Economia României

Economia României

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Economia României, http://www.enciclopedie.info/economia-romaniei/, (data citării)

Cei mai mari datornici la stat

Cei mai mari datornici la stat erau în 2015:

  1. Oilfield Exploration Business Solutions (fostul Rompetrol, deţinut de KMG International) : 1 miliard de lei
  2. Electrocentrale Bucureşti: 860 milioane lei
  3. Oana Management, peste 400 de milioane de lei
  4. RATB: 234 milioane lei
  5. Electrocentrale Constanţa: 200 milioane lei
  6. Complexul Energetic Hunedoara: 176 milioane lei
  7. Poşta Română: 176 milioane lei

Jumătate din primii zece datornici sunt firme de stat, majoritatea din domeniul energiei. Aceste firme au datorii de 1,6 miliarde lei.[1]

Impozit pe profit către stat la bănci

70% din băncile româneşti nu au plătit impozit pe profit către stat în ultimii cinci ani (2011-2016). 31 bănci din 46 au declarat pierderi însumate de 9,8 miliarde de lei. Suma colectată de la băncile care au plătit impozit pe profit a fost de 1,7 miliarde de lei. Mecanismul de evitare a impozitului pe profit este următorul: banca din România se împrumută de la o bancă-mamă cu dobânzi între 14-19%, apoi acordă credite cu dobânzi mult mai mici şi lasă astfel impresia că iese pe pierdere. [2]

Achiziţiile publice

Neregulile la achiziţiile publice au păgubit statul român cu cca 400 de milioane de euro în 2016. Curtea de Conturi a verificat peste 2600 de instituţii ale statului.[3]

Aparate electrocasnice şi electronice

În 2014 la o sută de gospodării se găseau: 158 de telefoane, 141 televizoare, 97 de aragaze, 56 de frigidere, 67 de maşini de spălat rufe şi 44 de calculatoare; 27 aveau un autoturism, 30 aveau o bicicletă (cele mai multe sunt în regiunea de vest 50), 0,4 aveau o motocicletă sau o motoretă în 2014.[4]

La 100 gospodării existau 165 telefoane mobile, 144 televizoare color, 47 calculatoare, 70 maşini automate de spălat rufe, 70 aspiratoare, 32 biciclete, 28 maşini în 2015.

La 100 gospodării existau 175 telefoane mobile, 150 televizoare, 50 calculatoare, 72 maşini automate de spălat rufe, 73 aspiratoare, 35 biciclete, 30 maşini în 2016.[5]

Unele gospodării din Oltenia folosesc nişte maşini de spălat modificate, care se pot alimenta dintr-un butoi. 60% din locuinţele din mediul rural nu aveau apă curentă în 2013.[6]

65% din români aveau cel puţin un aparat foto în 2013. Mai mult de 29% din români aveau două aparate foto. 12% din familii aveau câte un aparat pentru fiecare membru al familiei. 30% dintre cei care foloseau aparate de fotografiat aveau aparate DSLR în 2013.[7]

Exodul forţei de muncă

35% din cetăţenii activi (în muncă) români, adică 3,5-3,6 milioane de cetăţeni români, au plecat în străinătate la muncă în ultimii 10 ani.[8]. Circa 13% din populaţia României lucra în străinătate în 2017.[9]

Deficit de specialişti

61% dintre angajatorii români au declarat că le este greu să găsească specialişti sau persoane cu o minimă calificare, în 2015. Procentul este cu mult peste media globală de 38%, este cu 21% mai mare ca în 2014, şi este cel mai mare procent din ultimii 6 ani. România se află pe locul al 5-lea în lume în privinţa dificultăţii găsirii de specialişti, după Japonia, Peru şi Hong Kong, şi la egalitate cu Brazilia.[10]

Numărul locurilor de muncă vacante s-a dublat, de la cca 38 000 la cca 60 000 în 2016. Cea mai mare cerere de forţă de muncă era pentru specialişti (circa 17 700 posturi), meseriaşi din domeniul serviciilor (circa 8200), operatori de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (circa 7000) şi muncitori calificați (circa 6900 posturi).[11]

Exodul inginerilor

Peste 300 000 de ingineri au părăsit România după 1990.

