Franța

Franța

Rezumat

Franța pe hartă. Autor: NuclearVacuum. Data: octombrie 2009. Licență: Atribuire – Distribuire în condiţii identice 3.0 Ne-adaptată (CC BY-SA 3.0).
Steagul Franței. Data: 3 octombrie 2011. Licența: Domeniul Public.

Franța este o țară europeană vestică dezvoltată, care are capitala la Paris. Cuprinde și Corsica și câteva teritorii extraeuropene. Cele mai mari orașe sunt: Paris, Marseille, Lyon, Toulouse și Nice. Franța este cel mai mare producător agricol european. Franța este cea mai vizitată țară din lume. Parisul, considerat „orașul iubirii”, este al doilea cel mai vizitat oraș din Europa și între primele zece din lume. Muzeul Luvru este cel mai vizitat muzeu din lume. Muzeul Luvru și Turnul Eiffel sunt cele mai cunoscute obiective turistice franceze. Este țara cu unul din cele mai bune sisteme de sănătate din Europa. Franța este pe locurile fruntașe la protecția mediului. Limba franceză este una din limbile de circulație internațională și a doua cea mai învățată limbă străină pe glob. Franța este în Uniunea Europeană și NATO. Din punct de vedere politic, Franța este o republică semiprezidențială, cu parlament bicameral. În sport, cele mai mari performanțe le-a obținut la handbal, ciclism, rugby și fotbal. Franța este renumită în modă, gastronomie (îndeosebi pentru vinuri și brânzeturi) și parfumerie.

Date generale

Suprafaţă: 547 557 km pătrați

Populaţie: 65 milioane (2019)

Densitate: 119 locuitori /km pătrat

Raportul urban/rural: 81% urban, 19% rural

Imn: La Marseillaise (textul și melodia fiind compuse de Claude Joseph Rouget de Lisle în 1792, cântec adoptat ca imn în 1795)

Monedă: euro, care a înlocuit francul

Zi naţională: 14 iulie (Căderea Bastiliei, 14 iulie 1789)

Limba: franceză, de origine latină

Sfânt protector: Sfântul Denis.[1]

Locul volanului în maşină: pe stânga

Modul de circulaţie: pe partea dreaptă a străzii.

Apartenenţă militară: NATO, din 1949

Raportul cu UE: membră a UE din 1 ianuarie 1958

Vecini

Se învecinează la sud-vest cu Spania și Andorra, la sud-est cu Italia, la est cu Elveția, Germania și Luxemburg. La nord-est se învecinează cu Belgia. La sud se află Marea Mediterană, la vest se află Oceanul Atlantic. La nord-vest, între Franța și Marea Britanie, se află Canalul Mânecii.

Orașe

Cele mai mari orașe sunt:

-Paris 2 138 000 locuitori

-Marseille: 794 000

-Lyon: 472 000

– Toulouse: 433 000

-Nice 338 000

-Nantes 277 000

-Strasbourg: 274 000

-Montpellier: 248 000

-Bordeaux: 231 000

-Lille 228 000

-Rennes 209 000[2]

Limba

Limba franceză este una din limbile de circulație internațională. Limba franceză este a doua cea mai învățată limbă străină de pe glob, după engleză. Franceza este vorbită în 43 țări.[3] Franceza este vorbită de cca 300 milioane de persoane, ca limbă primară sau ca limbă secundară. Franceza este vorbită în Franța, parțial în Belgia și Elveția, Monaco, parțial în Canada, în țări din nordul și vestul Africii, Liban și în țări din Asia de Sud-Est (în fostele colonii franceze).[4]

Cadrul natural

Păduri

Pădurile acoperă 31% din suprafața țării, Franța fiind a 4-a din Europa, după Suedia, Finlanda și Spania. Suprafața împădurită a crescut cu 7% din 1990 până în prezent.[5]

 Munți

Cei mai importanți munți ai Franței sunt Alpii și Pirineii.

