Mamifer

Mamifer

Rezumat

Zimbri
Zimbri (mascul-stânga şi femelă) în Parcul Natural Vânători Neamţ, România. Autor: Ccezar2004. Data: 18 noiembrie 2005. Licenţa: Domeniul Public

Mamiferele (lat. mamma „mamelă” + fero „a purta”[1]) sunt vertebrate la care aproape toate femelele îşi hrănesc puii cu lapte, homeoterme, cu sânge cald, majoritatea terestre, majoritatea vivipare, aproape toate acoperite de păr. Cavitatea toracică este separată de cea abdominală. Au respiraţie pulmonară. Posedă o inimă cu 4 camere. Au encefalul dezvoltat. Se împart în monotreme, marsupiale şi placentare.[2]Unele mamifere sunt vânate sau crescute pentru carne, lapte, blană, lână, piele, în scopuri ştiinţifice, pentru industria farmaceutică, pentru industria textilă, ca animale de companie, pentru pază, la vânătoare, pentru călărit, pentru transport, pentru circuri, pentru grădinile zoologice, pentru depistarea drogurilor, ca însoţitoare pentru nevăzători, etc. Unele mamifere sunt carnivore, altele erbivore, altele omnivore. Există peste 5500 specii de mamifere pe glob.[3]

Lapte produs de mamele

Cu excepţia monotremelor (care sunt ovipare), mamiferele femele dau naştere la pui vii, care sunt hrăniţi cu lapte produs de mamele.

Temperatura corpului

Mamiferele şi păsările sunt animale homeoterme (cu temperatura corpului constantă).[4] Ele au sânge cald (spre deosebire de peşti, care au în general sânge rece).

Mediu

Panthera leo, African lion
Leu profil. Panthera leo, African lion. Autor: Vladimir Maftei. Data: 10.06.2015. Locaţia: Grădina Zoologică Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Majoritatea mamiferelor sunt animale terestre. Altele trăiesc sub pământ (cârtiţa). Altele au aripi şi zboară (liliacul). Altele trăiesc în apă (balena, caşalotul, delfinul).

Răspândire

Mamiferele sunt răspândite pe tot globul. Doar păianjenii şi insectele au o arie de răspândire mai mare.[5]

Păr

Corpul mamiferelor este acoperit de păr în aproape toate cazurile. La unele balene părul este prezent doar în stadiul de fetus.[6]

Producţiunile cornoase ale epidermei

Producţiunile cornoase ale epidermei sunt ghearele (leu, urs, pisică, etc), copitele (cal, zebră), unghiile, solzii, ţepii (arici) şi perii.

Producţiunile glandulare

Pereche de râşi (Lynx lynx)
Pereche de râşi eurasiatici (Lynx lynx) în Wildpark Langenberg (Germania). Masculul este cel din planul îndepărtat. Autor: Tambako The Jaguar. Data: 15 ianuarie 2011. Licenţa: Attribution-NoDerivs 2.0 Generic (CC BY-ND 2.0) . Sursa: Flickr, https://www.flickr.com/photos/tambako/5497109020/in/faves-89250700@N06/

Producţiunile glandulare sunt: glandele sudoripare, care secretă sudoare, glandele sebacee, care secretă sebumul, o substanţă grasă cu care sunt unse firele de păr şi glandele mamare, care secretă laptele.[7]

Scheletul

Scheletul este compus din oase cu măduvă în interior.[8]

Clasificare

-după modul de reproducere şi al dezvoltării puilor

  1. Monotreme (ornitorinc şi echidnă)
Delfinul cu burtă albă, Short-beaked Common Dolphin, Black Sea Common Dolphin, Common Dolphin
Delfinul comun (sau delfinul cu burta albă) cu pui. Delphinus delphis. Specie vulnerabilă. Autor: Jessica Redfern. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Protected Resouces Division, Southwest Fisheries Science Center, La Jolla, California. swfsc.nmfs.noaa.gov/PRD/ http://swfsc.nmfs.noaa.gov/PRD/CruiseInformation/CSCAPE/VisitTheCruise/PostingFolder/Photos-Leg7/Mammals/index.htm

Denumirea lor (monos= unul; trema=orificiu) provine de la faptul că au un singur orificiu posterior, orificiul cloacal.

