Banc
Rezumat
Bancul este un tip de text literar anonim sau cult (de exemplu legile lui Edward Aloysius Murphy, bancurile lui Theodor Dimitrie Speranția), de mică întindere, care stârneşte râsul. Multe bancuri folosesc ironia. Bancurile sunt un mijloc de apărare contra stresului și bolilor și contribuie la înveselirea oamenilor, fiind un ingredient important în divertisment. Bancurile sunt expresia funcţiei ludice a limbajului.
Tipuri
Bancuri ironice
Unele bancuri ironizează unele defecte umane reale sau imaginare (de exemplu blondele şi poliţiştii nu sunt statistic mai proşti decât media din societate), sau hiperbolizează unele calităţi umane (de exemplu forţa fizică şi duritatea justiţiară a lui Chuck Norris) reale sau închipuite (Superman, Omul Păianjen, etc). Defectele sunt îngroșate, caricaturizate.
Uneori anumite naţii (de exemplu scoţienii, evreii, ungurii, românii), etnii (de exemplu ţiganii), oamenii dintr-o anumită regiune geografică (de exemplu ardelenii, oltenii, moldovenii) sau anumite categorii profesionale (de exemplu poliţiştii, politicienii, avocaţii) sau alte categorii de oameni (de exemplu blondele) sunt ţintele preferate ale bancurilor. Sunt ironizate zgârcenia scoţienilor, mercantilismul evreilor, prostia poliţiştilor, mercantilismul avocaţilor, prostia blondelor, etc.
Unele bancuri urmăresc în plan secundar să și corecteze unele defecte umane prin ironie.
În vremurile grele și tulburi d.p.d.v politic bancurile reprezintă și o formă de protest politic și social și o formă de rezistență.
Bancuri tragicomice
Unele bancuri au, pe lângă latura comică, și o parte tragică, fiind astfel tragicomice.
Bancuri cu Chuck Norris
Chuck Norris nu poartă ceas. El decide cât e ceasul.
Bancuri cu culmi
Bancurile cu culmi împing până la limita fantasticului unele caracteristici umane sau situaţii.
Culmea informaticii
Să alungi musca de pe monitor cu mouse-ul.
Culmea căsătoriei
Să ceri mâna fetei şi să primeşti piciorul tatălui!
Culmea geloziei
O prostituată citind mesajele din telefoanele clienţilor.
Culmea geografiei
Să te joci cu Cercul Polar.
Culmea geografiei României 1
Să deschizi Porţile de Fier cu Cheile Bicazului.
Culmea fitnessului
Să reuşească să slăbească un ardei gras.
Culmea hoţiei
Să furi din puşcărie!
Bancuri tip întrebare-răspuns
De ce iau poliţiştii salariu?
Pentru că prostia se plăteşte.
Cum se numeşte secretara însărcinată cu şeful?
Bosumflata.
Care sunt cele trei cuvinte folosite cel mai des în lume?
Made in China
Cum joacă fazan ANAF-ul?
Restaurant, te-am închis.
Bancuri cu proverbe modificate
Unele bancuri păstrează forma unor proverbe sau aforisme cunoscute, dar le ajustează în părţile esenţiale.
Nu da vrabia din mână pe cioara de sub fard! (proverbul originar era: ,,Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”)
În spatele fiecărei femei supărate este un bărbat care habar n-are de ce. Fiecare bărbat de succes are în spatele lui o femeie. Dacă succesul continuă, mai apar si altele. (zicerea originară era: ,,În spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie puternică”)
Fie pâinea cât de rea, tot ţi-o fură cineva.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în Germania.
Fie pâinea cât de rea, tot mai scumpă-n ţara mea! (zicerea era: Fie pâine cât de rea,
Tot mai bine-n țara mea- George Crețeanu, poet român 1829-1887.)
Capul care a plecat sabia nu l-a tăiat (după proverbul ,,Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu vede”)
Dai parte, ai carte (Protv, despre mituirea unor profesori la bacalaureat, proverbul era ,,Ai carte, ai parte)
România a umblat cu iarba vopsită (la un meci în care gazonul, aflat într-o stare deplorabilă, chiar a fost vopsit în verde pentru a nu se vedea că iarba era în ultimul hal) (expresia era: a umbla cu cioara vopsită)
Bancuri bazate pe jocuri de cuvinte
Unele bancuri se bazează exclusiv pe forma cuvintelor.
Microscop = scop marunt
Soios = de soi
Meritoriu = teritoriu ocupat de livada de meri
Înviorat-prevăzut cu vioară
Fiţi amabili, o întrebare: furtuna e soţia furtunului?
Cum se numeşte omul care face duş?
R: Duşman
Cum se numesc naşii papei?
Papanaşi
Bancuri bazate pe comicul de situație
Unele bancuri valorifică comicul de situaţie.
