Enciclopedie.info

Insectă

Rezumat

Insectele (clasa Insecta) sunt artropode cu 6 picioare, majoritatea înaripate, majoritatea trecând printr-o metamorfoză completă sau incompletă, majoritatea înmulţindu-se prin ouă. Se hrănesc cu alte animale, cu sânge, plante, nectar, fructe, resturi animale şi vegetale, etc. Sunt prezente cam peste tot pe glob şi în toate mediile (aer, pe pământ şi sub pământ, în lemn, apă). Albinele sunt indispensabile pentru menţinerea vieţii umane pe pământ: 70 din cele 100 plante care furnizează 90% din hrana lumii sunt polenizate de albine. În plus, albinele de miere produc miere, faguri, polen, propolis şi ceară. Unele insecte (ţânţarii, muştele ţeţe, gândacii asasin) sunt periculoase pentru om, făcând multe victime omeneşti în zonele sărace ale globului. Alte insecte (puricii, păduchii) apar pe fondul lipsei de igienă. Agricultura modernă neecologică foloseşte pe scară largă insecticide, care omoară toate vietăţile de pe culturi. Agricultura ecologică nu foloseşte insecticide, iar insectele de pe culturi sunt culese cu mâna şi îndepărtate, sau sunt folosite alte metode ecologice. Tratamentele cu insecticide contra ţânţarilor, folosite mai ales în oraşe, distrug aproape toate insectele şi vietăţile mici din locurile respective. Entomologii au descris circa 1 milion de specii de insecte, care reprezintă doar o parte din totalul speciilor (estimat la 5-10 milioane). Unele insecte (furnicile, termitele, unele specii de albine şi viespi) trăiesc în comunităţi mari. Unele specii de insecte (fluturi, libelule, lăcuste, coleoptere) migrează. Insectele sunt prada animalelor (păianjenilor, amfibienilor, păsărilor, reptilelor, peştilor, mamiferelor) sau plantelor carnivore. Unele popoare consumă insecte. Foarte multe insecte sunt ucise de maşini şi de luminile artificiale aprinse noaptea.  Există pe piaţă diverse aparate ecologice cu ultrasunete, care alungă animalele nedorite (insecte, etc) din casă fără a le vătăma. Este necesară montarea de plase de insecte la geamurile din casă. Au fost găsite circa 93 de specii în fiecare casă americană, majoritatea fiind diptere, coleoptere şi himenoptere. 12 familii de artropode au fost găsite în cel puţin 80% din case. Numărul de insecte de pe glob a cunoscut un declin accentuat în ultimele decenii.

Reprezentanţi

Reprezentanţii insectelor sunt: coleopterele (gr. ,,koleos”=teacă sau scoarţă + ,,pteron”= aripă^[1]: gândacii, cărăbuşii), lepidopterele (gr. lepis, -idos= solz, și ,,pterón”= aripă^[2]: fluturii), libelulele, himenopterele (gr. ,,hymen” = membrană, ,,pteron” = aripă^[3]: albine, viespi, bondari, furnici, etc), ortopterele (gr. ,,orthos” – drept, ,,pteron” – aripă^[4]: lăcuste, greieri, cosaşi, coropişniţe), dipterele (gr. ,,dis” = doi, ,,pteron” = aripă^[5]: muşte, ţânţari, tăuni, etc), termitele, puricii, păduchii, etc. Unele specii sunt parazite la plante, animale şi om: puricii, păduchii şi ploşniţele.

Număr de specii

Numărul speciilor descrise de insecte este de circa 1 milion, dar specialiştii estimează numărul total de specii între 5 milioane şi 10 milioane.^[6]

Coleoptere: 350-400 000 specii descrise, 25% din totalul speciilor de animale descrise^[7]

Lepidoptere: 180 000 specii descrise.^[8]

Diptere: 125 000 specii descrise^[9]

Viespi: 75 000 specii descrise^[10]

Ortoptere : peste 20 000 specii descrise^[11]

Albine: circa 20 000 specii descrise^[12]

Furnici: 13 979 specii descrise (27 ianuarie 2016)^[13]

Libelule: circa 6000 de specii descrise^[14]

Termite: 2750 specii descrise^[15]

Răspândire

Insectele sunt prezente cam peste tot. Cele mai multe specii se găsesc în zona tropicală. Unele insecte (rock crawlers) trăiesc pe vârfurile muntelui Himalaya. Sunt doar puţine specii care trăiesc în apă sărată.^[16]

Mediu

Insectele sunt singurele nevertebrate care se deplasează prin zbor.^[17] Insectele sunt prezente în aer, pe uscat, uneori în lemn, unele în apă (unele coleoptere, larvele de libelule, Ephemeroptera) şi pe pământ şi sub pământ.

