Păduri

Păduri

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Păduri, http://www.enciclopedie.info/paduri/, (data citării)

Număr de copaci

O evaluare ştiinţifică din 2015 indica un număr de circa 3 trilioane (3000 de miliarde) de copaci la nivel global. Evaluarea se baza pe imaginile oferite de sateliţi şi pe estimări făcute la nivelul solului. O mai veche estimare indica de opt ori mai puţini copaci, adică 400 de miliarde.[1]

Enciclopedie.info
Răsărit de soare în pădure. Sursa: Pixabay. Licenţa: Domeniul Public, fotografie gratuită.

Amploarea declinului

Numărul de arbori a scăzut cu 46% de la începutul civilizaţiei umane. Anual există o pierdere brută de 15 miliarde de copaci şi o pierdere netă de 10 miliarde de copaci.[2]

Suprafeţele împădurite au pierdut 5,3 milioane de hectare pe an în ultimii 20 de ani (1990-2010). În 2010 ele se întindeau pe 3,89 miliarde de hectare, reprezentând cca 30% din suprafaţa neacoperită cu apă a Pământului. Scăderea suprafeţelor împădurite cauzată de tăierea copacilor (15,5 milioane hectare pe an) şi de catastrofele naturale a fost compensată parţial prin plantările de arbori şi extinderea pădurilor naturale. Cele mai mari despăduriri au fost înregistrate în America de Sud şi Africa.[3]

Pământul a pierdut 2,3 milioane km pătraţi de pădure din pricina tăierilor, focului, bolilor sau furtunii şi a câştigat 800 000 km pătraţi de noi păduri în 2000-2012, înregistrând o pierdere netă de 1500 000 km pătraţi de pădure.[4]

Defrișările sunt responsabile pentru 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.[5]

Google, împreună cu alte organizaţii şi universităţi, a lansat o bază de date www.globalforestwatch.org ce conţine hărţi de înaltă rezoluţie (până la 30 m), cu ajutorul cărora se poate urmări despădurirea la nivel global. Google a compilat milioane de imagini din satelit realizate în peste 40 de ani de Institutul American de Geologie folosind tehnica ,,cloud”. Norvegia, Marea Britanie şi Statele Unite au fost statele care s-au implicat şi ele în proiect.[6]

Cauzele declinului

Principalele cauze ale pierderii pădurilor sunt conversia terenurilor pentru agricultură şi dezvoltarea industrială şi urbană.[7]

Albania

Tăierea copacilor în scop industrial a fost interzisă timp de 10 ani de parlamentul albanez. Măsura a fost luată întrucât suprafaţa Albaniei acoperită cu copaci a scăzut de la 50% la 25% în ultimii 25 de ani.[8]

Tipuri de păduri

45% din pădurile totale sunt tropicale, 31% – boreale, 16% – temperate, şi 8% – subtropicale.[9]

Rol

Pădurile României, Păduri
Brad din Bucureşti. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.05.2014. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Copacii au următoarele roluri :

  1. stochează apă și substanțe nutritive
  2. stabilizează solul
  3. oferă un habitat pentru plante și animale (jumătate din speciile terestre de animale şi plante trăiesc în pădurile lumii[10]
  4. compensează efectele schimbărilor climatice prin absorbția dioxidului de carbon
  5.  generează oxigenul necesar pentru respiraţie[11]

Păduri dense

Zonele cu pădurile cele mai dense se găsesc în Rusia, Scandinavia și America de Nord, unde se află 24% din totalul copacilor.[12]

Suprafeţe împădurite întinse

Zonele cu cele mai întinse suprafeţe împădurite se află la tropice, unde se află 43% din totalul copacilor.[13]

Specii

Pe glob există circa 60 000 de specii cunoscute de arbori, din care cel puţin 9 600 sunt ameninţate cu dispariţia. Brazilia are cele mai multe specii de arbori (8715), fiind urmată de Columbia (5776) şi Indonezia (5142). 4333 de specii se găsesc doar în Brazilia, 2992 doar în Madagascar şi 2584 doar în Australia. Din circa 20 000 de specii evaluate până în 2017, peste 9600 sunt ameninţate. 300 de specii sunt într-o situaţie deosebit de critică, având maximum 50 de copaci.[14]

Oameni dependenţi de păduri

Circa 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2000 de culturi indigene) sunt dependenţi de păduri căci trăiesc în mijlocul pădurilor.

