Economia României
Cei mai mari datornici la stat
Cei mai mari datornici la stat erau în 2015:
- Oilfield Exploration Business Solutions (fostul Rompetrol, deţinut de KMG International) : 1 miliard de lei
- Electrocentrale Bucureşti: 860 milioane lei
- Oana Management, peste 400 de milioane de lei
- RATB: 234 milioane lei
- Electrocentrale Constanţa: 200 milioane lei
- Complexul Energetic Hunedoara: 176 milioane lei
- Poşta Română: 176 milioane lei
Jumătate din primii zece datornici sunt firme de stat, majoritatea din domeniul energiei. Aceste firme au datorii de 1,6 miliarde lei.[1]
Impozit pe profit către stat la bănci
70% din băncile româneşti nu au plătit impozit pe profit către stat în ultimii cinci ani (2011-2016). 31 bănci din 46 au declarat pierderi însumate de 9,8 miliarde de lei. Suma colectată de la băncile care au plătit impozit pe profit a fost de 1,7 miliarde de lei. Mecanismul de evitare a impozitului pe profit este următorul: banca din România se împrumută de la o bancă-mamă cu dobânzi între 14-19%, apoi acordă credite cu dobânzi mult mai mici şi lasă astfel impresia că iese pe pierdere. [2]
Achiziţiile publice
Neregulile la achiziţiile publice au păgubit statul român cu cca 400 de milioane de euro în 2016. Curtea de Conturi a verificat peste 2600 de instituţii ale statului.[3]
Nivelul de colectare
România a colectat sub 60% din suma totală ce trebuia colectată în 2014. România pierde 23 miliarde de euro anual.[4]
Încasări la buget
România a deţinut ultimul loc în Europa la încasările la buget, cu 33,5% din PIB, în 2014. Taxele, impozitele şi dividendele au adus statului român 33,5% din PIB, cu 0,5% mai mult decât în 2013.[5]
Productivitatea materiilor prime
În 2014, România deţinea ultimul loc în UE în ceea ce priveşte productivitatea materiilor prime, cu 0,63 euro pe kilogram. Fabricile sunt insuficient modernizate, transportul energiei se face cu pierderi şi clădirile consumă căldură, dar nu sunt suficient de calde. România este ţara cea mai risipitoare din UE.[6]
Productivitatea resurselor
În 2015 productivitatea resurselor în România a fost una dintre cele mai scăzute din UE (0,31 euro/kg), față de media Uniunii Europene, de 2 euro/kg.[7]
Pierderile din sistemul energetic naţional
Pierderile din sistemul energetic naţional erau de circa 31% din energia naţională totală din sistem, de două ori mai mult decât media europeană.[8]
Densitatea de spaţii comerciale

România deţinea unul din ultimele locuri din Europa cu privire la densitatea de spaţii comerciale, cu 104 metri pătraţi la mia de locuitori, în 2017. Norvegia deţinea primul loc, cu 921 metri pătraţi/mia de locuitori.[9]
Deşeuri
România a înregistrat niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute (16%), mult sub media europeană de 44%, precum și rate ridicate de depozitare a deșeurilor.
În 2017 România avea 20 de depozite neconforme de deşeuri (din 65 depozite neconforme) care nu fuseseră închise.[10]
România înregistra unul dintre cele mai proaste rezultate din UE cu privire la gestionarea deşeurilor municipale solide, în 2016. România avea cea mai mare rată de depozitare a deşeurilor din UE (72%), la mare distanţă de media din UE, care era de 25%, în 2015.[11]
Articole înrudite
Economia Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României Economia României
Note subsol:
- 1. DIGI 24, 31.07.2015, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/TOPUL+marilor+datornici+la+stat
- 2. Capital, 8 august 2017, sursa: ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa, http://www.capital.ro/ministerul-de-finante-a-inceput-razboiul-impotriva-bancilor.html
- 3. TVR 1, Sursa: Curtea de Conturi, 2017, http://stiri.tvr.ro/neregulile-la-achizi–iile-publice-au-pagubit-statul-in-anul-2016-cu-40-de-milioane-de-euro_816308.html
- 4. Realitatea. net,25.06.2015, sursa: Gabriel Biriş, economist.http://www.realitatea.net/evaziunea-fiscala-franeaza-economia-romania-pierde-anual-23-de-miliarde-de-euro_1729969.html
- 5. Realitatea.net, 21 octombrie 2015, sursa: Eurostat, 2014, https://www.realitatea.net/romania-cele-mai-mici-incasari-la-bugetul-de-stat-dintre-arile-ue-in-2014_1814728.html
- 6. DIGI24, 14.04.2015, sursa : Eurostat, 2015, http://www.digi24.ro/stiri/economie/romania-cea-mai-risipitoare-tara-din-ue-380115
- 7. Agerpres, 7 februarie 2017, Sursa: Comisia Europeană 2016, http://www.agerpres.ro/economie/2017/02/07/raport-ce-romania-are-niveluri-de-reciclare-si-compostare-a-deseurilor-de-16-sub-media-europeana-de-44–18-00-55
- 8. Energy Report, Sursa: specialist Iulian Iancu, ianuarie 2013. http://energyreport.ro/index.php/2013-stiri-pline-de-energie/2013-stirile-pline-de-energie/2013-contabilitate-si-fiscalitate/549-pierderile-din-sistemul-energetic-se-ridica-la-peste-2-din-pib-ul-romaniei
- 9. Agerpres, 16 noiembrie 2017, https://www.agerpres.ro/economie/2017/11/16/romania-pe-ultimele-pozitii-intre-tarile-europene-din-punct-de-vedere-al-densitatii-de-spatii-comerciale-14-38-06
- 10. Agerpres, 7 februarie 2017, sursa: Comisia Europeană 2017, http://www.agerpres.ro/economie/2017/02/07/raport-ce-romania-are-niveluri-de-reciclare-si-compostare-a-deseurilor-de-16-sub-media-europeana-de-44–18-00-55
- 11. Agerpres, 27 aprilie 2017, sursa: Comisia Europeană, 2017, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/04/27/romania-trimisa-in-fata-curtii-europene-de-justitie-pentru-neadoptarea-unor-masuri-nationale-privind-gestionarea-deseurilor-17-45-41