Structura corpului

Corpul insectei este alcătuit din trei părţi: cap, torace şi abdomen. Capul este prevăzut cu două antene, 2 ochi compuşi şi un aparat bucal ^[18](diferit în funcţie de grupul de insecte respectiv: fluturii au trompă, alte insecte care se hrănesc cu sânge au aparatul bucal adaptat străpungerii pielii, etc). Toracele este compus din trei segmente, care au fiecare o pereche de picioare articulate. La majoritatea insectelor pe partea dorsală se află două perechi de aripi (fluturi, libelule, gândaci, ortoptere, albine, viespi, bondari, masculii de furnici, reginele furnicilor, termitele înaripate (regele, regina sau un alate (termită mascul sau femelă în stadiul reproducător,^[19] etc) sau o pereche de aripi (diptere (dis=două, pteron=aripă: muşte, ţânţari, tăuni, etc) sau nici una (puricii, păduchii, femelele de furnici lucrătoare, termitele lucrătoare (masculi şi femele) şi termitele gardieni (masculi şi femele)^[20], silverfish^[21], etc.

Dezvoltarea

La majoritatea insectelor primitive fără aripi (de exemplu la insectele silverfish şi springtails) nu există vreo metamorfoză, ele fiind numite din această cauză ametabolice.^[22]

Alte insecte (ortoptere, libelule^[23], true bugs (Heteroptera), termite, homoptere (afide, scale-insects) sunt hemimetabolice (sau heterometabole^[24]) sau au o metamorfoză incompletă (cu trei stadii: ou, larvă, adult).

Alte insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere, viespi, albine, furnici) trec printr-o metamorfoză completă (cu 4 stadii: ou, larvă, pupă, adult), fiind numite holometabolice.^[25][26][27]

Reproducerea

Capacitatea de reproducere a insectelor este uriaşă. Cele mai multe insecte se înmulţesc prin ouă, dar există specii (de exemplu afidele) care dau naştere la progenituri vii.

Cele mai multe femele de insecte (unii fluturi, regina albinei de miere) emit feromoni pentru a atrage masculii. Uneori masculii emit anumiţi feromoni pentru a atrage femelele. Femela de ţânţar emite anumite sunete pentru a atrage masculii. Masculii de ortoptere cântă pentru a atrage femelele. La anumite specii de coleoptere (fireflies) femela emite un semnal luminos pentru a atrage masculii. La anumite insecte (Ephemeroptera şi anumite chironomide) masculii execută dansuri în roiuri pentru a impresiona femelele.^[28]

Hrană

Unele insecte (libelulele, unele coleoptere (gărgăriţele, ground beetles, rove beetles, etc), unele viespi, unele furnici, unele ortoptere, unele muşte, robber flies) sunt carnivore. Altele (femelele majorității speciilor de ţânţari, căpușele, păduchii, puricii, musca ţeţe^[29], femelele majorității speciilor de tăuni, gândacii asasin din genul Triatoma^[30], ploşniţa de pat^[31]) se hrănesc cu sânge uman sau animal, fiind hematofage . Altele se hrănesc cu plante sau lemn (majoritatea ortopterelor, termitele, unele furnici, unele coleoptere (Chrysomelidae, Curculionoidea, bark beetles, Cerambycidae, etc). Altele se hrănesc cu nectar (fluturii, unele viespi, masculii de ţânţar, uneori femelele de ţânţar, unele furnici), fructe (fluturii, musca cireşelor Rhagoletis cerasi^[32], etc), resturi moarte vegetale şi animale (unele diptere, etc), lână (moliile din locuinţe), etc. Unele insecte (de exemplu musca Clogmia albipunctata^[33] sau fluturele Attacus atlas^[34]) nu se mai hrănesc deloc când ajung în stadiul de adult.

