Specii invazive din România

Specii invazive din România

În apele dulci

Specii de peşti

Au fost inventariate 34 de specii non-native de peşti aflate în apele dulci ale României, din care 4 specii (Ictalurus nebulosus, Lepomis gibbosus, Ictalurus melas şi Odontobutis glenii) au pătruns pe cale naturală, iar 26 au pătruns accidental sau deliberat. Din cele 4 specii pătrunse la noi pe cale naturală, două se reproduc în apele naturale (Ictalurus nebulosus şi Lepomis gibbosus).

Reproducere

Murgoiul bălţat (Pseudorasbora parva)
Murgoiul bălţat (Pseudorasbora parva). Autor: Seotaro. Data: 13 noiembrie 2007. Locaţia: colectat în Hamamatsu, Shizuoka, Japonia şi fotografiat apoi într-un acvariu. Licenţa: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts

12 specii s-au naturalizat, adică se reproduc fără ajutorul omului (Cyprinus carpio, Oncorhynchus mykiss, Carassius auratus gibelio, Gambusia holbrooki, Ctenopharyngodon idella, Hypophthalmichthys molitrix, Aristichthys nobilis, Pseudorasbora parva, Poecilia reticulata,P.Sphenops, Xiphophorus helleri, Trichogaster trichopterus), iar 5 specii se reproduc doar în crescătoriile piscicole, cu ajutor uman (Salvelinus fontinalis, Mylopharyngodon piceus, Ictiobus niger, Polyodon spathula şi Clarias gariepinus).

Specii invadatoare

Bibanul soare (Lepomis gibbosus)
Bibanul soare (Lepomis gibbosus). Autor: Largemouth33. Data: 18 iunie 2002. Licenţa: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts.

4 specii sunt privite ca invadatoare: somnul pitic (Ictalurus nebulosus), murgoiul bălţat (Pseudorasbora parva), carasul (Carassius auratus gibelio) şi bibanul soare (Lepomis gibbosus).

Istoric

Până în 1956

Până în 1956 au pătruns în apele dulci ale României 7 specii, din Asia şi America de Nord. Aceste specii sunt: Cyprinus carpio (pe la 1300), Oncorhynchus mykiss (în 1885 din Ungaria), Salvelinus fontinalis (în 1900 din Austria), Ictalurus nebulosus (în 1908 din Ungaria), Carassius auratus gibelio (în 1912 din Basarabia), Lepomis gibbosus (în 1929 din Ungaria), Gambusia holbrooki (în 1927 din Germania).

În perioada 1956-1989

În perioada 1956-1989 au fost introduse 15 specii de peşti cu valoare economică, din care 6 s-au naturalizat: Coregonus lavaretus maraenoides (în 1956 din Uniunea Sovietică), Coregonus albula ladogensis (în 1956 din Uniunea Sovietică), Ctenopharyngodon idella (naturalizat), Hypophthalmichthys molitrix (naturalizat), Aristichthys nobilis (naturalizat), Mylopharyngodon piceus (naturalizat), Parabramis pekinensis, Megalobrama terminalis, Pseudorasbora parva (specii introduse în 1960-1962 din China), Ictiobus cyprinellus, Ictiobus niger, Ictiobus bubalus (specii introduse în perioada 1978-1980 din Uniunea Sovietică), Ictalurus punctatus (în 1978 din Uniunea Sovietică), Coregonus peled (în 1980 din Uniunea Sovietică). A fost introdusă şi o specie ornamentală, Poecilia reticulata, în două locații: în lacul termal Peţea de la Băile 1 Mai și în izvorul termal de la Băile Felix, unde s-a naturalizat.