Exodul inginerilor IT a scăzut la cca 20% după introducerea în Codul Fiscal a prevederii că IT-iştii nu mai plătesc impozit.[12]

Sectorul informatic

România se situa pe locul al 5-lea în lume cu privire la aptitudinile de suport tehnic pentru computere, suport tehnic de tip helpdesk și de rețea, telecomunicații, comunicații LAN/WLAN, design de rețea, ASP.NET, HTML, PHP, concepte de dezvoltare web, etc.

România deţinea locul I în Europa şi al şaselea în lume cu privire la numărul de informaticieni certificaţi, având peste 100 000 informaticieni.[13]

Lucrători în agricultură

28% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură, cu mult peste nivelul din celelalte ţări europene, unde nicio ţară nu depăşeşte 10%.[14]25,8% din totalul persoanelor ocupate lucrau în agricultură în 2015, mult peste media europeană, care era de 4,4%. 1,6% din persoanele care lucrează în agricultură în România au studii universitare.[15]

Autoconsum

Producţia din gospodăriile populaţiei (ouă, lapte, legume, fructe, săpunul din grăsimile animale, lână) aduce doar venituri neglijabile la bugetul de stat deşi ajunge la peste 20% din PIB. Doar cele vândute prin pieţele ţărăneşti aduc bani la bugetul de stat. [16]

Nivelul de colectare

România a colectat sub 60% din suma totală ce trebuia colectată în 2014. România pierde 23 miliarde de euro anual.[17]

Încasări la buget

România a deţinut ultimul loc în Europa la încasările la buget, cu 33,5% din PIB, în 2014. Taxele, impozitele şi dividendele au adus statului român 33,5% din PIB, cu 0,5% mai mult decât în 2013.[18]

Bani în plic

7% dintre angajaţii români au recunoscut că au primit bani în plic, mai mult de dublu faţă de media din UE, care era de 3%, în 2013.[19]

Unii angajatori încadrează unii salariaţi ca având jumătate de normă, dar ei lucrează opt ore pe zi. În contract figurează salariul minim pe economie, dar angajatorul plăteşte angajaţilor sume mai mari. Din totalul de 5 800 000 de contracte de muncă în 2014, 1 milion de contracte erau part-time.[20]

Zilieri

Existau în România circa 700 000 de zilieri, care lucrau în economia gri, în 2016.[21]

În aprilie 2017 existau 360 000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit, ceea ce înseamnă o muncă la gri. [22]

Încadrare la un alt tip de contract

Deşi lucrează o normă întreagă, unii angajaţi sunt încadraţi la un alt tip de contract.[23]

Productivitatea materiilor prime

În 2014, România deţinea ultimul loc în UE în ceea ce priveşte productivitatea materiilor prime, cu 0,63 euro pe kilogram. Fabricile sunt insuficient modernizate, transportul energiei se face cu pierderi şi clădirile consumă căldură, dar nu sunt suficient de calde. România este ţara cea mai risipitoare din UE.[24]

Productivitatea resurselor

În 2015 productivitatea resurselor în România a fost una dintre cele mai scăzute din UE (0,31 euro/kg), față de media Uniunii Europene, de 2 euro/kg.[25]

Pierderile din sistemul energetic naţional

Pierderile din sistemul energetic naţional erau de circa 31% din energia naţională totală din sistem, de două ori mai mult decât media europeană.[26]

 