Monotremele sunt mamifere ovipare (care se înmulţesc prin ouă). Ornitorincul cloceşte ouăle într-un cuib. Echidna poartă ouăle într-o pungă tegumentară a pântecelui.

Puii se hrănesc cu lapte, care se prelinge pe perii abdomenului. Monotremele nu au mamele.

Fălcile se prelungesc în formă de cioc. Adulţii nu au dinţi.

Temperatura corpului este scăzută şi variabilă (26-25 grade C)

  1. Marsupiale (cangur, lup marsupial, cârtiţa marsupială, ursul marsupial, koala, furnicarul marsupial, lupul cu pungă, iepurele marsupial, dihorul marsupial, opossumul, vidra marsupială[9])

Denumirea lor se leagă de faptul că au marsupiu, o pungă a tegumentului pe abdomen, unde stau puii după naştere. Acolo se află şi mamelele.

  1. Placentarele

Denumirea lor provine de la faptul embrionul se fixează în peretele uterului mamei cu ajutorul placentei. Embrionul se dezvoltă în uter.

Elan eurasiatic (Alces alces)
Elan eurasiatic (Alces alces), mascul. Autor: Diego Delso. Data: 17 iunie 2012. Locaţia: Tierpark Hellabrunn, Munchen, Germania. Licenţa: Diego Delso, delso.photo, License CC-BY-SA

Placentarele sunt cele mai numeroase mamifere.

Clasificare:

insectivore (arici, cârtiţă)

-chiroptere (liliac)

-edentate (fără dinţi: furnicarul, tatuul, leneşul)

-rozătoare (iepure, popândău)

– carnivore (leu, lup, urs, hienă, dihor)

-pinipide (focă, morsă)

-cetacee (delfin, balenă, caşalot)

-proboscidienii (elefant, mamut)

-copitate

-imparicopitate (cal, măgar, zebră, tapir, rinocer)

–paricopitate (porc, hipopotam, cămilă, lamă, cerb, căprioară, girafă, capră, oaie, vacă, bivol, zimbru, bizon)[10]

-primate (maimuţă)[11]

Locomoţie

Antilopa Saiga (Saiga tartarica)
Antilopa Saiga (Saiga tartarica), mascul. Autor: Navinder Singh. Data: 27 iunie 2009. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 International

Majoritatea mamiferelor au patru picioare. Excepţie fac mamiferele acvatice, cangurul, liliacul, etc.[12]

După modul de călcare mamiferele sunt:

-plantigrade (calcă pe toată suprafaţa tălpii): ariciul, ursul, maimuţa

– digitigrade (calcă doar cu degetele pe sol): felinele, canidele

-unguligrade (numai vârfurile degetelor ating solul): copitatele

Unele mamifere se deplasează prin sărit (iepurele, cangurul).

La mamiferele adaptate secundar la mediul acvatic (pinipide: focă, morsă) membrele au devenit vâsle, iar corpul a devenit pisciform.[13]

Dinţi

La majoritatea mamiferelor există un singur rând suplimentar de dinţi.[14]Dinţii sunt fixaţi în alveole şi sunt de mai multe feluri: incisivi (tăietori), canini (colţi), premolari şi molari (măsele). [15]La unele cetacee şi edentate dentiţia regresează. Balena nu are dinţi.[16]

Gust

Chemoreceptorii mamiferelor se află exclusiv în cavitatea bucală, îndeosebi pe limbă.[17]

