuneau de o mai bună pregătire și înzestrare tehnică (îndeosebi trupele germane) și beneficiau de o unitate a comandamentului.

Caracter total

Primul Război Mondial a antrenat și state din afara Europei: Japonia, Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, etc, pentru prima dată în istorie. Au fost implicate 33 țări, cu o populație însumată de circa 1 miliard de oameni.

Antanta avea peste 200 divizii în 1914 și 521 divizii în 1917. Puterile Centrale au dispus de 143-369 divizii. O divizie cuprindea, în medie, 16 000 oameni.

A fost introdus serviciul militar obligatoriu în Anglia (1916) și SUA (1917).

Pentru satisfacerea necesităților alimentare și de transport ale armatei s-a apelat la rechiziții.[1]

S-a folosit pe scară largă munca femeilor, care trebuiau să suplinească plecarea bărbaților la război.

Desfășurare

La sfârșitul anului 1917, Puterile Centrale păreau că vor avea câștig de cauză căci armatele lor ocupaseră Belgia (țară neutră), nord-estul Franței, Polonia, Lituania, o mare parte din România, regiunea venețiană.

Rusia a ieșit din luptă pe 3 martie 1918, pierzând teritorii întinse.

Prin Pacea de la Buftea din mai 1918, România pierdea regiunea muntoasă aproape în întregime.

Submarinele germane scufundă câteva nave comerciale americane, ceea ce duce la moartea multor americani. Ca reacție, președintele american Wilson decide intrarea SUA în război.

Superioritatea resurselor Antantei a răsturnat situația. Superioritatea navală a Antantei și intrarea SUA în război au fost decisive. Sunt nevoite să capituleze: Bulgaria (29 septembrie), Turcia (30 octombrie), Austro-Ungaria (3 noiembrie) și Germania (11 noiembrie 1918).

Arme

Au fost folosite în război: grenadele, mitraliera (arme noi), tancul (în premieră; Somme, 1916), zeppelinul, submarinul (au fost atacate de către germani și nave ale țărilor neutre și nave comerciale americane, ceea ce a determinat intrarea SUA în război), avionul (în premieră într-un război). Pentru prima dată în istorie, un conflict armat de proporții are loc nu numai pe uscat și pe mare, dar și pe sub mare (prin folosirea submarinelor) și prin aer (prin folosirea avioanelor).

Au fost folosite în premieră gazele toxice (Ypres, 1915), împotriva cărora au fost folosite măști speciale.

Consecințe

Pe plan uman

Au murit cca 10 milioane de oameni și au fost răniți 22 milioane. Traumele psihice ale celor rămași în viață și ale familiilor celor uciși și răniți au fost uriașe. Zeci de milioane de familii au fost distruse. Multe clădiri au fost distruse. Regiuni întregi au fost nimicite. Economiile țărilor au fost parțial distruse.

Repartiția deceselor în funcție de națiune

Estimările cu privire la numărul de decese arată astfel:

Germania: 1 800 000 decese

Rusia: 1 700 000

Franța: 1 357 000

Austro-Ungaria: 1 200 000

Imperiul Britanic: 900 000

Italia: 650 000

Serbia: 450 000

România: 335 000

Turcia: 325 000

Statele Unite: 116 000

Bulgaria: 87 000

Belgia: 40 000

Portugalia: 7000

Grecia: 5000

Muntenegru: 3000

Japonia: 300

Procent din populație

Raportat la populație, Serbia a pierdut cel mai mare procent de populație, 16%, fiind urmată de Imperiul Otoman (13%) și România, cu 9% (680 000 decese la o populație de 7,5 milioane de locuitori; 250 000 militari și 430 000 civili).[2]

Civili

Au fost uciși circa 3400 civili în timpul acțiunilor militare, dar au murit milioane de civili din pricina războiului. [3]Danemarca, Suedia și Norvegia au rămas neutre, dar și din aceste țări au murit câteva sute sau mii de civili.[4]

Boli

Mulți oameni au pierit din pricina bolilor asociate războiului: trench foot, trench fever, tifosul, febra tifoidă, malaria, diabetul, boli de inimă, boli venerice, tuberculoza, shell shock.[5]

Pe plan politic

-Germania:renunțarea la coloniile sale, pierderea parțială a flotei comerciale, despăgubiri de război, suprimarea serviciului militar obligatoriu

-Imperiul Țarist (răsturnat în interior de bolșevici), Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman dispar

-Austria și Ungaria deveneau state limitate în funcție de naționalitate.

Statele naționale au dobândit recunoaștere internațională: Cehoslovacia a apărut prin unirea cehilor și slovacilor. În cadrul Serbiei au venit slavii de sud din fostul Imperiu Austro-Ungar. Transilvania, Bucovina și Basarabia s-au unit cu România. Polonia s-a reconstituit ca stat prin unirea părților ce fuseseră în Prusia, Austria și Rusia. Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda au devenit independente.

Bulgaria pierdea ieșirea la Marea Egee.

Turcia pierdea posesiunile asiatice, în afară de Asia Mică.

În literatură

Erich Maria Remarque

Erich Maria Remarque a fost un pacifist activ.

Pe frontul de vest, nimic nou

Romanul ,,Pe frontul de vest, nimic nou” narează experiența dezumanizantă a soldatului Paul Bumer în Primul Război Mondial. Acesta moare într-un război oribil și fără sens, chiar înainte de terminarea lui.

Liviu Rebreanu

Pădurea spânzuraților

Romanul lui Liviu Rebreanu pornește de la o fotografie ce înfățișa o pădure de spânzurători, în care atârnau 300 cadeți cehi, care refuzaseră să plece la război pentru Austro-Ungaria. De asemenea, fratele lui Rebreanu, Emil, originar din Transilvania, fusese spânzurat pentru tentativa de a trece de partea românilor din Regat.

 

Bibliografie

Istoria Universală Modernă și Contemporană, manual pentru clasele a X-a și a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, pag 77-84

Manual de Istorie pentru clasa a XI-a, Editura Corint, pag 63-72

Dicționar Enciclopedic, vol VI, pag 49-50, https://dexonline.ro/definitie/Primul%20r%C4%83zboi%20mondial

 

Primul Război Mondial Primul Război Mondial Primul Război Mondial Primul Război Mondial Primul Război Mondial Primul Război Mondial Primul Război Mondial Primul Război Mondial

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.