Declinul cercetării agricole

Jumătate dintre unităţile de cercetare agricolă au fost închise şi 2500 de specialişti nu mai lucrează în aceste unităţi. Patrimoniul dedicat cercetării ştiinţifice agricole s-a micşorat de aproape 5 ori, la mai puţin de 35 000 hectare. Peste 90% din seminţele de tomate sunt importate. [27] Suprafeţele de teren s-au redus de la 156 000 hectare în anii 90 la numai 28 000 hectare în 2017. Din 121 de staţiuni de cercetare în anii 90 au rămas 53. Au rămas mai puţin de 600 de cercetători din 3050 câţi erau în anii 90.[28]

Case şi facilităţi

Românii trăiau în cele mai mici case din UE în 2014. Suprafaţa medie a locuinţei urbane era de 40 metri pătraţi în România, comparativ cu 90 metri pătraţi în marile metropole şi 100 de metri pătraţi în oraşele mici în Uniunea Europeană, în 2014. 40% din locuinţele românilor sunt ocupate de 3-5 persoane, iar în 5% din case locuiesc şase sau mai multe persoane, în 2014. 38% din casele românilor aveau WC-ul în curte, comparativ cu 2,7% în Uniunea Europeană, în 2011.[29]

Circa 60% din case aveau baie şi toaletă în incintă în 2010. 12% din locuinţele urbane nu aveau baie proprie în 2010. 88% din gospodăriile rurale nu aveau baie proprie în 2010. Doar 13% din locuinţele rurale erau racordate la reţeaua de canalizare în 2009. În România necesarul locativ era de 1 milion de locuinţe.[30]

200 000 de români şi-au cumpărat o locuinţă prin programul ,,Prima Casă” din 2009 până în mai 2017. 7000 de dosare se aflau în analiză şi numărul solicitărilor zilnice era de peste 500, în mai 2017.[31]

Salarii minime

În România 17% din toţi angajaţii erau plătiţi cu salariu minim pentru o normă întreagă sau pentru jumătate de normă, faţă de 8-10% în UE, în 2012.[32]

Circa o treime din salariaţii de la stat şi din sectorul privat primeau salariu minim pe economie în 2015.[33]

Aproape 40% din angajaţii români aveau salariu minim la sfârşitul lui 2016.[34]

Sărăcie

Circa 24% din români erau săraci în 2015, fiind pe locul 2 după Bulgaria (34%). În 2012 circa 30% din români erau săraci. România era urmată de Grecia (22%), Ungaria (19%), Letonia (16%), Lituania (13%), Croaţia (13%). Rata medie a sărăciei în UE era de 8% în 2015. 17% din familiile monoparentale erau sărace în 2015 în UE.[35]

Persoanele bogate câştigau de 7,2 ori mai mult decât persoanele sărace, în 2016.[36]

Existau în 2017 circa 300 de asistenţi sociali, circa 20% din necesarul prevăzut de lege (1 asistent social/300 persoane care au nevoie de suport), pentru a avea grijă de circa 427 000 persoane aflate în sărăcie medie sau severă în 535 de comune din ţară.[37]

Dificultăţi financiare

Sărăcia şi excluziunea socială erau la cote ridicate, persistând în rândul tinerilor NEETs (,,Not in Education, Employment or Training”), familiilor cu copii, persoanelor cu dizabilități şi erau de trei ori mai mari în cazul familiilor rome comparativ cu restul populaţiei, în 2017. Riscul de sărăcie şi excluziune socială în familiile rome era mult mai mare în comparaţie cu cel regăsit în alte state din UE cu o minoritate romă însemnată. Circa 66% din persoanele de etnie romă trăiau în locuinţe fără facilităţi sanitare minime.[38]

Subnutriţie

Circa 5% din copiii din România sufereau de malnutriţie în 2014, dublu faţă de media UE, şi 1% sufereau de malnutriţie severă.[39]

Salarii medii

Salariul mediu net era de 2354 lei în februarie 2017, iar cel brut era de 3257 lei.[40]

Salariul mediu brut în România (2600 lei sau 572 euro) reprezenta 77% din salariul mediu brut global, în 2015.[41]

Raportul salariul minim- salariul mediu

În România raportul dintre salariul minim şi cel mediu era în 2013 de 35%, aproape la jumătate faţă de cel prevăzut ca ideal de Carta Socială Europeană (60% în situaţii obişnuite şi minimum 50% în situaţii de criză).[42]

Salarii mari la stat

În 2012 existau circa 97 000 de salariaţi la stat care câştigau peste 1000 de euro pe lună.[43]

Existau sub 200 000 de români cu salarii de peste 780 euro lunar în 2015. Dintre aceştia circa 60% câştigau peste 1500 euro lunar.