Cele mai înalte vârfuri montane din Franța sunt:

1.Mont Blanc 4808 metri (cel mai înalt vârf din Europa vestică)

2.Barre des Ecrins 4102

3.Grande Casse 3855

4.Mont Pourri 3779

5.Dent Parrachee 3697

6.Aiguilles d’Arves 3514

7.Aiguille de Scolette 3506

8.Pic Bayle 3465

9.Pic de Rochebrune 3320

10.Vignemale 3298[6]

Fluvii

Cele mai lungi fluvii din Franța sunt: Loara (625 mile), Rinul, Meuse, Ronul, Seine (482 mile).[7]

Mediu

În 2018, Franța s-a clasat pe locul 2 în lume, după Elveția, în ceea ce privește protecția mediului, conform unui clasament făcut de Yale University.[8] În 2016 se afla pe locul al 10-lea.[9]

Sănătate

În 2000, sistemul de sănătate francez era printre cele mai performante din Europa, alături de cel spaniol și italian.[10]

În Franța erau 3,22 doctori/1000 locuitori în 2008.[11]

Economie

Salarii

În 2019 salariul minim în Franța era de 10,03 euro pe oră.[12]

În 2017 salariul mediu în Franța era de 36 euro pe oră.[13]

Energie

Circa 71% din energia electrică a Franței era furnizată de centralele nucleare în 2018.[14]

Agricultură

În 2015, Franța era primul producător agricol din Europa, furnizând cca 17% din producția agricolă europeană.[15] În 2017 era al 3-lea producător de fructe și legume din Europa, primul producător mondial de cartofi, al doilea producător mondial de vin, primul producător european de carne de vită și avea a doua acvacultură din Europa.[16]

Transport

În 2014 rețeaua feroviară avea cca 29 000 km, fiind a doua ca dimensiune din Europa, după cea a Germaniei (cca 43 000 km) și ocupa locul 10 în lume.

În 2010 Franța avea cea mai lungă rețea rutieră din Europa, cu 1 028 000 km.[17]

Cele mai cunoscute mărci franceze de automobile sunt: Citroen, Renault, Peugeot.

Turism

Franța este țara care primește cei mai mulți vizitatori din lume: 89 milioane de vizitatori internaționali anual. Ea este urmată de Spania, Statele Unite, China și Italia.[18]

Parisul a fost al doilea cel mai vizitat oraș din Europa, după Londra și al 6-lea în lume, după Hong Kong, Bangkok, Londra, Singapore și Macau, în 2017. Erau înregistrate cca 15 834 000 sosiri în 2017.[19]

Muzeul Luvru este cel mai vizitat muzeu din lume, fiind frecventat de 10,2 milioane de vizitatori în 2018. El este urmat de Muzeul Național din China (8 milioane de vizitatori) și Metropolitan Museum of Art din New York (7,3 milioane de vizitatori).[20] Mona Lisa (Gioconda) lui Leonardo da Vinci este cel mai faimos tablou aflat la Muzeul Luvru.

Catedrala Notre Dame (tradus în română Catedrala „Doamna Noastră”, referirea fiind la Fecioara Maria) din Paris era cel mai vizitat monument din Europa, primind între 12 și 14 milioane de vizitatori anual.[21]

Riviera franceză (Coasta de Azur) este un alt punct de mare interes turistic. Litoralul și zona de coastă se întind pe 115 km, în sudul și sud-estul Franței.

Cinematografie

Frații Lumiere (Auguste și Louis) sunt considerați printre creatorii cinematografiei. Anul 1895 rămâne un reper important în cinematografie.

Festivalul de la Cannes reprezintă unul din cele mai importante festivaluri de film din lume.

Actori și actrițe

actor francez de comedie
Louis de Funès. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.
actor francez
Alain Delon. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.
actriță franceză
Brigitte Bardot. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Printre cei mai cunoscuți actori se numără: Alain Delon, Jean Paul Belmondo, Guillaume Depardieu, Jean Marais, Jean Gabin, Yves Montand, Gerard Philipe, Fernandel, Louis de Funes. Printre cele mai cunoscute actrițe franceze se numără: Michele Mercier, Catherine Deneuve, Brigitte Bardot, Isabelle Adjani, Simone Signoret, Mylene Demongeot, Marina Vlady.