Plante carnivore

În lume există peste 600 specii descrise de plante carnivore. ^[35]Ele consumă în general artropode (în special insecte), iar cele mai mari (cea mai mare plantă carnivoră este din specia Nepenthes) pot consuma şi broaşte şi alte animale de dimensiuni similare.^[36] În România există 10 specii de plante carnivore (roua cerului Drosera rotundifolia, Aldrovanda vesiculosa, otrăţelul de baltă Utricularia vulgaris, foaia grasă Pinguicula vulgaris, etc).^[37]

Comunităţi

Unele insecte (furnicile, termitele, unele specii de albine şi viespi) trăiesc în comunităţi mari, care pot ajunge şi la milioane de indivizi.^[38]

Migraţie

Unele specii de insecte (unii fluturi, unele libelule^[39], unele lăcuste, unele coleoptere) migrează. Fluturele monarh şi Vanessa cardui sunt fluturi migratori. Lăcusta de deşert  Schistocerca gregaria este o specie migratoare.^[40]

Ac

Unele insecte (albine, viespi, unele furnici) posedă la capătul abdomenului un ac, cu care înţeapă şi injectează venin. Doar femelele de albine, viespi şi ale unor specii de furnici posedă ac.^[41][42] Femelele anumitor specii de albine de miere (printre care şi albina de miere europeană Apis mellifera) mor dacă înţeapă un animal mare sau un om.^[43]Dacă cineva este atacat de o albină sau o viespe sau de un roi de albine sau viespi, trebuie să fugă repede în zigzag, să-şi protejeze gâtul şi faţa cu un articol de îmbrăcăminte şi să caute un adăpost închis (o clădire, o maşină, etc). Dacă este vorba de albine, trebuie ca persoana să scoată acele albinelor înfipte în piele cât mai repede pentru ca cât mai puţin venin să intre în corp.^[44]

Muşcături

Unele insecte (ţânţarii, tăunii, păduchii) îşi folosesc proboscisul pentru a suge sângele. Puricele are nişte stileţi care intră în piele.

Entomologie

Ştiinţa care studiază insectele se numeşte entomologie. Oamenii de ştiinţă care studiază insectele se numesc entomologi.

Importanţă

70 din cele 100 plante care furnizează 90% din hrana lumii sunt polenizate de albine.^[45] Multe plante depind de insectele care le polenizează. Bondarii sunt folosiți pentru polenizarea unor legume și fructe.^[46][47][48] Albinele de miere produc miere, ceară şi multe alte produse. Fluturele de mătase a fost crescut în Asia încă din Antichitate. Unele popoare consumă insecte. Unele insecte sunt considerate dăunătoare de cei cu interese financiare pentru că mănâncă cerealele, legumele şi fructele de pe proprietăţile lor.

Periculozitate

Unele specii de insecte (ţânţarii, musca ţeţe, gândacul asasin, păduchii, puricii, ploşniţele de pat, tăunii) sunt periculoase petru sănătatea omului. Ţânţarii fac 725 000 victime anual pentru că răspândesc malaria şi alte boli grave, fiind cele mai periculoase animale pentru oameni. Muştele ţeţe (locul 4 între animale ca grad de periculozitate, după numărul de decese provocate) provoacă 10 000 decese anual pe glob pentru că induc boala somnului, iar gândacii asasin (locul 5 între animale) provoacă şi ei 10 000 decese anual întrucât cauzează boala Chagas.^[49]

Dintre cele 1610 decese, care au avut loc în Statele Unite în perioada 2008-2015 şi în care au fost implicate animale, 478 decese (circa 30%) au fost cauzate de viespi şi albine. Majoritatea deceselor au fost provocate de ,,alte mamifere” (cai, vite, porci) care au făcut 72 de victime anual. Câinii au făcut 272 victime. Şerpii, păianjenii şi scorpionii au făcut 99 victime. Şerpii au făcut 6 victime pe an, păianjenii tot şase victime pe an. 2 persoane au murit din pricina unor mamifere marine în cei opt ani.^[50]

Dacă se simt ameninţate, albinele şi viespile înţeapă oamenii, iar înţepăturile lor sunt periculoase mai ales dacă există o sensibilitate aparte la cel înţepat (unele persoane intră în şoc anafilactic şi mor repede), dacă este vorba de roiuri, iar înţepăturile sunt multe şi dacă înţepăturile se localizează în zonele gâtului şi feţei. Tăunii sunt şi ei periculoşi întrucât transmit şi ei diverse boli. Furnica buldog, care înţeapă şi muşcă în acelaşi timp şi de multe ori, a făcut cel puţin 3 victime umane din 1936, uneori în mai puţin de 15 minute.^[51] Puricii şi păduchii apar din cauza lipsei de igienă.