Ex: Şeful zice un banc şi toţi angajaţii încep să râdă cu excepţia unuia.
– Tu de ce nu râzi?
– Nu are rost, mâine îmi dau demisia.
Ex: Soţia lui Oliviu Gherman se plânge unui doctor:
– Nu ştiu ce sa fac cu soţul meu, doctore. Vorbeşte în somn.
-Da, este un lucru neplăcut.
-Neplăcut? Puţin spus! Alaltăieri râdea de el tot Senatul…
Ex:Un tânăr dentist îşi deschide noul cabinet. Un bărbat intră în cabinet. Dentistul vrea să pară ocupat şi ridică imediat receptorul telefonului şi vorbeşte ca şi cum ar face o programare. După ce încheie ,,conversaţia”, îl întreabă pe vizitator: ,,Cu ce vă pot ajuta?”
Bărbatul spune: ,,Am venit să fac conexiunea la telefon.”
Bancuri care îndeamnă la imoralitate
Anumite bancuri îndeamnă la imoralitate, reflectând părerile eronate ale creatorilor lor: bancuri anticăsătorie, prosingurătate, feministe, anticlericale, anticreștine, proceaușiste, procomuniste, etc.
Parte epică și dialog
Multe bancuri au o parte epică și este prezent de obicei și dialogul. Altele nu au dialog și nici parte epică (de exemplu bancurile cu culmi, bancurile tip întrebare-răspuns, bancurile cu proverbe modificate, bancurile care se bazează exclusiv pe forma cuvintelor, etc).
Formă
Ca formă, bancul poate fi un dialog, o povestire în care este intercalat un dialog (uneori apărând chiar mai multe dialoguri), o povestire fără dialog, un simplu text amuzant, rareori un monolog.
Divertisment
Bancurile reprezintă un ingredient de bază în divertisment, alături de muzică, dans şi jocuri. Bancurile sunt expresia funcţiei ludice a limbajului.
Rol
Bancurile reprezintă unul din cele mai eficiente mijloace de apărare contra stresului. ,,Un hohot de râs e ca o vacanţă”, spunea actorul american de comedie Milton Berle. În plus, ,,O inimă veselă este un leac minunat” (Prov17.22), spunea Solomon, înţeleptul împărat al Israelului din secolul al X-lea î.Hr.
Necesitatea selecției
Bancurile decente şi de calitate trebuie căutate şi apreciate, în condiţiile în care bancurile indecente, vulgare și imorale se găsesc în cantităţi uriaşe, atât în realitate, cât şi în mediul virtual.
Literatura română
Theodor Dimitrie Speranția (1856-1929) a cules și a scris multe anecdote: Anecdote populare (3 vol., 1889-1893); Anecdote afumate (1898); Anecdote piperate (1903); Anecdote botezate (1903), Anecdote împănate (1920), etc
Ironia
Dependenţa de internet
Mama către fata ei:
– Du-te şi spală vasele acum!
– Care sunt cuvintele magice?
– Te las fără net.
– Acum mă duc să le spăl.
Zgârcenia
Ex : Prietenii mei mi-au spus că sunt cel mai mare avar din lume. Aşa că astăzi, ca să le dovedesc contrariul, le-am dat o bere. Nici aşa n-au fost mulţumiţi… ei ar fi vrut o bere de fiecare!
Gelozia excesivă
El: – Tu ești cea mai geloasă femeie pe care o cunosc!
Ea: – Ce alte femei mai cunoşti?
Ignoranţa
Ex: Profesorul strigă la elevi: ,,Clasa voastră este aşa de slabă la matematică încât 70% dintre voi nici nu vor trece clasa
Un elev: Ha, ha, ha!
Profesorul: De ce râzi aşa?
Elevul : Păi noi nici nu suntem atâţia în clasă.
Ex: La examenul de geografie studentul era complet nepregătit. Profesorul îi pune o ultimă întrebare:
-Ştii măcar cine a descoperit America?
Studentul ridică din umeri
-Columb!, strigă indignat profesorul
Studentul pleacă de la tablă îndreptându-se spre banca sa.
Unde ai plecat?
Păi dacă l-aţi chemat pe următorul…
Ex:–Ce părere ai despre Toulouse – Lautrec?
– Bate Lautrec.
Zgârcenia scoţienilor
Doi scoţieni mergeau pe stradă. Unul dintre ei scoate un pieptene şi după ce şi-l trece prin păr îl aruncă. Al doilea, mirat, îl întreabă:
– De ce l-ai aruncat?
– Păi i se rupsese un dinte
– Păi şi doar pentru un dinte?
– Era ultimul.
Mercantilismul evreilor
Ex : Rashela îi zice lui Iţic:
– Iţic, m-am gândit bine şi am hotărât să divorţăm!