Literatură

Scriitori

Cei mai importanți scriitori francezi sunt: Francois Villon, Francois Rabelais, Pierre de Ronsard, Pierre Corneille, Nicolas Boileau, Jean de la Fontaine, Jean Racine, Moliere, Jacques Benigne Bossuet, Charles Perrault, Jean de la Bruyere, Montesquieu, Voltaire, Rousseau, Diderot, Alphonse de Lamartine, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, Victor Hugo, Stendhal, Baudelaire, Flaubert, Balzac, Mallarme, Verlain, Rimbaud, Emile Zola, Maupassant, Marcel Proust, Paul Valery, Andre Gide, Andre Malraux, Sartre, Camus, Pascal Bruckner, etc.

Lista celor 15 laureaţi Nobel francezi:

Patrick Modiano (2014)

Jean-Marie Le Clézio (2008)

Gao Xingjian (2000), care scrie în limba mandarină (în special romanele) şi în franceză (unele dintre piesele sale) (naturalizat în Franţa în 1998)

Claude Simon (1985) (născut în Madagascar)

Jean-Paul Sartre (1964), a refuzat premiul

Saint-John Perse (1960) (născut în Guadalupe)

Albert Camus (1957) (născut în Algeria)

François Mauriac (1952)

André Gide (1947)

Roger Martin du Gard (1937)

Henri Bergson (1927)

Anatole France (1921)

Romain Rolland (1915)

Frédéric Mistral (1904)

Sully Prudhomme (1901)[22]

Premiile Nobel (toate domeniile):

  1. Sully Prudhomme, Literatură, 1901
  2. Frédéric Passy, Pace, 1901
  3. Antoine Henri Becquerel, Fizică, 1903
  4. Pierre Curie, Fizică, 1903
  5. Marie Curie (născută în Polonia, a lucrat în Franța) Fizică, și 1903 Chimie, 1911
  6. Louis Renault, Pace, 1907
  7. Paul-Henri-Benjamin d’Estournelles de Constant, Pace, 1909
  8. Romain Rolland, Literatură, 1915
  9. Léon Bourgeois, Pace, 1920
  10. Anatole France, Literatură, 1921
  11. Aristide Briand, Pace, 1926
  12. Ferdinand Buisson, Pace, 1927
  13. Henri Bergson, Literatură, 1927
  14. Ivan Bunin, Rusia, Literatură, 1933
  15. Frédéric Joliot, Chimie, 1935
  16. Irène Joliot-Curie, Chimie, 1935
  17. Roger Martin du Gard, Literatură, 1937
  18. André Gide, Literatură, 1947
  19. Léon Jouhaux, Pace, 1951
  20. François Mauriac, Literatură, 1952
  21. Albert Schweitzer, Germania, Pace, 1952
  22. Albert Camus, Algeria, Literatură, 1957
  23. Saint-John Perse, Guadeloupe, Literatură, 1960
  24. Jean-Paul Sartre, Literatură, 1964 (a refuzat premiul)
  25. François Jacob, Fiziologie sau Medicină, 1965
  26. André Lwoff, Fiziologie sau Medicină, 1965
  27. Jacques Monod, Fiziologie sau Medicină, 1965
  28. René Cassin, Pace, 1968
  29. Seán MacBride*, Pace, 1974
  30. Roger Guillemin*, Fiziologie sau Medicină, 1977
  31. Jean Dausset, Fiziologie sau Medicină, 1980
  32. Claude Simon, Madagascar, Literatură, 1985
  33. Pierre-Gilles de Gennes, Fizică, 1991
  34. Georges Charpak, Fizică, 1992
  35. Claude Cohen-Tannoudji, Algeria, Fizică, 1997
  36. Gao Xingjian, China, Literatură, 2000
  37. Yves Chauvin, Chimie, 2005
  38. Albert Fert, Fizică, 2007

 

Oameni de știință

Antoine Lavoisier este un reper important în chimia modernă.