Recorduri

Regina termitelor deţine recordul la longevitate printre insecte, ea atingând 50 de ani.^[52]

Cea mai lungă hibernare a unei insecte este de 30 de ani. Ea aparţine larvei de molie Yucca Prodoxus y-inversus.^[53]

Cea mai mică insectă cu formă liberă descoperită până acum este gândacul Scydosella musawasensis, care are 325 µm.

Cea mai mică insectă parazitoidă este masculul de viespe Dicopomorpha echmepterigis, care are 139 µm.^[54]

Cea mai rapidă insectă zburătoare este masculul speciei de dipteră Hybomitra hinei wrighti, care a atins minimum 145 km/h.^[55]

Raportat la dimensiuni, cel mai rapid animal este Paratarsotomus macropalpis, care parcurge 322 lungimi ale corpului propriu într-o secundă, ceea ce echivalează cu om care aleargă cu cca 1300 mile pe oră. Un ghepard ajunge la 16 dimensiuni ale corpului propriu într-o secundă. (60 mile pe oră).^[56]

Cele mai puternice înţepături (testate de Justin Schmidt) au fost considerate: înţepătura furnicii-glonţ (4+) şi înţepătura viespii Pepsis (tarantula hawk) (4.0). ^[57]

Insectele din casă

Cercetătorii americani au cercetat 50 de case din Statele Unite în 2012, strângând toate artropodele, vii şi moarte, pe care le-au găsit. Cercetătorii au identificat 579 morfospecii de artropode. Ei au găsit în fiecare casă în medie 93 specii de artropode. Numai în 5 din 554 camere nu a fost găsit niciun artropod. Cele mai răspândite au fost dipterele (23%), păianjenii (19%), coleopterele (16%) şi himenopterele (furnici, viespi, albine-15%), acestea alcătuind 73% din total. 12 familii au fost găsite în cel puţin 80% din case: (A) cobweb spiders, 100% (Theridiidae); (B) carpet beetles, 100%, (Dermestidae); (C) gall midges, 100% (Cecidomyiidae); (D) ants, 100% (Formicidae); (E) book lice, 98% (Liposcelididae); (F) dark-winged fungus gnats, 96% (Sciaridae); (G) cellar spiders, 84% (Pholcidae); (H) weevils, 82% (Curculionidae); (I) mosquitoes, 82% (Culicidae); (J) scuttle flies, 82% (Phoridae); (K) leafhoppers, 82% (Cicadellidae); (L) non-biting midges, 80% (Chironomidae).^[58][59]Unele artropode se adaptează la condiţiile din case, dar altele mor. Gall midges (Cecidomyiidae) se hrănesc cu plante care trăiesc în exterior şi mor în case. ^[60]

Insecte ucise de maşini

Foarte multe insecte sunt ucise de maşini.^[61][62]

Insecte ucise de luminile artificiale

Foarte multe insecte nocturne (în special fluturii de noapte) sunt atrase de luminile artificiale şi mor.^[63]

Tratamentele contra ţânţarilor

Tratamentele cu insecticide contra ţânţarilor, folosite mai ales în oraşe, distrug aproape toate insectele şi vietăţile mici din locurile respective.

Aparate ecologice cu ultrasunete pentru alungarea insectelor

Există pe piaţă diverse aparate ecologice cu ultrasunete, care alungă animalele nedorite (insecte, etc) fără a le vătăma.

Plase de insecte

Este necesară montarea de plase de insecte la geamurile din casă.