Miros

Lup şi lupoaică
Lup cenuşiu şi lupoaică (Canis Lupus). Masculul este în stânga imaginii. Autor: Angell Williams. Data: 1 ianuarie 2008. Licenţa: CC Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr https://www.flickr.com/photos/53357045@N02/4973028423/in/faves-89250700@N06/

Unele mamifere (căprioarele, mamiferele de pradă) au mirosul extrem de dezvoltat, iar altele (focile, cetaceele, primatele) au un simţ olfactiv slab dezvoltat.[18]

Auz

Limita inferioară a frecvenţelor sunetelor recepţionate de mamifere este 64-150Hz, iar limita maximă 38 000-100 000 Hz (câini, pisici, delfini).[19]

Văz

Vederea este binoculară: câmpurile vizuale ale celor doi ochi se suprapun. Deşi pe retină se formează două imagini ale obiectului privit, ele se contopesc apoi într-o imagine unică. Văzul binocular oferă o imagine stereoscopică (în spaţiu).[20]

Sistem digestiv

Cerb şi cerboaică
Cerb şi cerboaică (Cervus elaphus) în Tierpark, Dortmund (Germania). Autor: Mathias Bigge. Data: iulie 2007. Licenţa: CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Unele mamifere (cal, măgar, zebră, rinocer) au un stomac unicameral, altele (ovine, bovine, cămilă) au un stomac multicameral.[21]

Respiraţie

Lutra lutra, Eurasian Otter, Common Otter, European Otter, European River Otter, Old World Otter
Vidre comune (eurasiatice). (Common Otter). Autor: Peter Trimming. Data: 29 august 2012. Locaţia: Felcourt, England, United Kingdom. Licenţă: Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr

Respiraţia la mamifere se realizează cu ajutorul plămânilor, prin inspiraţie şi expiraţie. Frecvenţa mişcărilor respiratorii este invers proporţională cu mărimea mamiferului: 10 respiraţii/minut la cal, 22 la câine, 50 la iepure.

Unele mamifere acvatice (balene, delfini) sau care trăiesc şi în apă (foci, morse, castori) reuşesc să reziste şi sub apă: caşalotul 80-150 minute, balena 30-50 minute, delfinul 15 minute.

Unele mamifere tolerează concentraţii foarte mari de dioxid de carbon. Balena se poate scufunda până la 900 m adâncime.

Unele mamifere s-au adaptat şi la altitudini mari, unde există o presiune scăzută şi oxigenarea devine mai dificilă. Vulturii, acvilele, condorii trăiesc şi la 7-8000 m altitudine. Iepurii, câinii, lupii şi mamiferele domestice se pot adapta şi la o altitudine de 5500 m.[22]

Circulaţie

La mamifere şi păsări circulaţia este închisă, dublă şi completă.[23]Inima este tetracamerală.[24]

Reproducere

La toate mamiferele reproducerea este internă.[25]

Aproape toate mamiferele femele sunt vivipare (nasc pui vii), cu excepţia monotremelor (care fac ouă).

Aproape toate mamiferele femele îşi hrănesc puii cu lapte din mamele, cu excepţia monotremelor (care nu au mamele).