Bugetari de lux

Câteva exemple de bugetari de lux:

Radu Gheţea- salariu în calitate de şef al CEC (2013)-30 000 euro

Traian Halalai – salariu în calitate de preşedinte Eximbank (2013)- 25 000 euro.[44]

Mugur Isărescu- salariu în calitate de guvernator BNR (2013) – 12 000 euro.[45]

Media salarială a executivilor din băncile româneşti în 2013 era de circa 320 000 euro/an (cca 27 000/lună).[46]

Virgil Metea, directorul general al Romgaz- venituri lunare în 2015 de circa 20 800 euro.[47]

Daniela Lulache, director general la Fondul Proprietatea, a câştigat 450.000 de euro în 2009 (37 500 euro/lună).[48]

Dragoş Oltenescu, directorul executiv al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri- salariu 42.000 de lei (circa 9500 euro) în 2016.[49]

Statul român a plătit în 2017 salarii de 37 500 euro/an de persoană (300 000 euro/an pentru 8 persoane) şi 600 000 euro pentru deplasări, utilităţi şi chirii pentru 8 angajaţi care trebuiau să facă promovarea turistică a României la Berlin, Roma, Viena, Londra, Varşovia, Moscova, Paris şi New York. În unele locuri chiriile pentru birouri, care nu aveau voie să depăşească 60 mp, depăşeau 5000 euro/lună. Reprezentantul României la Madrid a dispărut cu maşina instituţiei şi este înregistrat un dosar pe numele lui. În Statele Unite este acelaşi om de 23 de ani, iar ceilalţi sunt angajaţi de peste 10 ani. Biroul din New York a trimis în România 166 turişti.[50]

Câştiguri pe domenii la stat în 2016

Demnitarii:  9264 lei/lună (de şase ori cât un lucrător din asistenţa socială)

Angajaţii cu funcţii specifice: 9050 de lei pe lună

Diplomaţie: 8150 lei/lună

Angajaţii din justiţie: 7215 lei pe lună

Învăţământ  didactic universitar: 4200 lei

Funcţionarii publici din aparatul central: 4000 lei

Cercetare: 3800 lei

Sănătate- venit mediu: 3000 lei

Funcţionarii publici din aparatul local: 2700 lei

Învăţământ didactic preuniversitar: 2700 lei

Apărare, ordine publică: 2600 lei

Cultură: 2300 lei

Asistenţă socială: 1500 lei.[51]

Bugetari în 2010

Circa o cincime din bugetari (19%), adică 260 000 de bugetari, lucrau în 2010 în domeniile ordinii publice şi siguranţei naţionale: partea de Interne din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cele patru servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS) şi militarii. Salariile acestor bugetari ,,speciali” (4 miliarde de euro anual) reprezentau în 2010 38% din totalul cheltuielilor salariale publice (10,7 miliarde de euro anual).

În 2010 circa 28 000 de bugetari civili câştigau 1000 euro net pe lună, iar circa 5600 de bugetari civili câştigau peste 2000 euro net pe lună.