Augustin-Jean Fresnel este unul din fondatorii opticii.

Carnot este fondatorul termodinamicii.

Louis Pasteur este unul din fondatorii microbiologiei medicale.

Henri Becquerel, Pierre și Marie Curie au avut contribuții importante în domeniul radioactivității.

Blaise Pascal s-a ocupat cu probabilitățile și cu studiul fluidelor și a fost și un teolog important.

Gânditori

Printre cei mai faimoși gânditori francezi se numără: Rene Descartes, Blaise Pascal, Nicolas Malebranche, Montesquieu, Auguste Comte, Emile Durkheim, Henri Bergson, Henri Poincaré, Gaston Bachelard, Sartre și Michel Foucault.

Enciclopedie

O enciclopedie cunoscută și apreciată pe plan internațional este Larousse. Prima ediție a fost scrisă de Pierre Larousse în sec al XIX-lea.

Edituri

Cele mai prestigioase edituri franceze sunt: Éditions Gallimard (literatură modernă și contemporană), Hachette, Larousse (tematică enciclopedică), Le Robert (limba franceză), Fayard și Albin Michel.

Biblioteci

Cele mai importante biblioteci sunt: Bibliothèque nationale de France și Centre national d’art et de culture Georges-Pompidou.

Muzică

Printre cei mai cunoscuți cântăreți francezi se numără: Charles Aznavour, Mireille Mathieu, Edith Piaf, Jean Michelle Jarre, un reper în muzica electronică, pianistul Richard Clayderman, Maurice Ravel, autorul „Boleroului”, Hector Berlioz, compozitor de muzică clasică, Patricia Kaas, Vanessa Paradis.

Artă

Cei mai cunoscuți artiști francezi au fost: Claude Monet, fondatorul impresionismului francez, Edouard Manet, Renoir, figură importantă a impresionismului francez, Degas, Matisse, Paul Cezanne, post-impresionist, Paul Gaugain, postimpresionist, Henri de Toulouse-Lautrec, sculptorul Auguste Rodin, Theodor Gericault, etc.

Mass-media

Ziare

Cele mai cunoscute cotidiene franceze sunt: Le Figaro, Le Monde, Le Parisien, Ouest France.

Cele mai populare reviste sunt: Le Point (dreapta), L’ Express (centru), Le Nouvelles Observateur (stânga) și revistele pentru femei Marie Claire și Elle. Paris Match este, de asemenea, o revistă populară.

Radiouri

Cele mai influente radiouri sunt: Radio France, Radio France Internationale, France 24.

Televiziuni

Cele mai populare televiziuni sunt: TF1, France 2 și France 3.

Religia

Doar 12% din francezi merg la slujbele religioase mai des decât o dată pe lună.

Într-un sondaj din 2004, 64% se declarau catolici, chiar dacă nu participau niciodată la slujbe. 27% declarau că nu au afilieri religioase. 8,7% declarau altă afiliere religioasă decât cea catolică. Din aceștia, cca 49% erau musulmani, 21% erau protestanți, 7% evrei, 21% alte orientări religioase. Într-un sondaj din 2004, 60% declarau că cred în Dumnezeu. În Franța, circa 8-10% din francezi (între 5-6 milioane) sunt musulmani. Protestanții reprezentau circa 2%. Evreii (circa 600 000) reprezentau 1%. Budiștii reprezentau 1%. Existau circa 250 000 martori ai lui Iehova în Franța, în 2004. Ortodocșii numărau între 80 000-100 000 persoane.[23]

Gastronomie

Franța produce niște vinuri renumite pe plan mondial: Bordeaux, Bourgogne, Beaujolais și șampania.