Importanţă

Mungos mungo, Banded Mongoose
Mangustă dungată (Mungos mungo), Banded Mongoose. Autor: Vladimir Maftei. Data: 29.04.2018. Locaţia: Grădina Zoologică Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Unele mamifere sunt o sursă de hrană pentru om. Altele sunt folosite pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte. Altele (cobai, iepuri, etc) sunt folosite în experimente ştiinţifice. Lâna oilor şi lamelor este colectată şi prelucrată, fiind obţinute diverse obiecte (ciorapi, căciuli, mănuşi, pulovere, cergi, covoare, etc). Din lâna unor capre se obţine caşmirul, care este moale şi fin, fiind foarte apreciat şi foarte scump.[26]Lâna este folosită şi ca material izolant termic pentru clădiri.[27] Altele sunt crescute ca animale de companie. Unii oameni privesc vânătoarea ca pe o distracţie. Diverse produse obţinute din mamifere sunt folosite în industria farmaceutică. Alte produse (de exemplu fildeşul de la elefanţi şi foci) sunt folosite ca materie primă de lux pentru construirea de diverse obiecte casnice şi de decor.[28]Câinii au fost şi sunt folosiţi pentru pază, la vânătoare, pentru depistarea drogurilor, ca însoţitori pentru persoanele nevăzătoare. Unii oameni călăresc unele mamifere (cai, măgari, cămile, elefanţi). Lamele, măgarii, cămilele şi elefanţii sunt folosiţi pentru transporturi mai grele, iar unii câini sunt folosiţi pentru a trage săniile pe zăpadă. Unele mamifere (feline, elefanţi, etc) sunt folosite la circuri. Ca şi alte animale, unele mamifere sunt ţinute în grădini zoologice în scop informativ.

Declinul mamiferelor

Vânătoarea pentru carne, produse medicinale, decor şi comerţ cu animale de crescut a făcut ca 301 specii de mamifere terestre să fie ameninţate cu extincţia. Regiunile cu cele mai multe specii ameninţate sunt Asia (în special sud-estul Asiei) şi Africa. Ţările cu cele mai multe specii ameninţate cu extincţia din pricina vânătorii sunt: Madagascar, Indonezia, Filipine, Brazilia, Papua Noua Guinee, India şi China. 26% din speciile de mamifere terestre sunt ameninţate cu extincţia. Cele 301 specii ameninţate cu extincţia din pricina vânării lor reprezintă 7% din toate mamiferele terestre.[29]

Recorduri

Cynomys ludovicianus, Arizona Black-tailed Prairie Dog, Black-tailed Prairie Dog
Câine de preerie cu coadă neagră (Cynomys ludovicianus). Autor: Vladimir Maftei. Data: 22.07.2016. Locaţia: Grădina Zoologică Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Cel mai lung mamifer din lume este balena albastră, care atinge chiar şi 33,58 m şi poate cântări şi 190 tone.[30]Balena albastră este şi cel mai mare animal din lume. Vânată fără limite în secolul al XX-lea, ea este o specie protejată din anul 1986. În lume mai sunt între 10 000-25 000 exemplare.[31]

Cel mai uşor mamifer din lume este Suncus etruscus, care cântăreşte 2,4 g.[32]

Panthera onca
Jaguar detaliu (Panthera onca). Autor: Vladimir Maftei. Data: 14.04.2016 Locaţia: Grădina Zoologică Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

 

Periculozitate pentru om

Câinele este pe locul III în lume din punctul de vedere al deceselor umane provocate (25 000 decese umane/an), după ţânţari (725 000 decese umane/an) şi şerpi (50 000 decese/an). Câinele transmite rabia, care netratată este mortală. În lume există circa 500 de milioane de câini, din care trei sferturi sunt vagabonzi.[33]

Din pricina numărului mare şi a interacţiunii cu omul din cadrul fermelor, mamiferele domestice (taurul, vaca în special) fac un mare număr de victime omeneşti.[34][35]

Alte mamifere periculoase: hipopotamul (500 decese/an), elefantul (100 decese/an), felinele mari (în special leul: 100 decese/an), urşii mari, lupul (10 decese/an), etc.[36]

Mamalogie

Mamalogia este ştiinţa care se ocupă cu studiul mamiferelor. [37]

Bibliografie

Manual de Biologie, clasa a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994

Britannica, https://www.britannica.com/animal/mammal

Dicţionar Enciclopedic, vol IV, pag 235, Editura Enciclopedică, 2001

Dexonline, https://dexonline.ro/definitie/mamifer

Paperback Encyclopedia, pag 863-864, Oxford University Press, 1998

 

Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer Mamifer

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.