Pădurile României

Pădurile României

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Pădurile României, http://www.enciclopedie.info/padurile-romaniei/, (data citării)

Suprafaţă

Pădurile României
Brad din Bucureşti. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.05.2014. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Pădurile acopereau 27% din suprafaţa României în 2015, sub media europeană (32%), plasând România pe locul 13 în Europa ca suprafaţă şi pe locul 10 ca suprafaţă/persoană cu 0,30 hectare/persoană[1]

Suprafaţa împădurită a României a scăzut de la 8,5 milioane hectare în 1800 la 6,35 milioane hectare în 2012.[2]În perioada 2000-2011 suprafaţa unde pădurile au fost tăiate sau degradate a fost de 2 800 000 hectare, circa 3% din întreaga suprafaţă împădurită.[3][4]

Judeţe

Suprafeţele împădurite au reprezentat sub 5% în judeţele Călărași, Teleorman, Brăila, Constanța şi Ialomița şi sub 10% din suprafaţa totală în alte zece judeţe, în 2014.[5]

Oraşe

Suprafaţa spaţiilor verzi, sub formă de parcuri, grădini publice, locuri de joacă pentru copii, terenuri ale bazelor şi amenajărilor sportive, era de 26.639 hectare, la nivelul oraşelor şi municipiilor din România, la sfârşitul anului 2017. Unui locuitor din oraşe şi municipii îi revin 21,3 mp suprafaţă spaţii verzi.

Municipiile şi oraşele care au spaţii verzi de peste 50 mp/locuitor sunt: Cavnic (674 mp), Borsec (166), Slănic (160), Sovata (154), Băile Olăneşti (140), Sărmaşu (124), Lipova (122), Baia Mare (119), Băile Herculane (117), Pâncota (91), Covasna (84), Amara (83), Piatra-Olt (78), Videle (77), Băile Govora (74), Mangalia (73), Ocna Sibiului (71), Solca (69), Câmpina (68), Tălmaciu (67), Nucet (65), Buziaş (64), Simeria (60) Ineu (59), Călimăneşti (55) şi Buftea (51).[6]

Braşovul era oraşul cu cel mai puţin spaţiu verde (5 metri pătraţi/locuitor) şi Slobozia avea cel mai mult spaţiu verde (40 metri pătraţi/locuitor), în 2016. Norma UE este de 26 mp/locuitor, iar norma OMS este de 50 mp/locuitor. [7]Botoşaniul avea în 2014 circa 31 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor.[8]Bucureştiul avea nevoie în 2012 de încă 443 hectare de parcuri şi grădini publice pentru a atinge cei 26 metri pătraţi per locuitor, norma din UE.[9]

Pădurile de fagi

România deţine cea mai întinsă suprafaţă de pădure de fag din Europa Continentală, cca 2 milioane de hectare, care reprezintă 30% din suprafaţa împădurită totală.[10]

Patrimoniul UNESCO

Cca 24 700 hectare de păduri de fag din România au fost declarate sit UNESCO în iulie 2017. Situl iniţial, care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, a fost extins cu păduri de fag din alte 11 ţări europene: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Numele noului sit este ,,Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”).

Siturile aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Național Domogled — Valea Cernei (Caraş-Severin), 10 321 hectare, în Parcul Național Semenic — Cheile Carașului (Caraş Severin), 4278 hectare, în Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița (Caraş Severin), 4294 de hectare, în Parcul Național Cozia 3411 hectare, și mai sunt trei alte situri: Codrii Seculari Slătioara (Suceava), 609 hectare, Groșii Țibleșului (Maramureş), 346 hectare, și Codrii Strâmbu-Băiuți (Maramureş), 630 de hectare. A fost inclus şi Codrul Secular Șinca, 338 hectare, care este în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.[11] [12]

Regenerare

Romsilva a regenerat 528 000 hectare de pădure în ultimii 25 de ani.[13]

România împădureşte în jur de 15 000 hectare pe an (2016).[14]

Volum de lemn pe hectar

Volumul mediu de lemn pe hectar de pădure în România era de 217 metri cubi, peste media europeană de 147 metri cubi, în 2013. [15]

Preţ

Un hectar de pădure se vindea în 2012 în medie cu 2000 de euro, iar în 2013 cu 3000-3500 de euro.[16]

Proprietari

Un fond de investiţii german a cumpărat mai mult de 10 000 hectare de pădure cu peste 30 de milioane de euro. Un fond austriac a cumpărat mai mult de 11 000 hectare. Universitatea Harvard a cumpărat 35 000 de hectare de pădure în zona Vrancea.[17]

51% din păduri reprezentau proprietatea statului, 49% reprezentau proprietate privată, în 2013.[18]

Problemă naţională

Tăierea ilegală a pădurilor a devenit o spinoasă problemă naţională nerezolvată în pofida numeroaselor campanii televizate pe această temă.[19]

Articole înrudite

România

Pădurile României Pădurile României Pădurile României Pădurile României Pădurile României

 

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.