Franța este renumită pe plan internațional și pentru brânzeturile sale. Printre cele mai cunoscute sunt : Camembert, Bris, Roquefort.

Francezii au obiceiul de a bea vin în timpul mesei, iar brânzeturile sunt nelipsite de la masa francezilor.

Franța se numără printre țările cu cele mai puține decese cauzate de regimul alimentar, alături de Israel (89 decese/100 000 locuitori), Spania, Japonia și Andorra.[24]

Modă

Parisul este unul din orașele importante ale modei, alături de Londra, Milano și New York.

Parfumuri

Parfumurile franțuzești sunt renumite pe plan internațional.

Sport

Tenis

Roland Garrosul (denumit astfel după numele unui aviator francez) sau French Openul este unul dintre cele 4 turnee de Mare Șlem. Se desfășoară în mai-iunie. Suprafața este zgura.

Cele mai importante nume ale tenisului francez sunt: Kristina Mladenovic (Wimbledon 2013, Australian Open 2014 dublu mix, Roland Garros 2016 dublu, Australian Open 2018 dublu și Roland Garros 2019 dublu), Yannick Noah (Roland Garros, 1983, Roland Garros 1984 dublu), Amélie Mauresmo (Australian Open 2006, Wimbledon 2006), Richard Gasquet (Roland Garros 2004 dublu mix), Henri Leconte (Roland Garros 2004 dublu), Marion Bartoli (Wimbledon 2013), Caroline Garcia (Roland Garros 2016 dublu)

Rugby

Turneul Naţiunilor

Home Nations Championship a fost primul turneu internaţional de rugby, care s-a desfăşurat între Anglia, Scoţia, Ţara Galilor și Irlanda de Nord. În 1910 s-a alăturat Franţa, concursul devenind Turneul celor 5 Naţiuni, iar în 2000 s-a alăturat şi Italia, actualmente numindu-se Turneul celor 6 Naţiuni.

Franța a câștigat Turneul celor Șase Națiuni de 17 ori singură (1959, 1961, 1962, 1967, 1968, 1977, 1981, 1987, 1989, 1993, 1997, 1998, 2002, 2004, 2006, 2007, 2010), de 8 ori împreună cu cineva (1954, 1955, 1960, 1970, 1973, 1983, 1986, 1988) și a reușit 9 Grand Slamuri (când o echipă le bate pe toate celelalte : 1968, 1977, 1981, 1987, 1997, 1998, 2002, 2004, 2010).

A ajuns în finala Cupei Mondiale de 3 ori, în 1987, 1999 și 2011.

Fotbal

Naționala

Franța a câștigat Campionatul European UEFA de 2 ori, în 1984 și 2000 și Cupa Mondială FIFA de 2 ori, în 1998 și 2018. Franța a fost campioană olimpică în 1984.

Antrenori
Mijlocaş francez, antrenor francez, Real Madrid, Juventus
Zinédine Zidane în 2013. Autor: Walterlan Papetti. Data: 7 septembrie 2013. Licenţa: Attribution-ShareAlike 4.0 International (CC BY-SA 4.0). Sursa: Wikimedia Commons

Zinedine Zidane este unul din cei mai galonați antrenori de fotbal din istorie. A câștigat Liga Campionilor de 3 ori cu Real Madrid, în 2016, 2017 și 2018. A câștigat Supercupa Europei în 2016 și 2017 și FIFA Club World Cup în 2016 și 2017. A fost desemnat The Best FIFA Football Coach în 2017 și IFFHS World’s Best Club Coach în 2017 și 2018.

Didier Deschamps a câștigat Cupa Mondială în 2018. A fost finalist al Ligii Campionilor în 2004  cu A.S. Monaco și finalist al Campionatului European din 2016. A fost desemnat The Best FIFA Football Coach în 2018.