Din cei 400 000 de salariaţi din companiile de stat, peste 15 000 de angajaţi câştigau peste 1000 euro net în 2010 şi circa 5000 peste 2000 euro net pe lună

Milionari

În 2011, în România, existau circa 16 500 de persoane cu averi de peste un milion de dolari.[52]

Încălcarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor

România era singurul stat din Uniunea Europeană încadrat în categoria statelor care încalcă sistematic drepturile fundamentale ale muncitorilor, în 2017. Încadrarea a fost făcută de  Confederația Internațională a Sindicatelor (CIS), conform indicelui privind drepturile fundamentale ale lucrătorilor. Situaţia României din 2017 a fost aceeaşi ca în 2016.[53][54]

Depozite bancare de peste 100 000 euro

22 700 de români aveau depozite bancare de peste 100 000 euro în 2015.[55]

Pensii la stat

Circa 50% din pensionarii de la stat aveau pensii de până în 800 lei în 2015. Pensia medie era de 886 lei în 2015.[56]

Existau circa 6000 de pensii de peste 1000 euro în 2013.[57]

Cele mai mari pensii le aveau magistraţii, cu o medie de peste 9000 lei lunar, în 2015.

Pensia medie a celor care lucrează în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI era de circa 2700 lei, de 4 ori pensia medie şi de 8 ori pensia minimă. Există şi pensii de 1 leu, care sunt completate cu o indemnizaţie de completare până la 400 lei, valoarea pensiei minime.[58]

În octombrie 2016 existau 60 de persoane cu pensii de peste 1 miliard de lei vechi (cca 22 000 euro) pe lună.[59]

Cele mai mari şi cele mai mici salarii

În 2016 cele mai mari salarii se înregistrau în IT, unde salariu mediu era de 5150 lei, apoi în domeniul tutunului (4740 lei), extracţia de petrol (4140 lei), asigurări (4080 lei), aviaţie (3950 lei). Cele mai mici salarii se înregistrează în industria hotelieră (1150 lei), industria textilă (1230 lei) şi industria alimentară (1320 lei). Salariul mediu net în 2016 era de 1950 lei.[60]

Venituri non-salariale

620 000 români au obţinut şi declarat venituri non-salariale în 2014. 278 000 persoane au declarat venituri comerciale. 189 000 persoane au declarat venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor, brevete de invenţii, etc). 111 000 au declarat venituri din profesii libere (avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii). 41 000 de persoane au declarat venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

La venituri comerciale se remarcă o scădere a numărului de persoane care au declarat astfel de venituri, de la cca 387 000 în 2010 la 354 000 (2011), 305 000 (2012), 311 000 (2013) şi 278 000 (2014).

La profesii libere se remarcă o creştere a celor care au declarat venituri de acest fel, de la 92 000 (2010) , 98 000 (2011), 103 000 (2012), 110 000 (2013) la 111 000 (2014).

La drepturi de proprietate intelectuală au declarat venituri 41 000 (2010), 32 000 (2011), 25 000 (2012), 26 000 (2013), 188 000 (2014)

La cedarea folosinţei bunurilor au declarat venituri 98000 (2010) , 98000 (2011), 102 000 (2012), 85 000 (2013), 41 000 (2014).[61]

Restituirea proprietăţilor furate de comunişti

Mai puţin de un sfert dintre proprietarii furaţi de comunişti (circa un milion de oameni) în perioada 1948-1960 îşi primiseră proprietăţile sau compensaţiile în bani în 2012. 11% dintre proprietari şi-au primit imobilele în natură.[62] [63] [64]România a înapoiat 5 miliarde de euro (4 miliarde ca acţiuni la Fondul Proprietatea şi 1 miliard de euro bani gheaţă) ca compensaţii sau restituiri în natură acolo unde a fost posibil. România mai avea de plătit 8 miliarde de euro ca compensaţii băneşti proprietarilor, la sfârşitul lui 2013.[65]1000 de intermediari au încasat 7 miliarde de lei.[66]