Declinul global al numărului de insecte

Numărul de insecte de pe glob a cunoscut un declin accentuat în ultimele decenii. În Germania declinul era în 2017 de 75-80% în raport cu situaţia din urmă cu 27 de ani.^[64]

Combaterea naturală a roiurilor uriașe de lăcuste

În 2000 China a trimis 30 000 de rațe din provincia Zhejiang la Xinjiang pentru a combate roiurile uriașe de lăcuste. O rață adultă poate mânca peste 200 lăcuste pe zi, iar un pui de rață circa 70.^[65]

Bibliografie

Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 53, Editura Corint, 2004

Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 15, Editura Didactică şi Pedagogică

Britannica, https://www.britannica.com/animal/insect

Encarta, http://encarta.msn.com/encyclopedia_761576664_4/Insect.html

Articole înrudite

Libelule din România

Coleoptere (gândaci, cărăbuşi, etc) din România

Ortoptere (greieri, lăcuste, cosaşi) din România

Albine din România

Viespi din România

Furnici din România

Fluturi de zi din România

Fluturi de noapte din România

Fluturi exotici vii în Casele Fluturilor din Bucureşti

Muşte din România

Ţânţari din România

Alte insecte din România

insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă insectă

• 1. https://dexonline.ro/definitie/coleopter
• 2. https://dexonline.ro/definitie/lepidopter
• 3. https://dexonline.ro/definitie/himenopter
• 4. https://dexonline.ro/definitie/ortopter
• 5. https://dexonline.ro/definitie/dipter
• 6. https://www.britannica.com/animal/insect
• 7. http://www.pnas.org/content/pnas/112/24/7519.full.pdf
• 8. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România,https://www.researchgate.net/publication/281814588_Ghid_sintetic_pentru_monitorizarea_speciilor_de_nevertebrate_de_interes_comunitar_din_Romania pag 15-16
• 9. http://www.nadsdiptera.org/
• 10. https://phys.org/news/2018-09-bees-wasps.html
• 11. http://www.entomoljournal.com/vol2Issue3/pdf/47.1.pdf
• 12. http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/bees/introduction.htm
• 13. https://web.archive.org/web/20160127143602/http://atbi.biosci.ohio-state.edu/hymenoptera/tsa.sppcount?the_taxon=Formicidae
• 14. http://www.entomoljournal.com/archives/2016/vol4issue4/PartC/4-3-150-780.pdf
• 15. https://genent.cals.ncsu.edu/bug-bytes/social-insects/termites/
• 16. http://web.archive.org/web/20090406032647/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761576664/Insect.html
• 17. Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 53, Editura Corint, 2004
• 18. Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 53, Editura Corint, 2004
• 19. https://www.orkin.com/termites/life-cycle/flying-termites/
• 20. https://www.orkin.com/termites/life-cycle/flying-termites/
• 21. Oxford Paperback Encyclopedia, 1998, pag 702, Oxford University Press
• 22. https://www.britannica.com/science/metamorphosis#ref280960
• 23. http://www.crayfish.ro/anexe/ghid_sintetic_monitorizare_nevertebrate.pdf
• 24. https://dexonline.ro/definitie/heterometabol%C4%83
• 25. https://www.britannica.com/animal/insect/Damage-to-growing-crops#ref250899
• 26. https://www.britannica.com/science/metamorphosis#ref280960
• 27. http://www.crayfish.ro/anexe/ghid_sintetic_monitorizare_nevertebrate.pdf
• 28. https://www.britannica.com/animal/insect/Role-of-hormones
• 29. https://www.britannica.com/animal/tsetse-fly
• 30. https://www.cdc.gov/parasites/chagas/gen_info/vectors/
• 31. http://entnemdept.ufl.edu/creatures/urban/bed_bug.htm
• 32. https://www.aphis.usda.gov/plant_health/plant_pest_info/fruit_flies/downloads/rhagoletis-cerasi-nprg.pdf
• 33. http://diptera.myspecies.info/content/clogmia-albipunctata-williston-1893
• 34. http://www.nhm.ac.uk/discover/spotlight-the-atlas-moth.html
• 35. https://www.britannica.com/plant/carnivorous-plant
• 36. http://www.unmuseum.org/maneatp.htm
• 37. https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/video-frumoase-periculoase-plantele-carnivore-gasesc-romania-otratelul-balta-manca-1000-insecte-zi-1_551fabe9448e03c0fd34b836/index.html
• 38. https://www.britannica.com/animal/insect
• 39. https://british-dragonflies.org.uk/content/migrant-dragonfly-project
• 40. https://www.britannica.com/science/migration-animal/Insects#ref497172
• 41. http://infolife.ro/din-minunile-naturii/veninul-la-himenoptere-viespi-albine/
• 42. https://www.poison.org/articles/stung-by-an-ant-183
• 43. https://animals.howstuffworks.com/insects/bee2.htm
• 44. https://www.ars.usda.gov/pacific-west-area/tucson-az/honey-bee-research/docs/africanized-honey-bees/page-2/
• 45. Gândul, sursa: ONU, https://www.gandul.info/stiri/adrian-radulescu-albina-nu-cainele-este-cel-mai-bun-prieten-al-omului-10765680
• 46. Mediafax, 21.05.2020, https://www.mediafax.ro/social/bondarii-care-ii-aduc-profit-de-mii-de-euro-unui-fermier-din-dolj-19162945
• 47. Adevărul, 14 februarie 2020, https://adevarul.ro/locale/buzau/video-agricultorul-roman-foloseste-bondari-a-si-poleniza-culturile-solar-ma-scutesc-hormoni-riscanti-1_5e452b105163ec42710d6e60/index.html
• 48. Agrointel, https://agrointel.ro/34051/polenizarea-cu-bondari-in-sere-sau-solarii-cat-costa-si-care-sunt-culturile-la-care-bondarii-dau-cel-mai-bun-randament/
• 49. https://www.descopera.ro/dnews/12547706-care-este-cea-mai-periculoasa-specie-din-lume-ucide-in-fiecare-an-sute-de-mii-de-oameni-infografic, https://www.businessinsider.com/bill-gates-mind-blowing-infographic-mosquiotes-2014-4
• 50. https://www.nytimes.com/2018/03/05/health/animal-attacks-deaths.html