În perioada 1989-2008

Din 1989 până în 2008 au pătruns în apele dulci ale României:  Polyodon spathula (1992 din SUA), Ictalurus melas (în 1997), Odontobutis glenii (în 2001), Clarias gariepinus (în 2004, din Ungaria), Clarias ngamensis (în 2004), Xiphophorus helleri (1990, piaţa acvariofilă), Poecilia sphenops, Macropodus opercularis, Trichogaster trichopterus (cu originea în piaţa acvariofilă).[1]

În Marea Neagră

Generalităţi

Speciile străine invazive reprezintă procentual circa 3% din totalul speciilor de pe litoralul românesc. Circa 17% din ele au produs schimbări semnificative în apele sărate sau dulci. Doar 6% din speciile străine invazive au fost introduse intenţionat în ecosistemele marine, spre deosebire de situaţia din ecosistemele de apă dulce, unde majoritatea speciilor au fost introduse intenţionat. Cu privire la originea speciilor străine invazive din Marea Neagră, circa 43% sunt specii cosmopolite de plancton, 12% au origine atlantică-mediteraneeană, 27% au o origine nord-atlantică şi 18% au o origine indo-pacifică.

Câteva specii invazive: melcul Rapana venosa, scoica Mya arenaria, scoica Anadara inaequivalvis, meduza Mnemiopsis leidy, meduza Beroe ovata.

Câteva specii stabilizate la noi: meduza Blackfordia virginica, unele specii de copepode pelagice

Circa 20 de specii de copepode pelagice (Neocalanus, Mesocalanus, Calocalanus, Ctenocalanus, Corycaeus, Euterpina, Oncaea, Microsetella, etc) au fost semnalate prima oară în anii 60-70 în nordul litoralului. Ele sunt specii cosmopolite şi au fost introduse accidental pe litoralul românesc al Mării Negre.

Meduze

Meduza Mnemiopsis leidy, neavând prădători, a redus drastic populaţiile de peşte pelagic, afectate şi de pescuitul excesiv, şi a afectat planctonul nativ gelatinos. După apariţia meduzei Beroe ovata populaţiile de Mnemiopsis leidy au scăzut, după anul 2000.

Moluşte

Melcul Rapana venosa, cel mai mare gastropod prădător din Marea Neagră, a contribuit la dispariţia bancurilor de scoici din partea estică a Mării Negre.

Scoica Mya arenaria şi scoica Anadara inaequivalvis s-au aclimatizat şi au devenit dominante în apele cu salinitate scăzută.

Melcul Potamopyrgus antipodarum a devenit foarte răspândit în Complexul Razim-Sinoe. Gastropodul a cunoscut o expansiune în partea nord-vestică a litoralului Mării Negre, având mari populaţii pe coasta ucraineană.[2]

Crustacee

Crabul Eriocheir sinensis este prezent la gurile Dunării şi în câteva lacuri din Delta Dunării. Este o prezenţă frecventă în unele locuri.

Crabul american albastru Callinectes sapidus nu a produs modificări importante în ecosistemele existente.

Palaemon macrodactylus este o crevetă asiatică prezentă în număr mare în partea nordică a coastei Mării Negre.

 

Specii de insecte forestiere invazive

Harlequin Ladybird
Harmonia axyridis (Harlequin Ladybird). Foarte variabilă ca înfăţişare. Autor: Vladimir Maftei. Data: 28.05.2015. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Specii de insecte forestiere invazive: fluturele Cameraria ohridella (pe frunzele castanilor), fluturele Parectopa robiniella (pe frunzele tufelor de salcâmi), fluturele Phyllonorycter robiniella (pe frunzele de salcâm), fluturele Phyllonorycter issikii (pe frunzele de tei pucios şi pe molid), Hyphantria cunea (pe ramurile de Acer negundo L. și de Sambucus nigra L şi pe pomi fructiferi) , Obolodiplosis robiniae (pe frunzele de salcâm), gândacul Leptoglossus occidentalis, Eopineus strobus, viespea Megastigmus spermotrophus, buburuza Harmonia axyridis. Ele au populaţii stabile şi sunt mult mai răspândite decât se credea, unele având populaţii importante. Astfel la nivel local sau regional unele specii (C. ohridella, H. cunea) sunt considerate dăunători importanţi de către cei cu interese financiare.[3]

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.