– Cum aşa, măi Rashela, după 40 de ani de căsătorie!
– Dar ce-ţi veni?
– Păi tu-ţi dai seama, măi Iţic, că în 40 de ani tu nu mi-ai cumpărat niciodată nimic?
– Păi nu mi-ai spus niciodată că ai avea ceva de vânzare!
Mercantilismul avocaţilor
Un tip întreabă un avocat:
– Care este onorariul dumneavoastră?
– 1000 $ pentru 3 întrebări.
Mirat, omul îl întreabă:
– Nu este cam mult?
– Posibil. Care este a treia întrebare?
Prostia blondelor
Ex: Două blonde discută:
– Auzi, cum se spune corect: IRAN sau IRAK?
– La ce?
Prostia poliţiştilor
Un poliţist urcă în autobuz şi compostează un bilet,
după care mai compostează unul.
Un cetăţean îl vede şi-l întreabă:
– De ce aţi compostat 2 bilete?
– Păi dacă pierd unul îl am pe al doilea!
– Şi dacă le pierzi pe amândouă?
– Am abonament!
Bancuri tragicomice
Se face un clasament al celor mai corupte ţări.
Cum de a ieşit România pe 6?
A dat şpagă ca să nu fie în primele 5.
Doi nemţi discută într-un showroom:
– Ce-i asta, Dacia Duster?
– Duster…da, românească, nu?
– Da, românească…
– Bună, nu? Garda înaltă, cauciucuri groase…
– Mda.. .
– Măi, ce ţi-e şi cu românii ăştia…ar face orice numai să nu-şi repare drumurile!
Pe vremea lui Ceauşescu un tip intră într-un magazin:
– Nu vă supăraţi, aveţi peste?
– Nu, aici nu avem carne, pește nu au alături…
Forma
Dialog
Ex: – Mi-au furat mobilul
– La poliţie ai fost?
– Am fost. Nu l-au furat ei.
Monolog
Ex: Soţia către soţ: ,,Să ştii că mi-am dat seama că ai chef de ceartă: adică luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă ţi-au plăcut macaroanele cu brânză făcute de mine iar acum, duminică, brusc nu-ţi mai plac!
Poveste în care este intercalat şi un dialog, sau în care apar chiar mai multe dialoguri
Ex1: La un om de ştiinţă renumit vin nişte oaspeţi în vizită. Când intră în cameră, observă că deasupra patului era o potcoavă.
– Cum se poate aşa ceva? Doar nu sunteţi superstiţios…
– Nicidecum, dar mi-a zis cineva că îi ajută şi pe cei care nu cred în superstiţii.
Ex2: Mama către Bulişor:
-Sună-l pe tata şi întreabă-l când ajunge acasă.
Bulişor după 3 minute: L-am sunat şi răspunde o tanti…
Mama: Cum o tanti? Ei lasă…
Ajunge tatăl acasă şi mama, fără să scoată un cuvânt, îi trage câteva mături bune pe spinare.
Tatăl: Ce te-a apucat, femeie?
Mama: Bulişor, vino şi spune-i lui tati ce spunea femeia aia.
Bulişor: Abonatul nu poate fi contactat, vă rugăm reveniţi.
Povestire
Ex: În Pantelimon, în Bucureşti, pentru a nu i se sparge amărâta sa de Dacie pentru un casetofon,un tip şi-a pus în geam un afiş pe care scria: „Nu am casetofon!”. Şi-a lăsat maşina în parcare şi a doua zi s-a dus să vadă dacă totul e ok. Ajungând în locul unde îşi parcase maşina, el a găsit, în locul autoturismului, un carton pe care scria: „Las’ că-i punem noi!”
Ex: Fiul unui şeic studia în Bucureşti. Întrebându-l părinţii cum se simte, le-a răspuns că în general bine, dar că se jenează un pic când el vine cu Mercedesul din aur la şcoală, iar profesorul lui coboară din tramvai. Peste câteva zile primeşte un cec de un milion de dolari şi un mail: „Nu ne face numele de ruşine! Cumpără-ţi şi tu un tramvai!‟.
Ex:Un scoţian îi scrie fiului său:
,,Îţi trimit zece dolari, cât ai cerut. Dar ţine minte: 10 dolari se scrie cu un zero, nu cu doi.”
Text amuzant
Ex: Şeful meu mi-a urat o zi bună aşa că m-am dus acasă.
Obişnuiam să cred că creierul este cel mai important organ. Dar apoi m-am gândit, hey, uite cine îmi spunea acest lucru.
După o ceartă acasă întotdeauna bărbatul este cel care se îmbracă şi pleacă pentru că femeia nu ştie cu ce să se îmbrace.
Mi-am luat un ceas la mâna a doua. Acum am două ceasuri.
Nu-s greu de citit, sunt greu de tradus.