Banca de Gene de la Suceava

La Suceava a fost înfiinţată în 1990 o bancă de gene, care păstrează material genetic vegetal. Are o colecţie de 17 000 de probe de la peste 35 de specii, are 21 de angajaţi şi un hectar de pământ pentru experimente. Cele mai multe plante sunt native. Specialiştii speră că cultivatorii vor creşte şi legume gustoase, din soiuri vechi tradiţionale, în locul celor actuale, care sunt fără gust şi tari. Banca de Gene mai păstrează, în afară de seminţe de legume, şi seminţe de plante medicinale şi de plante furajere. Banca oferă gratuit 24 de seminţe fiecărui cultivator, la cerere.[67] [68]

Agricultură

Trei sferturi din oamenii din mediul rural din România trăiau în condiţii precare la sfârşitul lui 2011. 36% dintre persoanele din mediul rural din România munceau pe cont propriu, în 2011. 99% din ferme erau ferme de subzistenţă, în 2011, în România. Existau 3,8 milioane de exploataţii agricole în România, cea mai mare parte sub un hectar, în 2011.[69]

Procentul de forme asociative agricole era de 13% în 2010.[70]

Lână

Statul român plăteşte 1 leu pentru kilogramul de lână. Există 32 000 beneficiari. La nivelul ţării sunt colectate 36 000 tone. Există trei centre de verificare a calităţii lânii, la Vâlcea, Cluj şi Iaşi. Lâna are şi proprietăţi termoizolante.[71]

 

Alimente scumpe

Cea mai mare pondere a alimentelor în coşul de consum (33%) se înregistra în România în 2011.[72]

Creşteri de preţuri

România a înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri (50%) din UE în perioada 2005-2012, dublu faţă de media europeană.[73]

Datorii la bănci

Datoria medie a unui român către bănci era de 1300 lei în 2012.[74]

Teren ieftin

Preţul terenului în România (2000 Euro/hectar) era în medie de 8 ori mai mic decât media din UE, în 2012.[75]

Irigaţii

În 1989 erau irigate 2 100 000 hectare, în 2005 erau irigate 444 000 hectare, în 2009 300 000 hectare, în 2010 83 000 hectare, în 2011 100 000 hectare, în 2012 244 000 hectare. Un sfert din sistemul de irigaţie era funcţional în 2012.[76]

În 2016 canalele de irigaţii au fost umplute cu apă pentru a iriga 385 000 hectare, dar doar 35% din cantitatea de apă a fost folosită, fermierii spunând că apa era prea scumpă.[77]

Comerţul ilegal cu ţigări

Comerţul ilegal cu ţigări era de circa 18% în 2016, mult peste media europeană de 10%.[78]

Comerţul cu îmbrăcăminte

Fabricile româneşti produc îmbrăcăminte la preţuri derizorii, care apoi este vândută cu mari profituri de diverse firme. Cele mai mici salarii sunt în industria textilă. O cămaşă (sau o bluză) costa în 2012 un euro, o pereche de pantaloni 2,75 euro, o rochie 1,6 euro, un sacou 4 euro la poarta fabricii.[79]

Economii

Românii economiseau 9% din venitul lunar, adică cca 39 euro pe lună, în 2012. Procentul era similar cu cel întâlnit în alte ţări europene, dar suma este cea mai mică din UE. Majoritatea românilor economisesc pentru a avea rezerve financiare, pentru pensie, pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovările locuinţei.[80]

Antreprenori

71% din antreprenorii de start-upuri câştigau sub 1000 euro pe lună în 2015, iar 38% câştigau sub 500 euro. În general, antreprenorii muncesc 10 ore pe zi (cu 21% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă), dar 27% dintre ei muncesc peste 10 ore pe zi. 61% dintre ei sunt la prima iniţiativă de acest gen.[81]

