Risipă alimentară

Risipă alimentară

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Risipă alimentară, http://www.enciclopedie.info/risipa-alimentara/, (data citării)

Rezumat

Risipa alimentară reprezintă pierderea şi aruncarea de alimente de la producerea lor până la consumul acestora. Cantitatea de mâncare risipită reprezintă circa o treime din hrana produsă. 870 de milioane de oameni sufereau de foame în 2013. 21.000 de oameni mor zilnic pe glob din cauza foametei. Papa Francisc a criticat risipa.[1]

Cantitatea de mâncare neconsumată

Cantitatea de mâncare risipită reprezintă o treime din hrana produsă și ea este aruncată sau pierdută din cauza unor practici inadecvate. În total, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite în fiecare an, pierzându-se cca 750 miliarde de dolari. În acest timp 870 de milioane de oameni suferă de foame. 30% din terenurile cultivabile produc o hrană neconsumată.[2]

Topul risipitorilor

Locuitorii din Europa şi America de Nord aruncă cea mai multă mâncare (95-115 kg/persoană pe an) şi locuitorii din Africa subsahariană şi din sudul şi sud-estul Asiei aruncă cea mai puţină mâncare (6-11 kg/persoană pe an).[3]

Localizarea pierderilor

54% din risipă totală de hrană se petrece în sectorul upstream, adică în fazele de producție şi transport, după recoltare și stocare, iar restul de 46% are loc în sectorul downstream, adică în fazele de procesare, distribuție și consum.

Țările în curs de dezvoltare cumulează pierderi de hrană mai mari în timpul producției agricole, în timp ce țările avansate au pierderi de hrană mai mari în fazele de comercializare și consum.[4]

Un mai bun management al utilizării şi distribuirii alimentelor ar duce la scăderea cu circa 10% a emisiilor gazelor cu efect de seră din agricultură.[5]

Cauze

Cauzele risipei alimentare sunt :

-gătirea unor cantităţi prea mari

-depozitarea inadecvată

-inexistenţa sau nerespectarea listei de cumpărături

-mersul la cumpărături înainte ca frigiderul să se golească, fără a ne uita în el şi când ne e foame.[6]

Iniţiativa frigiderului comunitar

În Spania, în 2015, au avut loc două iniţiative de instalare a unor frigidere comunitare cu alimente gratuite pentru a preveni aruncarea lor la gunoi. În frigider era interzisă plasarea de alimente precum carne, peşte sau ouă, iar mâncarea făcută în casă trebuia să aibă inscripţionată data de fabricaţie. Voluntarii verificau regulat şi scoteau mâncarea expirată. O iniţiativă similară a fost încercată şi în Statele Unite dar a fost închisă de autorităţi pe considerente de siguranţă alimentară.[7]

În România, în 2015, a fost amplasat un frigider comunitar la Piaţa Foişorului, în Bucureşti. Oamenii erau rugaţi să nu pună ouă, mâncare gătită sau carne crudă. Un paznic aparţinând Direcţiei Generale de Asistenţă Socială verifica din oră în oră dacă au fost puse în frigider alimente expirate.[8]

Proiectul ,,Fără Risipă”

Proiectul ,,Fără Risipă”, pus în practică de nişte voluntari din Aiud cu sprijinul asociaţiei Societatea pentru Consum Responsabil, a câştigat detaşat competiţia ,,Food Waste Solution”, organizată de Comisia Europeană. Proiectul a adunat circa 17 900 de voturi, cu mai mult de 7000 de voturi peste proiectul clasat pe locul al II-lea, din Franţa.

Proiectul ,,Fără Risipă” constă în colectarea din piaţa oraşului a produselor care nu se mai vând din diverse motive şi donarea acestora către cei nevoiaşi. Voluntarii din Aiud au strâns cca 800 de kg de legume, de care au beneficiat peste 50 de persoane nevoiaşe.

Echipa de voluntari este formată din: Andreea Mihăilescu, elevă; Ioana Man, studentă; Diana Ioana Călin, trainer şi consultant în dezvoltarea durabilă; Raluca Popan, ilustrator; Anda Goia, specialist marketing; Cosmin Georgiu, specialist recrutare; Laura Man, învăţătoare; Casandra Şuteu, profesoară.[9]

Interzicerea aruncării alimentelor nevândute

În Franţa, din februarie 2016, niciun supermarket cu suprafaţa de peste 400 mp nu mai are voie să arunce alimentele nevândute. Magazinele sunt obligate prin lege să doneze aceste alimente organizaţiilor de caritate. Până acum supermarketurile obişnuiau să ţină alimentele încuiate sau să toarne înălbitor peste ele pentru a împiedica oamenii săraci să caute prin gunoaie. Au fost prevăzute sancţiuni de până la 3750 de euro.[10]

România

Peste jumătate din românii chestionați în 2013 au afirmat că aruncă lunar sub 10% din alimentele cumpărate, iar 22% au declarat că au aruncat până la 20% din cumpărături. Românii aruncă mâncare gătită (25%), produse de panificație (21%), legume (19%), fructe (16%). Studiul a fost realizat la nivel național de Asociația Națională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPSR).[11]

Românii au aruncat 2,2 milioane de tone de mâncare în 2014, cca 10% din totalul alimentelor cumpărate. România se afla pe locul 10 în Europa la aruncat alimente, cu 100 kg/cap de locuitor pe an, sub media europeană, care era de 180 kg/an pe cap de locuitor. 21.000 de oameni mor zilnic pe glob din cauza foametei.[12]

România a aruncat 2,3 milioane de tone de alimente în 2015, adică 6000 tone în fiecare zi. România este pe locul al IX-lea în Europa. 225 000 de copii români merg la culcare flămânzi şi 72% din familiile rurale nu pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă, potrivit World Vision România.[13]

În octombrie 2016, România a adoptat o lege de combatere a risipei alimentare prin donarea alimentelor care sunt aproape de expirare. Alimentele trebuie să fie donate către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale. Pentru cei care încalcă legea sunt prevăzute sancţiuni între 1.000 şi 10.000 de lei.[14]

Sfaturi

Pentru reducerea risipei alimentare specialiştii recomandă:

– întocmirea unei liste de cumpărături şi respectarea ei

– cumpărarea doar a produselor de care ai nevoie

– cumpărarea alimentelor la promoţie doar dacă eşti sigur că le mănânci

– (pe cât posibil) cumpărarea de produse locale şi sezoniere

– mănâncă puţin înainte de a merge la cumpărături

– congelarea alimentelor în exces pentru mai târziu (pâinea până la trei luni, carnea până la un an)

– ai grijă să nu uiţi de anumite produse din frigider

– produsele noi se pun în spatele frigiderului, cele ,,vechi” în faţă pentru a fi consumate primele.

– porţionarea corectă a alimentelor înainte de preparare

– servirea de porţii mici, cu adaosuri dacă este nevoie

– depozitarea corectă a alimentelor[15]

 

Bibliografie

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Waste_statistics

http://foodwaste.ro/

http://www.euractiv.ro/we-develop/ue-promite-injumatatirea-risipei-alimentare-pana-in-2020-2006

http://www.fao.org/3/a-i4910e.pdf

http://www.madr.ro/risipa-alimentara/publicatii-si-materiale-informative.html

http://www.fao.org/save-food/resources/keyfindings/en/

Articole înrudite

Biserică

Biserica Ortodoxă Română

Geografie

 

Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară Risipă alimentară

Note subsol:

2 thoughts on “Risipă alimentară

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.