Forţa de muncă în România

Forţa de muncă în România

Reclamă la siropul de cireșe. Autor: neidentificat. Data: perioada comunistă. Locație: România.

Emigraţia

România avea 3 300 000 de emigranţi în 2013. Ei trăiau în Italia (1 100 000), Spania (800 000), Germania (380 000), Ungaria (230 000), Statele Unite ale Americii (190 000), Israel (110 000), Marea Britanie (100 000), Canada (100 000), Austria (60 000), Franţa (60 000), Grecia (40 000), Turcia (30 000), Belgia (30 000), Portugalia (30 000) şi Suedia (20 000). România avea al doilea cel mai mare procent de emigranţi dintre statele europene (11%), după Albania (38%-1 milion de persoane). [1]

35% din cetăţenii activi (în muncă) români, adică 3,5-3,6 milioane de cetăţeni români, au plecat în străinătate la muncă în ultimii 10 ani.[2]

În 2018 circa 411 000 români trăiau în Marea Britanie.[3]

10% din cei care doreau un serviciu în afara ţării aveau studii superioare.[4]

Deficit de specialişti

61% dintre angajatorii români au declarat că le este greu să găsească specialişti sau persoane cu o minimă calificare, în 2015. Procentul este cu mult peste media globală de 38%, este cu 21% mai mare ca în 2014, şi este cel mai mare procent din ultimii 6 ani. România se află pe locul al 5-lea în lume în privinţa dificultăţii găsirii de specialişti, după Japonia, Peru şi Hong Kong, şi la egalitate cu Brazilia.[5]

Numărul locurilor de muncă vacante s-a dublat, de la cca 38 000 la cca 60 000 în 2016. Cea mai mare cerere de forţă de muncă era pentru specialişti (circa 17 700 posturi), meseriaşi din domeniul serviciilor (circa 8200), operatori de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (circa 7000) şi muncitori calificați (circa 6900 posturi).[6]

Exodul forţei de muncă

Vânzător de înghețată. Autor: neidentificat. Licență: Domeniul Public.

35% din cetăţenii activi (în muncă) români, adică 3,5-3,6 milioane de cetăţeni români, au plecat în străinătate la muncă în ultimii 10 ani.[7]. Circa 13% din populaţia României lucra în străinătate în 2017.[8]

Exodul inginerilor

Peste 300 000 de ingineri au părăsit România după 1990.

Exodul inginerilor IT a scăzut la cca 20% după introducerea în Codul Fiscal a prevederii că IT-iştii nu mai plătesc impozit.[9]

Sectorul informatic

Locul în lume la aptitudini

România se situa pe locul al 5-lea în lume cu privire la aptitudinile de suport tehnic pentru computere, suport tehnic de tip helpdesk și de rețea, telecomunicații, comunicații LAN/WLAN, design de rețea, ASP.NET, HTML, PHP, concepte de dezvoltare web, etc.

Număr

România deţinea locul I în Europa şi al şaselea în lume cu privire la numărul de informaticieni certificaţi, având peste 100 000 informaticieni.[10]

Scutire plata impozit pe venit

În România informaticienii sunt scutiţi de plata impozitului pe venit.[11]

Zilieri

Existau în România circa 700 000 de zilieri, care lucrau în economia gri, în 2016.[12]

În aprilie 2017 existau 360 000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit, ceea ce înseamnă o muncă la gri. [13]

Încadrare la un alt tip de contract

Deşi lucrează o normă întreagă, unii angajaţi sunt încadraţi la un alt tip de contract.[14]

Lucrători în agricultură

28% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură, cu mult peste nivelul din celelalte ţări europene, unde nicio ţară nu depăşeşte 10%.[15]

Locuri de muncă part-time

Doar 6,5% din salariaţii români lucrau în regim part-time în 2018, mult sub media din UE, de 19%. Studenţii, gravidele şi pensionarii sunt cei mai afectaţi.[16]

Lucrători pe cont propriu

Lucrătorii pe cont propriu reprezentau 14% din totalul lucrătorilor din România, peste media UE, care era 9%, în 2019. Pe sectoare de activitate situația era: sectorul ,,agricultură, forestier şi pescuit(19%), ,,comerţul angro şi cu amănuntul, repararea vehiculelor cu motor şi motocicletelor” (14%), ,,activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (14%), ,,construcţii” (11%), ,,activităţi în domeniul sănătăţii umane şi asistenţei sociale” (7%).[17]

Angajaţi în sectorul public

Circa 26% din totalul angajaţilor cu carte de muncă din economie lucrau la stat în 2019. 1,23 milioane salariaţi lucrează în sectorul public, 800 000 în administraţia publică centrală, iar  peste 430 000 în administraţia publică locală. [18]

Încălcarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor

România era singurul stat din Uniunea Europeană încadrat în categoria statelor care încalcă sistematic drepturile fundamentale ale muncitorilor, în 2017. Încadrarea a fost făcută de  Confederația Internațională a Sindicatelor (CIS), conform indicelui privind drepturile fundamentale ale lucrătorilor. Situaţia României din 2017 a fost aceeaşi ca în 2016.[19][20]

Studii superioare

25% din românii între 30-34 de ani aveau studii terţiare în 2015, 24% din bărbaţi şi 27% din femei.  Procentul de persoane cu studii superioare era de 9% în 2002. La nivelul UE procentele erau de 34% bărbaţi şi 43% femei (38,5% în general).[21]

Lucrători bărbaţi şi femei

66% dintre românii între 20-64 de ani munceau în 2015, 74% din bărbaţi şi 52% din femei. La nivelul UE procentul general era de 70% (75% bărbaţi, 64% femei).[22]

Salarizare bărbaţi-femei

România înregistra în 2014 cel mai redus decalaj de salarizare între bărbaţii şi femeile aflate în funcţii de conducere din UE, 5%, mult sub media UE, de 23%. În România 41% din totalul persoanelor cu funcţii de conducere erau femei, peste media UE, de 35%.[23]

Noile afaceri

62% dintre noile afaceri erau începute de foşti muncitori (calificaţi şi necalificaţi), 34% de foşti ingineri şi 3% de foşti manageri, în 2015.[24]

Lucrul de acasă

0,8% din românii cu vârsta între 15-64 ani lucrau de acasă în 2019, mult sub media europeană de 5,4%. În 2012 circa 0,4% din români lucrau de acasă. 1,9% din liber-profesioniștii din România lucrau de acasă în 2019, mult sub media europeană de 19%.[25]

Puţini angajaţi în domeniul culturii

1,6% dintre angajaţii români lucrau în domeniul culturii în 2016, mult sub media UE, de 3,7%. Numărul a crescut cu 7% în perioada 2011-2016.[26]

Accidente de muncă

România a ocupat locul al 2-lea în Uniunea Europeană cu privire la numărul accidentelor de muncă mortale, în 2017. România a înregistrat 6,1 accidente mortale la 100 000 lucrători. În 2016 au fost înregistrate 5000 de accidente de muncă în România. Pe primul loc în UE a fost Luxemburg, cu 10,8 accidente mortale la 100 000 lucrători. Cele mai periculoase meserii sunt: lucrător în construcţii, pompier şi şofer.[27]

 

Forţa de muncă în România Forţa de muncă în România Forţa de muncă în România Forţa de muncă în România Forţa de muncă în România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.