  An Update on Fatalities Due to Venomous and Nonvenomous Animals in the United States (2008–2015)

  Forrester, Jared A. et al., Wilderness & Environmental Medicine , Volume 29 , Issue 1 , 36 – 44, https://www.wemjournal.org/article/S1080-6032(17)30313-7/fulltext

• 51. http://www.guinnessworldrecords.com/world-records/most-dangerous-ant
• 52. https://www.si.edu/spotlight/buginfo/incredbugs
• 53. https://academic.oup.com/aesa/article/94/5/677/16511
• 54. https://zookeys.pensoft.net/articles.php?id=6531
• 55. https://entnemdept.ifas.ufl.edu/walker/ufbir/chapters/chapter_01b.shtml#butler_1994
• 56. https://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2616013/The-fastest-animal-world-Tiny-Californian-mite-beat-cheetah-size-least.html
• 57. https://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2148089/The-10-painful-stings-planet-self-sacrificing-man-tried-150-different-varieties-science.html
• 58. https://www.sciencedaily.com/releases/2016/01/160119073618.htm
• 59. Bertone MA, Leong M, Bayless KM, Malow TLF, Dunn RR, Trautwein MD. (2016) Arthropods of the great indoors: characterizing diversity inside urban and suburban homes. PeerJ 4:e1582 https://doi.org/10.7717/peerj.1582

  https://peerj.com/articles/1582/

• 60. https://www.sciencedaily.com/releases/2016/01/160119073618.htm
• 61. https://www.treehugger.com/cars/trillions-of-insects-killed-by-cars-every-year-says-study.html
• 62. https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?msg=14645
• 63. Altermatt, Florian and Dieter Ebert. “Reduced flight-to-light behaviour of moth populations exposed to long-term urban light pollution” Biology letters vol. 12,4 (2016): 20160111. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4881357/
• 64. Hallmann CA, Sorg M, Jongejans E, Siepel H, Hofland N, Schwan H, et al. (2017) More than 75 percent decline over 27 years in total flying insect biomass in protected areas. PLoS ONE 12(10): e0185809. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0185809
• 65. Agerpres, 27.02.2020, sursa: BBC, https://www.agerpres.ro/planeta/2020/02/27/china-se-pregateste-sa-trimita-100-000-de-rate-in-pakistan-pentru-a-ajuta-la-combaterea-lacustelor–456805