Firme şi oameni de afaceri

Număr de firme şi de oameni de afaceri, locaţie, profit

Circa 100 000 de firme româneşti (din cca 550 000 firme) aveau locuinţa ca locaţie în 2015. 98% din ele aveau maximum doi angajaţi. Principalele domenii de activitate erau: hoteluri şi restaurante (19%), comerţ (15%), construcţii (11%), informaţii şi comunicare (10%), alte domenii (25%). 42% din firmele cu locuinţa ca locaţie au declarat profit în 2014, 42% au declarat pierderi şi 8% nu au declarat date financiare. Cu privire la PFA-uri (persoanele fizice autorizate), foarte multe au locuinţa ca locaţie: Bucureşti (84%), Braşov (79%), Constanţa (76%), Prahova (74%), Bihor (74%) şi Cluj (73%). Oficial existau 580 000 de oameni de afaceri în 2015, din care 240 000 femei.[82]

Salarizare bărbaţi-femei

România înregistra în 2014 cel mai redus decalaj de salarizare între bărbaţii şi femeile aflate în funcţii de conducere din UE, 5%, mult sub media UE, de 23%. În România 41% din totalul persoanelor cu funcţii de conducere erau femei, peste media UE, de 35%.[83]

Noile afaceri

62% dintre noile afaceri erau începute de foşti muncitori (calificaţi şi necalificaţi), 34% de foşti ingineri şi 3% de foşti manageri, în 2015.[84]

Informaticienii, scutiţi de plata impozitului pe venit

În România informaticienii sunt scutiţi de plata impozitului pe venit.[85]

Lucrul acasă

Mai puţin de 1% dintre angajaţii români au de la angajator posibilitatea de a lucra de acasă (chiar şi ocazional), incomparabil mai puţin decât în Uniunea Europeană (14%), în 2015.[86]

Puţini angajaţi în domeniul culturii

1,6% dintre angajaţii români lucrau în domeniul culturii în 2016, mult sub media UE, de 3,7%. Numărul a crescut cu 7% în perioada 2011-2016.[87]

Căldura

În 2002 existau 2,5 milioane de apartamente branşate la sistemul centralizat, iar în 2013 mai existau 1,4 milioane. Alba, Mureş, Maramureş, Bistriţa, Satu Mare, Ialomiţa şi Ilfov nu mai sunt dependente de sistemul centralizat. În alte 17 judeţe doar 30% din apartamente mai erau conectate la sistemul centralizat în 2013.[88]

30 000 de apartamente foloseau centrale proprii în 2014 şi circa 48 000 în 2015. Circa 260 000 de familii au decis să renunţe la încălzirea centralizată în 2010-2015.

Întreaga populaţie din 9 judeţe folosea încălzirea centralizată şi 10% din familiile din alte 12 judeţe folosea încălzirea centralizată la sfârşitul lui 2015. Bucureştiul acoperea 40% din totalul apartamentelor care foloseau încălzirea centralizată la sfârşitul lui 2015.[89]

În 2013 circa 2 milioane de locuinţe foloseau centrale termice la nivel naţional, iar 1,35 milioane erau racordate la sistemul centralizat. Cei care foloseau centrale termice făceau o economie de 30% în medie.[90]

Lemne de foc

Necesarul de lemn de foc în România era de 21 milioane de metri cubi în 2017. [91]3,5 milioane de gospodării se încălzeau cu lemne în 2017.[92]

Densitatea de spaţii comerciale

România deţinea unul din ultimele locuri din Europa cu privire la densitatea de spaţii comerciale, cu 104 metri pătraţi la mia de locuitori, în 2017. Norvegia deţinea primul loc, cu 921 metri pătraţi/mia de locuitori.[93]

Deşeuri

România a înregistrat niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute (16%), mult sub media europeană de 44%, precum și rate ridicate de depozitare a deșeurilor.

În 2017 România avea 20 de depozite neconforme de deşeuri (din 65 depozite neconforme) care nu fuseseră închise.[94]

România înregistra unul dintre cele mai proaste rezultate din UE cu privire la gestionarea deşeurilor municipale solide, în 2016. România avea cea mai mare rată de depozitare a deşeurilor din UE (72%), la mare distanţă de media din UE, care era de 25%, în 2015.[95]

 

Articole înrudite

România

 

Economia Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României

 

Note subsol:

Lasă un răspuns