Balonul de Aur

Jucătorii de fotbal francezi au câștigat de 7 ori Balonul de Aur : Michel Platini: 3 – 1983, 1984, 1985, Zinedine Zidane 1998, Jean-Pierre Papin 1991, Raymond Kopa 1958, Karim Benzema-2022[25]

Gheata de Aur
Thierry Henry în 2007. Autor: Christophe95. Data: 2007. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license. Sursa: Wikimedia Commons

Thierry Henry a câștigat de 2 ori Gheata de Aur, în 2004 (30 goluri, 60 puncte) și 2005 (la egalitate cu Forlan, 25 goluri, 50 puncte).

Liga Campionilor

Olympique Marseille a câștigat Liga Campionilor în 1993. În finală, Marseille a învins-o pe Milan cu 1-0.

Au fost finaliste echipele franceze Stade de Reims (1956, 1959), AS Saint-Étienne (1976) și AS Monaco (2004).[26]

Europa League

Au fost finaliste SC Bastia (1978), FC Girondins de Bordeaux(1996) și Olympique de Marseille (1999, 2004, 2018).

Campionatul intern

Cele mai multe titluri de campioană națională au fost cucerite de  AS Saint-Étienne (10) Olympique de Marseille (9) și FC Nantes (8).

Cupe interne

Cele mai multe cupe interne au fost obținute de Paris Saint Germain (12), Marseille (10) și Saint-Etienne și Lille (6)

Cupe ale Ligii

Cele mai multe Cupe ale Ligii au fost cucerite de Paris Saint Germain (8), Strasbourg (4) și Bordeaux, Marseille (3).

Trofeul Campionilor

Cele mai multe Trofee ale Campionilor au fost obținute de Paris Saint Germain (9), Lyon (8), AS Saint-Étienne (5) și Monaco, Reims (4).

Baschet

Franța a câștigat Eurobasket 2013.

Franța a fost finalistă la Olimpiada din 1948, la Eurobasket 1949, la Olimpiada din 2000 și la Eurobasket 2011.

Handbal

Echipa masculină a Franței a câștigat Campionatul Mondial de 6 ori (1995, 2001, 2009, 2011, 2015, 2017) și Campionatul European de 3 ori (2006, 2010 și 2014).

Montpellier Handball a câștigat EHF Champions League în 2003.

Ciclism

Turul Franței a fost câștigat de 36 ori de către cicliștii francezi. Jacques Anquetil (1957, 1961, 1962, 1963, 1964) și Bernard Hinault (1978, 1979, 1981, 1982, 1985) au câștigat Turul Franței de 5 ori și Louison Bobet de 3 ori (1953, 1954, 1955).

Jeannie Longo a câștigat Turul Franței de 3 ori (1987, 1988, 1989), a câștigat 9 medalii de aur la UCI Road World Championships și medalia de aur la Olimpiada din 1996.

Emigrație

Franța este una din țările europene în care se stabilesc emigranții economici din întreaga lume.

România

Specializare

În secolul al 19-lea Franța era țara în care intelectualitatea română mergea la specializare în diverse domenii.

Emigrație

Circa 200 000 români se află în Franța în prezent.[27]

Scriitori în exil

Din pricina regimului comunist au plecat sau au fost forţaţi să plece diverşi scriitori: Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca (soţul Monicăi Lovinescu), Eugen Ionescu, Paul Goma, Petru Dumitriu și Matei Vişniec

Regizorul de film Lucian Pintilie a fost forțat să emigreze la Paris de regimul comunist.

Sculptorul Constantin Brâncuși a locuit la Paris după ce a plecat din România și a murit tot la Paris.

Compozitorul George Enescu a trăit și el la Paris, unde a și murit.

Limba franceză

Limba franceză a fost multă vreme cea mai populară limbă străină învățată în România.

Francofonie

România este principala țară francofonă din Europa Centrală și de Est.[28]

 

Bibliografie

Dicționar Enciclopedic, vol II,  Franța, pag 367-371

Britannica, France, Jeremy David Popkin, Patrice Louis-René Higonnet and Others (See All Contributors), https://www.britannica.com/place/France

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.