Pădurile reprezintă 37,8% din suprafaţa Europei şi asigură existența a 3,4 milioane de persoane (silvicultura și industriile bazate pe resurse forestiere).[15]

Dimensiuni

Înălţime

Cel mai înalt copac descoperit şi măsurat până acum care încă creşte este din specia Sequoia sempervirens, are 115 m înălţime şi a fost descoperit în 2006, în California, Statele Unite. Copacii din această specie trăiesc de regulă 5-700 ani, dar unii ajung şi la peste 2000 de ani.[16][17]

Diametru

Cel mai mare diametru omologat de copac a fost de 57,9 m şi a aparţinut copacului Tree of the Hundred Horses (Castagno di Cento Cavalli) din specia Castanea sativa, aflat pe Muntele Etna, în Sicilia, Italia. Acum trunchiul său are trei părţi, larg separate.[18]

Vârstă

Cea mai mare vârstă omologată la un copac este de 5200 ani şi aparţine unui copac din specia Pinus longaeva, care se afla în Nevada, Statele Unite. A fost tăiat în 1963.[19]

Creştere

Paulownia Tomentosa. Autor: Vladimir Maftei. Data:. Locaţia: Bucureşti, sectorul 4. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Cea mai rapidă creştere a unui copac aparţine celui din specia Paulownia tomentosa, care creşte 6 metri în primul său an şi 30 cm în trei săptămâni. Este nativ din China şi produce în timpul fotosintezei de 3-4 ori mai mult oxigen decât oricare alt tip de copac.[20]

Împădurire de 550 hectare

Un adolescent indian, Jadav Payeng, a plantat copaci timp de 34 de ani, ajungând să împădurească singur 550 hectare. În 1979, în Assam au avut loc inundaţii dezastruoase, în urma cărora solul a fost puternic erodat, copacii au fost dezrădăcinaţi, iar animalele au murit sau au rămas fără habitatul lor natural. Atunci Jadav, sfătuit de înţelepţii comunităţii, a început să planteze puieţi şi a continuat timp de 34 de ani. Indianul a construit şi o mică platformă de bambus deasupra fiecărui puiet, punând acolo vase de pământ cu găurele. Apa acumulată în aceste vase, ajunsă la plante prin picurare, a făcut posibilă creşterea copacilor. Payeng a introdus în zonă termite, furnici şi râme pentru fertilizarea solului. În timp au apărut şi animale mari precum elefanţi sau tigri. Elefanţii au început să se apropie de sate şi să distrugă plantaţiile şi grădinile, iar tigrii au început să vâneze animalele oamenilor. Atunci oamenii l-au ameninţat că vor distruge pădurea. Atunci Jadav a început să planteze bananieri, hrana preferată a elefanţilor şi aceştia nu s-au mai apropiat de sate, iar pe măsură ce căprioarele şi alte animale s-au înmulţit, şi tigrii au încetat să mai atace animalele oamenilor. Şi astăzi indianul continuă să planteze copaci în zonele apropiate după ce termină treaba în gospodăria familiei sale.[21]

Recorduri împăduriri

Recordul pentru cei mai mulţi arbori plantaţi simultan în mai multe locaţii este de 2 294 629. 122 168 persoane, organizate de TreeVolution: Greening MindaNOW,  au plantat arbori în 29 de locaţii din Filipine, pe 26 septembrie 2014.[22]

Recordul pentru cei mai mulţi arbori plantaţi simultan este de 100 450 arbori. 1978 persoane, organizate de Men of the Trees (Australia), au participat la această acţiune care s-a desfăşurat între 12-13 PM în Whiteman Park, Perth, în Australia, pe 25 iulie 2014.[23]

Recordul pentru cei mai mulţi arbori plantaţi într-o oră este de 49 672 şi a fost realizat de Bhutan Eco-Green Initiative Network (BEGIN) în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, în Thimpu (Bhutan), pe 2 iunie 2015.[24]

Recordul pentru cei mai mulţi arbori plantaţi în 12 ore în mai multe locaţii este de 14 372 801 şi a fost realizat de Forest Department, Government of Madhya Pradesh (India). Plantarea arborilor s-a făcut în 9272 de locaţii în Madhya Pradesh, India, pe 31 iulie 2014.[25]

 

Articole înrudite

Plantă

Poluare

Pădurile României

 Geografie

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.